Page 25 - 1897-04

Nr. 78—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

gustătâre şi ar da nascere la prea Găina de soiul Plymouih Rocks este putem fi numai mulţămitorî d-lui director sulfuric, acid salitrie seu oţet de
multă căldura. în Statele-unite americane forte lăţită şi al şcolei agronomice, că a botărît preţul vin. Decă observăm, că pământul,
Pe ’ângă aceata este un fapt să bucură, de un preţ mare; ea este acolo unei trupine aşa de moderat, şi aşa cu după ce l’am udat, face spume, e
constatai, că diferitele bole se de­ găina de casă a arendaşilor de pământ. In totă căldura putem recomanda prăsitorilor semn, că conţine var.
clară mai lesne şi devin mai pri- Anglia şi Germania încă sunt forte căutate, noştri, ca să se folosâscă de prilej şi să-şi Cel mai bun pământ pentru
mejdiose la personele, care trăesc ba şi la noi pe 4i ce merge se lăţesc tot cumpere astfel de găini spre prăsire. cultivarea plantelor este acela, care
mai mult cu carne, decât la cele mai mult, fiind-că este un soiu economic luliu Bardosy. conţine : 40—60 părţi nisip, 80—50
care se nutresc cu legumi. de tot folositor. părţi lut, 1—10 părţi var şi 3—6
Bulionul şi supa — zama de carne Are o natură de tot vertâsă şi se părţi humă. Probarea acesta a pă­
— sunt torte nutritdre şi deşteptă pote corci cu succes bun, cu soiurile nostre Poveţe economice. mântului, se pâte face numai faţă
pofta de mâncare. Estracul de carne de găini de casă. Deosebi ce atinge produ­ _________________ i_______________________________________ de pătura productivă, la o afundime
seu bulionul lui Liebig este un bun cerea de carne, corciturile mai că ajung de 20—30 centimetri..
reparator al puterilor. mărimea de carne a găinei curate Ply- Apărarea pomilor contra brumei şi a
Oul este cel mai preţios aliment mouth Rocks; găina asta ouă pe an câte îngheţului. ULTIME SCI EL
al omului, pentru-că conţine tote 120—1B0 de ouă. Gând ajung versta de 6 Pentru a se apăra pomii în con­
substanţele nutritdre în el. Pe cât luni, pe lângă o nutrire potrivită şi încep tra brumei şi a îngheţurilor, un gră­ Viena, 16 Aprilie. Soirile mai
este mai prdspet, pe atât este mai a oua. dinar frances a făcut mai multe în­ nouă sosite din Grecia arată situa­
bun de mâncat. Oul este mai bun Găinile Plymouth Rocks clocesc în cercări, dintre cari cu doue a reuşit ţia pentru Greci îu lumină mai ne­
de a-1 mânca, din punct de vedere totă regula, şi decă gată cu dorirea avem pe deplin. Acestea doue sunt afuma­ favorabilă. Se asigură, că insur­
higienic, fiert seu copt cu zamă şi să le punem âr pe ouă, ca să aibă odichna tul şi stropitul cu apa rece. Pe timpul, genţii greci au avut mari pierderi
nu rescop, căci cel rescopt este torte cerută pentru de a putâ începe după când a ve4ut adecă, că nopţile sunt şi au fost în cea mai mare parte
8
greu de mistuit odichnă âr a oua. senine şi a presupus, că va cade răspinşi de Turci. Se 4i° v c’ar fi
Cele mai uşdre de mistuit sunt După-ce au o natură răbdurie, se pot brumă, s’a apucat şi a adunat la un pierdut cu totul vre-o 200 de âmenî.
ouele de găină, apoi cele de raţă, prăsi cu isbândă şi în locuri mai puţin loc mai multe frun4e de pomi de Se mai 4ice, că Cipriani, comandan­
er mai grele sunt cele de gâscă. priinciose. prin grădină, cum şi alte lemne pu- tul voluntarilor italian!, şi-a disol-
Oul este un nutrement animalic. Puii lor se desvoltă iute şi fdrte fru­ trigăidse, pe care le a aprins preste vat legiunea.
Vegetarianii, adecă acei dmenî, cari mos, şi nu sunt espuşl la multe înbol- nâpte, aşa ca se se producă în con Viena, 16 Aprilie. La primăria
nu mănâncă de loc carne şi Englezii năvirl. tinuu fum. Fumul acesta s’a întins a sosit împărtăşirea oficială, că îm­
întrebuinţâză mult ouele şi trăesc Colârea lor e sură cenuşie, samănă apoi ca un ţol pe de-asupra pomilor, păratul a întărit alegerea lui Lueger
în general dela 80 pănă la 90 de cu cânepa de tomnă. aşa că bruma şi îngheţul nu au pu­ ca primar al oraşului Viena. Noul
ani, nesciind ce va se 4i°ă boia. Cocoşul are un cap de mărime de tut străbate la mugurii şi florile lor primar va depune jurământul Marţa
Un ou rescopt, cum am cjis> 86 mijloc, care-1 potă drept în sus; ciocul e şi asttel au rămas nevătămate. viitore.
mistue întot-deuna mai greu, atară galbin şi scurt; ochii sunt bruneţi mari, Decă a vă4ut, că bate vântul (Bucureştii, 16 Aprilie. Călătoria
decă stomacul este fdrte robust; şi sclipicioşl; creasta este simplu cres­ şi' împrăştia frumul din grădină în Regelui şi a Reginei la Abbazia s’a
dâcă însă se mănâncă asttel de oue, tată ; crâsta bărburie şi urechiasunt de altă parte, s’a apucat şi a stropit amânat pe Marţa viitâre,
trebue se se mănânce multă pâne mărime mijlocie şi în faţa sângelui, dimineţa forte de timpuriu pomii
şi se se mestece bine. grumazii sunt de mărimea de mijloc îmbrumaţî cu apă rece. Sropitul l’a L i t e r , a t a a s ' ă .
Oouel se numără între substan­ cu pene bogate; spetele late, trup lat, şi făcut cu o tulumbă maitmică, cu
u
ţele cele mai nutritive; ele conţin plin, are aripi in mărime de mijloc, cdda care se pot uda şi legumile pe t i m p Din „Biblioteca pentru toţî au apărut
tot ce este necesar desvoltărei cor­ destul de mică, piciorele galbine şi fără de secetă. Tot aşa a făcut şi pe cela din urmă doue numere forte de valâre
pului nostru. Ca şi laptele, oul este pene, unghiile la piciore sunt asemenea timpul când a că4ut pe pomi câte-o şi potrivite pentru bibliotecile nostre po­
alimentul complect preparat pentru galbine. zăpadă. porale, anume: nr. 119. Robişi Peleşnlui
a susţine vieţa la orî-ce etate, dâr Găina e cu privire la faţă cap, cioc, do Carmen Sylva. trad. de Elena Radu Ro-
Intr’un an numitul grădinar şT-a
în special în etatea cea mai tîneră. urechi, pept, trup, aripi şi piciore, tocmai afumat şi stropit numai jumătate ssttix nr, .120 : „Un leu şi un zlot“, comedia
Starea prdspetă seu vech.9 a oului ca cocoşul. Creasta e simplă, mică şi stâ- pomii din grădină, er cealaltă ju­ într’un act looalisată do D. R. Rotii (Max.)
este lucrul cel mai important. Stră­ tătore ; crâsta bărburie e de mărime mij­ mătate a lăsat’o fără de a-i face ni­ Fiă-oare număr costă 30 băni (16 cr.)
*
bunii noştri Romani numiau ouăle locie ; grumazii sunt scurţi, coda mică şi
mic. Urmarea a fost, că pomii afu­ Pentru cei ce voiesc se jdee teatru am
prdspete de tot oue de aur; oul de puţin ascuţită, are piciore de mărime mij­
maţi seu stropiţi cu apă rece pe scos în broşură separată frumosă comediă
o 4i îl numiau ou de argint; er oul locie şi galbine. timpul brumii şi al îngheţurilor, în trei acte Săpătorul de bani, localisată
de mai multe 4il© îl numiau ou de fier. Carnea sâu friptura găinei Plymouth şî-au păstrat mugurii şi florile ne­ de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă,
Oul fiert şi lipit de cdje este Rocks e neîntrecut de bună, căci este forte
vătămate şi acestea au făcut apoi uşâră şi forte potrivită pentru popor. Bro­
prdspet; pe când cel vechiu şi fiert gustâsă şi mole : fiârtă în supă este de tot
păme destule şi bune, er la cei nea- şura conţine 42 pagine şi se află de ven­
se deslipesce bine. Un ou cel puţin bună.
fuinaţi şi nestropiţi cu apă rece au ei are la Tipografia „4. Mureşianu“, în Bra­
bun de mâncare, pus în apă, cade După-că am vădut, că soiul acesta de
că4ut tote florile şi astfel s’a nimi­ şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin
la fund; pe când un ou rău de găină este mare în trup, fin la os, ouă cit întrega recoltă a acelor pomi. postă 14 cr.
mâncat îndtă în apă. forte mult, puii se pot cresce uşor şi
O.
Prof. Dr. Elefterescn. are o natură venjosă ba şi un esterior * MULTE ŞI m TOATE.
plăcut şi se pote corci cu găinile nostre
Pătlăgelele ca mijloc contra fur
de casă cu mult folos, cu tot adinsul se Intr’o cuşcă cu uc*sî.
l E g » î g r a n i e . pote recomanda economilor noştri, să o nicilor. De multe-orî furnicile fac pa­ J i
gube prin grădinile de legume. Cel Grădina zoologică (do animale) din
E frumoşii... prăsâscă, sâu ca soiu curat, sâu dâcă asta mai bun mijloc pentru a-le pustii oraşul Diisseldorf în Germania a fost de-
nu o pot face, se-şl procure barem un co­ uoă-eji teatrul unei lupte între urşi. Se bă­
E frumâsă, de stătură sunt pătlăgelele roşii seu paradaisele.
coş Plymouth de soiu curat, şi să-l lase gase în ouşca unei ursâice un urs mare şi
înaltă şi subţirea, Acolo, unde se semănă paradaise,
între găinile nâstre de casă, când apoi cu puternio, deâre-oe sperau că ursul se va
învăţată, de-o oultură furnicile se prăpădesc, dispar. Aşa-
mirare vor vedâ, ce generaţiune frumosă împăca ou urââioa. Insă ursul se repedi în­
Rară, să tot oaţl ca ea, der, dâcă voim să stîrpim furnicile,
se va prăsi. dată la ursâioă, oare se apăra din tote pu­
Dâr’, deârece-i limbută n’avem decât să sămenăm în acel
Găinile de Plymouth Rocks se nu­ terile ei.
Ed vedeţi, cai e plăcută? loc câte-va pătlăgele şi ele vor dis­
mesc şi găini de stâncă, şi sunt cele mai Păzitorii şi»au dat tâtă silinţa să-l
pare.
Dăcsî chiar voiţi se sciţi... folositore dintre soiurile, care se cunosc ❖ depărteze. Au adus o pompă de foc şi l’au
pănă acuma. Trupul e vînjos şi se vede, stropit cu apă. Dâr tote înzadar.
Intr’atâţa ferioiţl
că are o influinţă bună şi asupra prăsilei, Cum se note cundsce pământul Iu cele din urmă au aruncat în cuşcă
Cum de eu o duo mai rău, căci numai rare-orl să pote audi, că ouăle productiv? Din pământul, pe care tăciuni aprinşi, dinaintea cărora ursul se
Eu, care rău n’am făout, voim să-l probăm decă e productiv
acestei găini ar fi sterpe. retrase; dâr şi ursoioa fugi tot în aoelaşl
Dâoă chiar voiţi să soiţi, Se îndestulesce cu pnţin, ba mâncă orî nu, luăm 2—8 pumni, îi punem oompartiment, în care fugise şi ursul.
E oă făr’ să fiu vrut eu bucuros şi sfărîmăturile şi rămăşiţele din într’o sticlă largă la gură şi turnăm Acolo lupta între cele două fiâre începu
Mama ’n lume m’a născut! culine. Sunt forte sîrguinciâse, ele îşi caută peste el de două-orî atâta apă, cât din nou. După cât-va timp ursul se întârse
nutrementul de lipsă şi aşa nu sunt prea pământ. Cu un beţigaş amestecăm âr în cuşcă ţinând în gură corpul plin de
Ve(]î...
silite la nutrire din mână ; mai departe nu apoi pământul din sticlă şi dâcă vom sânge al ursâicei. O sfăşiase.
Vecft oei doi oăsătoriţl: sunt de natură gingaşe, resistă la orl-şi-ce lua sâma, vom vedâ, că părţile ce *
Ei atâta se iubesc năcaz, şi ţinerea lor e împreunată cu chel- le conţine pământul, se vor aşe4a Câie feluri de căsătorii sunt?
încât de mari ferioiţl tuâlă puţină. fiă-care pe rând pe fundul sticlei Un scriitor engles sorie ou privire la
Raiti viâţa o gândesc... Puii de acest soiu scoşi prin Martie după greutatea lor. Tocmai dedesupt feliurile de oăsătoriă: „Cine se căsătoresce
ori Aprilie, încep a oua în Noemvre în se va aşe4a partea cea mai grea, din amor, capătă soţie; cine pentru bani,
Da, e raiQ, căol nici satana
acelaşi an şi ouă totă ârna, dâcâ-i grijim adecă pietrile, cari se vor afla, în stăpână ; oine pentru posiţiă socială, domnă.
Din ea, cum văd, nu lipsesoe,
bine şi-i nutrim în mod scbimbăcios, pre­ pământ; după acesta se va aşe4a Soţia te va iubi, stăpâna te va preţui,
Oăol în ohipul sâorei Stana
cum am arătat la alt loc ; coteţul aces­ partea nisipâsă, care va forma o pa- dâtnna te va suferi. Soţia va fi a ta, stă­
Printre ei mult se ’nvertesce ...
tei găini nu este de lipsă, ea să-l încăldim. patură de-o colâre suriă ; peste acesta pâna se va interesa de oasă şi de amioii
Antonia Popp.
Ouăle sunt forte gustâse, âr clocele se va aşe4a lutul, formând o pătură săi, dâmna de lume şi sooietate. Soţia va
nu sunt îndărătnice, arţăgose şi cloceşc în gălbuiă seu nâgră; chiar de-asupra consimţi ou tine, stăpâna te va guverna,
Despre prăsirea galiţelor. orî-ce cuib aflător orl-şi-unde. va fi o pătură nâgră de tot subţire, dâmna te va pune sub pază. Dâcă eşti
Soiul acesta de găini se capătă de acâsta este partea humâsă. Prin bolnav: soţia te va îngriji, stăpâna te va
(Urmare)
vencjare cu 3 fi. trupina (1 cocoş şi 2 găini) acest esperiment ne putem convinge cerceta, domna se va informa în ce stare
G ă i n i l e d e s t â n c ă .
în pepineria şcâlei agronomice a comitatu­ că pământul ce părţi conţine şi care te afli. Soţia se va împărtăşi de supăra­
(Plymouih Roclcs.) lui Sibiiu, care stă sub direcţiunea D-lui parte în câtă măsură e. rea ta, stăpâna de banii tăi, domna de da­
Găinile aceste se trag din America de Schuster; preţul acesta e forte mic, căci Decă voim însă se seim, nu toriile tale. Dâcă vei muri: soţia te va
nopte, de unde s’au adus în Europa în alte locuri se dă câte o trupină de cumva pământul conţine şi var, a- plânge, stăpâna te va compătimi, dâmna se
el şi la noi. Plymouth Rocks cu câte 6—8 fi. şi aşa tunci vărsăm peste el puţin acid va îmbrăca în doliu.