Page 29 - 1897-04

Mcta, AdfliststntiuK, ,Sazeta“ iesa în l-care ii.
:
şi îiDnenî» ABOuameate pentru Aastro-tlngarla:
Braşov, şîsţa njj's «v, 80.
Pe an an 12 fl., pe şese ioni
Scrimxd ns&£Rcaî*. nu an 6 fi., pe trei luni 3 fi.
?7l«aeM. — itanuwmyte au. s» N-rii de Duminaoă 2 fl. pe an.
rstiicae*. Pentru România si străinătate:
IHSSRATE fio primurtc la Atfsil-
•.IstraŞIano in Btaiţov In us- Pe un an *0 frânei, pe şăne
iOîntdrelo Birouri da ammelurt: Ioni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Yieua: .!/. Ihtktt, Etjnrich N-rii de Duminecă S frânei.
Schalek, P.udolf Hosse, 1. Oţipeliks Se prenumără la tdte oficieie
Naohfolgei; Anton Oppsli/c, J. poştale din Intru şi din aiară
Duimâbcr, In Budapesta: A. 7. ei la dd- ooleotori.
(loldbergerg, ScUimn 1iernat; In ne^amentitl pentru Braşov
BucureHci: Agence Eavas, Suo-
ouxaale de jaonmanie; In Ham- administraţiunea, piaţa mare,
buiv Karotyi <fc Liebmann. târgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fi., pe şâse
Preţul Incerţl'.mllor: o «oria luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
ttaimond pe ? ooldnă 3 oi. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbsu pentru o publi- "CT Xu XjSL 12 fi., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
6»re. Publiottri mai dose după. ■ « m ^ T w u m e w 3 fi. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. seu 15 bani. Atât abonamen­
Keoiamo pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. saa 80 bani, a se plăti înainte.
Braşov, Lunl-Marţl 8 (20) Aprilie 1897

din Atena vorbesc înse mai mult ciunele aprins în tbta Peninsula-bal- Iosif mai întâiu va visita pe văduva Ţa
de succese ale Grecilor şi de retra­ canică, este o întrebare mare, care rină în palatul Anoikow, de unde apoi va
Nou a b o n a m e n t gerea Turcilor. atârnă dela mersul evenimentelor. merge în palatul de iârnă.
Sultanul s’a ţinut de cuvent şi, De-ocamdată marele puterî par Sosirea monarchului nostru în pala­
la după-ce ’i-s’a arătat, că Grecii au a fi sigure, că resboiul va remâne tul de ârnă va fi salutată prin 31 salve de
Gazeta Transilvaniei atacat din nou şi că la atac au luat localisat. Ce va fi înse după ce se tun. Aci în palat Majestatea Sa va primi
parte şi trupe grecesc!, s’a învoit, vor decide sorţii resboiului turco- în audienţă pe măestrul de curte rusesc şi
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. ca guvernul otoman se declare res- grecesc într’un fel sâu altul? Ge vor pe ceilalţi dignitarl de curte. Monarohul

s’a deschis nou abonament la care boiul Greciei. Partida militară din face atuncî popbrele balcanice, cele va visita pe Ţarina Rusiei în sala „Ma-
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ Constantinopol a învins aşa-deră şi libere, ca şi cele subjugate? Şi bre laohit", unde vor fi de faţă tote princesele.
torii foi ei nostre. erî, Duminecă în 6 (18) Aprilie, a se pbte crede, ca învălmăşâla acâsta Diminâţa înainte de dejun Majestatea Sa
fost însciinţat ambasadorul Greciei sângerosa se nu tragă după sine şi va primi în audienţă pe miniştrii, digni-
iFVe'SisaS @feî»irafflB8ii®HEtîs3Eaâa
din capitala turcâscă, că consiliul un amestec al puterilor? tarii de curte şi pe representanţii aoelor
Pentru Austro-Ungaria: de miniştri a decis declararea de Pote că nu ne desparte mult regimente, al oăror proprietar e însu-şl.
pe Ta.xi. aaa. ... . ........................ 3.2 fi. resboiu şi că tot-odată a rechiămat timp de soluţiunea acestor întrebări, După dejun Maiestatea Sa va visita pe
pe şese 1-u.aa.î .................................. © £1. pe ambasadorul turcesc dela Atena. atât de grave şi pentru Români. membrii casei imperiale rusescl, apoi de-aci
pe trei 1-u.n.ă. ............................. 3 £L„
Representantului Greciei ’i-s’au în­ Pentru moment vor vorbi tunurile va merge în oatredala Petru-Paul, unde se
Pentru România şi străinătate:
mânat dec! paspbrtele, ca se plece lui Edhem-paşa şi ale prinţului Cons­ află criptele domnitorilor Rusiei, în pa­
pe ixai. an. .................... *5:0 franci şi el. tantin. latul de iârnă, în sala Nicolau, va fi prâuc}
pe şese lta.nl............................. 20 „
pe trei lta.nl ............................. 3-0 „ După ce marele puterî au de­ festiv.
clarat, că nu le remâne alta, decât In 28 Aprilie domnitorii vor ţinâ pe
Abonarea so pote face mai uşor
prin mandate postaSe. ca se lase pe Turc! şi pe Grec! Programa primirei monarchului nostru oâmpul „Mars“ revistă militară, unde se
se-şî mesure puterile, d6că nu se în Rusia. vor afla 50 batalibne, 37 escadrone de hu­
Administraţiunea pot împăca, guvernul din Stambul sari şi 15 sotnii de oazaol sub conducerea
jjSaseteâ TVsurasâflwsaifBiiaâ *. a vecţut în acbsta un fel de încura- Diu Viena se anunţă, eă programa marelui duce Wladimir. După revistă va
6
pentru călătoria în Rusia şi petrecerea Ma-
giare şi aşa nu-i mirare că, simţin- urma dejunul în palatul prinţului de 01-
y^YVYYYYVYYryryYYvv'rNorrrYvrvvvyv du-se mai tar! şi într’o posiţiă mai jestăţii Sale împăratului Franciso Iosif este denburg. După amâcjl la 4 ora monarohul
favorabilă strategică, Turcii au dat deja stabilită. Majestatea Sa va sosi în nostru va primi în audienţă corpul diplo­
Varşovia în 14 (26) Aprilie. In suita mo­
Eesboiuî a isbicnit. ordin lui Edhem-paşa se ia ofensiva. maţilor. Tot în 4’u» acâsta se va da in
Hotărîrea, de-a declara Greciei narchului oare se compune din 16 membri, palatul de iârnă un prânej familiar, repre-
Au durat cam m u l t pregătirile resboiul, li-s’a uşurat Turcilor şi prin va fi şi srchiducele Otto. sentaţiă festivă la teatru, unde va fi re-
pentru inaugurarea primului act al aceea, că atacurile întâmplate la gra­ La gara din Varşovia, Majestatea Sa presentat balletul „Visul nopţii de vară“.
dramei orientale, ddr în cele din niţă li-a oferit ocasia de-a înfăţişa va fi întâmpinat în numele Ţarului de ge­ Iu 29 Aprilie Majestatea Sa Franciso Io-
urmă s’a început în tâtă forma res- pe Grec! ca provocătorî. 0 notă cir­ neralul adjutant Csertkow, er regimentul sif va oeroeta monumentele şi va lua
boiul între Turcia şi Grecia. Nu de culară a Pbrtei cătră puteri se pune de dragon! Nr 35, al cărui proprietar e parte la un dejun festiv la ambasada aus-
geaba au strigat deci de septemânî pe terenul, că Sultanul a fost eonstrîns monarohul nostru, va forma oompania de tro-ungară, unde va primi în audienţă pe
înebee Grecii din Atena mereu: „Tră- la pasul, ce l’a făcut, din causă că Onbre. Aci i-se vor presenta autorităţile deputaţii coloniei austro-ungare.
bscă resboiul!" armata grecescă a făcut causă co­ militare şi civile, Sâra va urma prânij familiar în
Ceea ce au dorit Grecii s’a îm­ mună cu insurgenţii. Ba Turcii mai In 27 Aprilie trenul, ce duce pe Ma­ palatul de iârnă, după care monarohul nos­
plinit. Deja soirile datate de alaltă- vor se facă şi pe generoşii, decla­ jestatea Sa, va sosi în gara .Nikolaj din tru, archiduoele Otto şi suita Lor vor pă­
erî erau fbrte resboinice şi vorbiau rând puterilor, că ei şi acum sunt Petersburg. Compania de onbre la gară ova răsi Petersburgul.
de*o luptă seribsă la staţiunea Ne- gata se-şî retragă trupele, decă şi face regimentul de grenadirî Exholm. Pe
zero între Turci şi Greci şi spunea, Grecia le va retrage pe ale sale. peronul gării înaltul 6spe va fi întâmpinat
că mai multe posiţiunî turcescî au De ad! încolo nu va mai fi vorba de Ţarul, de membri casei imperiale, de Crisa In Orient.
fost atacate de trupele regulate gre­ de cestiunea cretană şi tbtă aten­ suita Ţarului, de primarul Petersburgului, Din Atena i-se raportâză cjiarului
cesc!, care înse au fost respinse. Nu­ ţiunea se va concentra pe câmpul de de prefectul oraşului şi de oăpeteniile au­ „Epoca" ou data de 12 Aprilie între altele:
mai doue posiţiunî au remas în po­ luptă dela graniţa Tesaliei. Ce va torităţilor militare şi oivile. Dela gară pănă Noi voluntari soseso mereu. Printre
sesiunea Grecilor şi Turcii pretind, eşi din resboiul turco-grecesc, cine la palatul de iârnă al Ţarului va fi pus un aceştia sunt încă 5 Români, dintre cari unul
că le-au lăsat anume, ca se dove- pbte prevede ? Dâcă Grecii vor putâ şpalir duplu de soldaţi. Ambii domnitori are o viaţă plină de aventuri. Pentru adl
dbscă, că atacul s’a tăcut din partea reeşi totuşi în cele din urmă se vor merge dela gară în oraş într’o trăsură vă pot spune numai atât, că lipsesce din
trupelor regulate grecesc!. Soirile rescole Macedonia şi se arunce tă­ deschisă. Majestatea Sa împăratul Franciso ţâră de 36 ani.

FOILETONUL „GAZ. TRANS." sâg“, în care vine Gracza George şi Din primăvară, acest labirint fără drumuri mi-se va asigura asta, sunt gata să depun
în foişbra N-rului 21 din 21 Ianua­ era locul unde se ţinea âstea răsculaţilor. armele.
rie c. publica sub numele greşit de De aici pleoau la hărţuiâlă şi bătaiă, în „Csutak, după cum spune în memo­
C u i s e c r e d e m ? „Zalathnai Veszedelem" povestea ur- crepăturile aoestui brâu de munţi fugiau, riile sale, îndată îi sorise lui Kossuth, să
mătbre: dâoă se arăta sclipind în apropiere suliţa trimită un oomisar guvernial ou < utere de­
Critică de I. A. Severii.
bonvecj^scă. plină, oare să delibere mai dept • «.- ou Ianou
Compatrioţii noştri, îmboldiţi „Catastrofa dela Zlatnn, de Georg-e Gracza. „lancu, „regele munţilor *, fără îndoâlă pe basa începută.
1
de nimbul faptelor belice în ade­ — „Din lupta pentru libertate. — dispunea înoă de putere mare şi îngrozi- „Guvernatorul încredinţa eu ducerea
văr gloribse, demne de a fi cunos­ „In urma planului de oonstituţiă aus­ tore, ou tâte acestea şi în inima lui orudă tratărilor pe Ioan Dragoş, deputat dietal
cute, esaminate, admirate, der şi triacă apărut la Olmutz în Martie 1849, de- şi sălbatică începea să bată dorinţa de al Beiuşului, pe acest brav patriot, oare,
apreţiate şi în fbrte multe locuri cepţiune şi nemulţămire isbucni în sînul pace. Se convinse, că, 4 > una ou două oe e drept, după nascere a fost Român,
6u
combătute şi reduse la adevărata naţionalităţilor în tote părţile. Se părea nu se va alege nimio din Daoo-România dâr în simţeminle era Maghiar oredinoios.
lor valbre, în rapbrte, istorisiri, ba probabil, oă de li-se va da modrn naţionali­ — oăcl asta era ţînta fantasiei lui. „Dragoş îndată pleca la drum şi în
chiar şi în lucrări şi opuri mar! de tăţilor celor desilusionate, în curând se vor „Deci oând se lăţi vestea despre re- 25 Aprilie se întâlni mai întâia ou Ianou
câte 3—400 pagine spun, enareză, întârce pe oalea fidelităţii faţă de statul peţitele învingeri decisive ale armelor nâs- în Mihăilenl. Schimbul de idei, la oare au
scriu tot numai cele bune, cele mă­ maghiar şi în direcţiunea asta Ludovic tre: Insu-şl lancu oăuta ooasiunea, ca să luat parte mai mulţi conducători ai răsob-
reţe şi gloriose menite să acopere Kossutb făcu paşii de iniţiativă, dete în­ pâtă veni în atingere cu comandanţii noş­ lei, între ei şi Dobra, a avut resultat. Se în-
faptele lor cele mai pe jos de tbtă drumare sistematică lui Perczel, cum eâ se tri. Trimise un om de încredere la Csutak voirâ, oa Dragoş să se întoroă la Dobriţin
critica, să ne scbtă nouă ochii, să pârte faţă de răsculaţii sârbi d:n părţile Kâlmâu, căpitan şi comandantul comitatu­ şi să aducă în formă dâmnă de oreejământ
ne micşoreze şi tăvălescă prin tote sudice. lui Zarand, oă ar dori să vorbâscă cu el. conoesiunile, oe au să se dea Românilor.
norbiele, ca cu atât să apară în o „Der în Ardeal situaţia era mai grea. Csutak, care deja scia, de ce va fi vorba, Pănă va sosi înapoi să fiă armistiţiu. (Acesta
lumină mai strălucită decât a sore- Oştea răsculaţilor români, cam vre-o patru­ nu se împotrivi, şi îutâlmrea avu loc în pănă acum au negat’o scriitorii maghiari.
lui faptele lor. zeci de mii de omeni, era retrasă între 12 Aprilie pe vârful muntelui Tămăşeştî. 1. A. S.)
se
E o apariţiune estra-ordinară munţi, în acest colos uriaş, oare se întinde — „Domnule oăpitan, cji lancu ou „Ou acâsta Dragoş se depărta. Se
când vedem şi cetim astăŢî în una ou vârfurile sale, ce se înalţă spre cer, aoâstă ocasiune, îţi mărturisesc, că ini-s’a duse cu el şi colonelul Csutak, după oum
are
din cele mai de frunte 4^ ale lor, peste ţinutul cel bogat în aur al Câmpeni­ urît fbrte de lupta asta sâcă. Voih cere c}iee, ca să oeră îndrumări pentru mai de­
cum ar fi de esemplu „Nemzeti Uj- lor, Roşiei, Abrudului, Bradului şi Zlatnei. amnestiâ generală poporelor mele, şi de parte, dâr probabil, oa să se justifioe pe