Page 3 - 1897-04
P. 3
Nr. 73.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
înmormântarea veteranului dascăl dela faoe călătoria, caro dura câte 98 d9 cjile, tele plăcute şi neplăoute în om. A 3rătat laşi fond, prima din partea Onoratului Co
soolele române din loc, David Almăşianu, pe jos, oi ou trenul. apoi, ce sunt, ce scop şi reson au simţă mitet al paroebiei Sf. Nicolae din Soheifi,
a întrunit un publio forte număros şi ales. mintele sensnale, morale, inteleotuale şi er a doua din partea corpului profesoral,
Comassarea hotarului Braşov. Intro
Prohodul 8’» săvîrşit în biserica S-lui Ni- oele estetice. Simţămintele estetice se pro în loc de ounune trecătore la mormântul
ducerea proprietarilor de pământ în nouăle
colae şi după cetirea evangeliei s’au ţinut duc în sufletul omenesc în urma impresiu- regretatului David Almăşianu.
lor moşii, ce le-au căpătat ou ooasiunea
două frumbse discursuri funebre: unul nilor, oe-i vin dela productele de artă. Care Braşov, în 31 Martie v. 1897.
0 e
oomaBSării se va oontinua în (Ţl l urmă-
de pe amvon, din partea preotului Dr. V. e basa artei ? E frumosul din lumea reală. Direcţiunea şcolelov medii
t6re:
Saftu, care ou multă elooinţă a oaraoterisat Ce e frumos în lumea reală? Ce are im
Mercuri, în 14 Aprilie n., începând gr. or. române.
trăsăturile fundamentale ale caraoterului ră portanţă pentru esistenţa, problema şi pro
dela 7 6re dimiueţa va fi introducerea pro
posatului, arătând, oă a fost unul din ste gresul nostru? Cum apreţiăm noi ce e fru
prietarilor din Christian în nouele lor moşii
jarii viguroşl ai generaţiei bătrâne, care mos şi peste tot ce ne plaoe din lumea ULTIME SOIRI.
aflătore între pădure, tir (Schiesstătte) şi
s’a distins în totă viâţa sa prin iubirea de reală? Tote aceste cestiunl le probă confe
calea ferată. BucurescT, 11 Aprilie. Dimitrie
biserică, iubirea de neam şi oonsoiinţa da renţiarul pe basa reproducerii ideilor, de- Sturdza a fost însărcinat cu formarea
toriei. In numele corpului profesoral a vor Un rămăşag american. Sunt mai bine monstrându-le ou esemple. Nu tote lucru cabinetului încă de Vineri sera. Pana
bit apoi d-1 profesor Nicolae Popea, dând de cinci luni de când s’au făcut alegerile rile din lumea reală ne plao la fel. Nu,
o iconă forte sucoâsă şi mişoătore a vieţii presidenţiale în America şi cailele treoute căci esistă frumos sublim, frumos simplu şi acjî-diminâţă înse noul cabinet nu
s’a constituit, căci s’au ivit noue
bătrânului şi iubitului ooleg ca dascăl ore- abia s’a regulat la Owasso (Miohigan) un comic. Arătă ce sunt, cum ne impresio- dificultăţi pentru compunerea unui
dincios şi devotat al poporului român, ca rămăşag electoral, cum nu se p6te vedâ îu neză şi ce fel de simţăminte ne produc ministeriu de concentraţiune. Se
om şi oa Român gata de-a aduce jertfe pen fiă-eare cji. Un individ din looalitate, Lead- fiâ-oare din aceste forme ale frumosului. crede, că d-1 Sturdza va propune
tru binele obştesc naţional. In deoursul beater, boxer de profesiune, pariase cu un Trecu apoi la artă, arătând ce e fru Regelui o listă curat sturdzistă.
prohodului celebrat de d-1 protopop Petrio, prieten al său, oă decă Mac-Kinley va fi mosul de artă şi arta peste tot? Arta
preotul Saftu şi diaconul Prisou, a căutat ales, va sparge tot şi va devasta întrâga este reproducerea frumosului din lumea Constantinopol, 11 Aprilie. Intre
corul tinsrimei şcolare, care a asistat în* vestită prăvălie de beuturl spirtose din lo reală, sensibilisat şi idealisat. Ce deosebire Turc! domnesce mare agitaţiune din
trâgă, cu stâgul scolei. calitate a lui Bartell, dâcă din oontră trium e în felul cum ne impresioneză unul şi al causa năvălirei bandelor de insur
ful va fi din parte lui Bryan, celalalt va tul? Ce e sensibilisarea frumosului? Cum genţi. S9 asigură, că comandantul su
Deputaţi mireni pentru sinodal epar- fi obligat să săvîrşâsoă ac-est vandalism. s’au născut mai multe feluri de artă? Ce perior Edhem-paşa a primit ordin se
•chial din Arad. In ceroul Oradea-mare: Ni- Scrutinul dela 2 Noemvre dând victorie lui înainteze cis armata spre Larissa.
lucrare a minţii e idealisarea? Ce e su
colan Zigrea advooat, secretar oonsistorial Mac-Kinley, Leadbeater fu obligat să-şi plă-
blimul de artă? Frumosul simplu de artă?
în Oradea-mare şi Dr. Florian Duma ad tescă datoria. Boxerul însă, abia într’una NECROLOG. Subscrişii în numele lor
Comicul de artă? Ce e drama? Obiectul
vooat în Oradea-mare. In ceroul Peşteş: din sările trecute se decise să-şi achite şi numele număroşilor consângeni, ou pro
ei? Cum în tragediă e basa sublimul, în
Alexandru Filip notar în Lugoş şi I6n rămăşagul; întrândîn faimos» cârciumă, în fundă jale fac cunoscut, oă iubitul lor soţ,
drama propriă frumosul simpla şi în co
Papp protonotar comitatens în Oradea- tr’o groznică stare de beţie, Americanul frate şi unohiu Veniamiu Almăşian, preot
media comicul.
m»re In oeroul Tinoa: Paul Fâşie jude la făcu să sbdre în aer paharele, cupele, bu~ Tote acestea conferenţiarul le ilustră gr. or. în etate de 48 ani — afli la 11 6re
tribunalul din Oradea-mare şi Dr. Aurel telieîe de tot felul; sfarămâ galantarele prin esemple, făoându-le cât se păte mai 30 minute din di în urma unui atao de
Bazar candidat de advooat în Oradea-mare. din faţa magazinului şi ca să-şî înoheiă în înţelegibile. Publicul l’a răsplătit prin inimă şl-a dat blândul suflet în mânile
In ceroul Beliu: Dr. Iustin Papp advooat mod străluoit frum6sa-i operă de distruo- aplause şi însufleţite urări de „să trăescă . Creatorului. Rămăşiţele pământesc! se vor
44
în T'noa şi Iustin Ardelean redactor în ţiune cu o lovitură de pumn prefăou în Aflăm, că Dumineca viitâre va vorbi astruoa Vineri în 9 (21) April 1897 3 ore
Oradea-mare. In cercul Arad: Vasiliu Pa ţăndări o oglindă în valore de peste 100 d-1 Dr. Yasilie Saftu. p. m.
guba jude la tribunalul din Arad şi Ro de dolerî. Leadbeater a fost oondamnat Fiă-i ţărîoa uşâră şi memoria bine
mul Ciorogariu profesor în Arad. In cer pentru acest fapt, la un an de cjile în în cuvântată.
oul Birohiş: Dr. Eugen Mocsonyi mare pro chisorea din Ionia. El are însă consolaţia, BRAD, 8 Aprilie 1897. A lm a, 7(19) April 1897.
prietar în Capolnaş şi Dr. Liviu Marcu ad oă acum nu mai datoresce nimio prietenu Onorată Redaoţiuue! Anica Almăşian n. Frateş o» soţiâ ; Vasiliu
vooat în Lugoş. Iu ceroul Radna: Ion Be- lui său. Referitor la cele publioate în „Ga Almăşian, advooat. Ioan Almăşian, Sofia
leş advocat în Arad şi Sava Raicu seoretar zeta Transilvaniei Nr. 67—897 pag. 2 Almăşian m. Moldovan, Ana Almăşian m.
14
Corone eterne. Din incidentul morţii
44
la banca „Viotoria în Arad. In oeroul col. 4 în Gestiunea alegerei de primar în Pop, Maria Almăşian m. Moldovan, ca fraţi
meritatului bărbat şi regretatului preşedinte şi surori, Dr. Ştefan Morariu oa nepot.
Şiria: Aurel Suciu advocat în Arad şi Şte Brad, ctl. Hunedorei, rugăm On. Redaoţiune
al Institutului do credit şi depuneri „Al-
fan Antonescu preşedinte la sedria orfanalâ să binevoâsoă a publice următârea:
bina“ loan Hunnea, întâmplată ieri în 30
în pensiune în Siria. In cercul Giula: Dr. Mulţămim din adâncul inimei
Martie a. o. On. d-n N. Petra-Petreseu ni-a RECTIFICARE.
Nicolae Oncu director esecutiv la banca nostre numerosului public braşoven
trimis din partea funcţionarilor Filialei „Al Pasagiul: „aw fost doi candidaţi, un
„Viotoria în Arad şi Dr. George Popovici şi în special Onoratului comitet pa
14
44
bina din Braşov suma de 20 fl. drept co Român şi Ungurul cel lăudat (Krasznay
advooat în Chîşineu. In cercul Chişineu: rochial dela biserica Sf. Nicolae şi
rone neperitora pe sicriul regretatului răposat Bela) , — un e adeverat.
44
Teodor Ceontea profesor în Arad şi Mihai On. corp profesoral pentru onorurile
oa ccntribuţiune la fondul pentru şcolarii ro Starea faptică e: a fost candidat ms-
Velid advooat în Chişineu. In cercul Bo- aduse cu ocasiunea înmormântării
mâni săraci „îu memoria iubiţilor răposaţi . ghiarul Krasznay Bâla, primariu substitut
44
roşineu: George Feier advocat în Boroşi- mult iubitului nostru unchiu şi pro
Se chiteză acâ^tă sumă în acest mod şi se şi maghiarul Molnâr Lajos, forestieriu al
neu şi Paul Rozvan inginer în Arad. In
arată, oă s’a adaus la numitul fond. — soaietâţii de mine „Muszâri , — aşa-der: fesor în pensiune David Almăşianu.
14
cercul Butenî: Dr. Teodor Fopescu advooat
Braşov, 31 Martie v. 1897. — Comitetul doi Maghiari. Braşov, 30 Martie st. v. 1897.
în Arad şi Nicolae Mladin pretor în Bo-
parochial român gr. or. din Cetatea Bra Candidat român n'a fost. Nici n’a re-
roşşebeş. In oeroul Haîmagiu: Petra Truţa Yîisile Almăşianu,
şovului. fleotat vre-un Român, în oare inteligenţa Dr. Ştefan Morariu,
advooat în Arad şi Dr. Constantin Groza
şi poporul să-şi fi putut pune deplina sa advooaţi.
medio în Gurahonţ. In ceroul Timişora: Teatru german, D-1 losef Klein îşi în încredere.
Paul Botariu advooat în Timişora şi Ema- cepe astătjl oiolul său de 5 representaţiunl Astfel subsorişii, ca şi ceilalţi mem
nuil Ungurian advocat în Timişdra. In cer ca ospe sub direcţiunea de pană acum cu brii ai representanţii, români şi neromâni, ^ «3 o p t sa r* e.
u
cul Vinga: Vinoenţiu Babeş membru al drama istorioă „ Graf von Hammerstein de — nepremergând între noi nici o oonţele-
Academiei române, Budapesta, şi George Adolf Wilbrandt, musică de Max Weinzierl. Contractul de adoptare, datat Deeş
gere în acest obieot şi neavând vre-o cu-
Ardelean advooat în Timişora. In cercul la 9 Ianuarie a. o. legalisat prin notar pu
Corsetul şi ratţele Rântgeu. Regina noscinţă despre scăderile, ce să atribue
B.-Comloş: i)r. Nestov Oprean advooat în blio şi aprobat şi din partea sedriei orfa-
Portugaliei este pasionată de soiinţele tisice. alesului Kvasznay Bela, am fost pentru
S. Nicolaul mare şi Ion Suciu director la nale prin hotărirea Nr. 420 an. 1897, în
Dela desooperirea sensaţională a dooborului dânsul.
„Timişana în Timişora. In ceroul Lipova: cheiat între Vasiliu Mica şi soţia n. Anna
44
Rontgen nu faoe decât espei'ienţe de fo Insinuarea, că am fost conduşi de
Dr. George Popescu advooat în Lipova şi 44 Katoua loouitor! şi proprietari mari îu So-
tografie cu racjele Rontgen. Domnele diu „interese private , — o respingem, fiind
Constantin Creţiun învăţător în Lipova. In meş-Odorheiă (Sălagiu) şi Văduva 1. Mihail
giurul său, îi serveau oa subieote de foto nebasată.
ceroul Chisătău: I6n Lenger advooat, se Lemenyi n. Cristina Katona locuitore în
grafie, Mare fu stupefaoţiunea reginei, când Asigurăm On. Redaoţiune, că precum
cretar oonsistorial în Arad şi Constantin Chirău — lângă Gherla — ca mamă natu
ea observa în fotografiile busturilor dom- în treout, aşa şi în viitor vom fi şi vom
Bazar advocat în Recaş. rală şi tutora legală a minorenei Elena,
nelor sale de onbre, diformaţiunile enorme stărui pentru Român, îndată ce vom avea pentru adoptarea numitei — fu întărit de
Inchisorea Seghedinului va primi bs- produse asupra organelor interiore de oă- vre-un reflectant corăspundâtor. Ministeriul reg. ung. de justiţiă prin res-
tădî încă un 6spe român. Tinărul jurist tră corset. Ea arătă fotografiile doctorului Georgiu Parau, Dr. Parei Oprişa, oriptul de dtto 29 Martie a. o. Nr. 4817.
Aurel Ciato din Blaşiu va începe astăcjl său şi apoi dâmuelor în oestiune, acestea dir. gimnas. prof. gimnas. Tot-odată înaltul minister obligă, pe
osânda sa de şâse luni, la care a fost oon- se 8pâimânteră atât de mult încât t6te ho- Ştefan Albu. Yasilie îioueu, basa oontraotului întărit diu partea autori
prof. gimnas.
damnat pentru-oă într’o vorbire ţinută în tărîră imediat oa să renunţe la corset, ast Constantin Costin. Ioan German, tăţilor mai înalte, pe „Elena Lemenyi ,
44
ceroul oolegilor săi studenţi din Blaşiu ar fel, că adl nici una din domnele curţei re învăţ, şi membru al repr. fiica adoptată a lui Vasiliu Mioa şi soţiei
44
fi „agitat în oontra naţiunei maghiare . ginei Portugaliei nu mai portă oorset. d. Anna Katona pe viitor să pbrte numele
Dorim tinărului Ciato să suporte ou tăriâ familiar „LemeDyi-Mioa şi ordoneză astfel
44
de suflet şi cu curagiu grâua osîndă! ftîulţămită publică. a se introduce şi în matrioulă.
A cincia conferenţă.
Oficerii în reservă dela artileriă. Acei Domnul Vasilie Almăşianu, advocat îu Gratulăm din inimă la aoest fapt
ErI ni-a vorbit d-1 profesor Dr. losif Cluşiu, nepotul regretatului profesor emerit uman!
oficerl îu reservă dela artileriă, cari pen
Bluga. Tema conferenţei sale, — despre David Almăşianu, a donat 100 fl. pentru Someşanul.
tru întâia oră sunt ohiămaţl la eseroiţii în
basa frumosului în dramă — a fost de na fondul şcolarilor bolnavi dela şcâlele medii
urma unei ordinaţiunî a ministrului oomun
tură fârte abstractă, subtilă şi dificilă de trac gr. or. române din Braşov, oa cunună
de răsboih, sunt obligaţi a-şl face deprin
tat pentru o asemenea ocasiune. Ou tote eternă întru amintirea unchiului său David, Cât a costat resbelul Japonez ? Tesau-
derile de arme în lunile MaiG şi Iunie, aşa
aoestea conferenţiarul prin o espunere ver a părintelui său loan şi a fratelui său Be- rul Japonez a sfârşit ou lichidarea ohel-
că pe când se încep eseroiţiila artileriei
bală clară şi uşoră, ilustrată cu numărose niamin, decedaţi toţi în luna din urmă. — tuelelor făcute oând cu resbelul ce a avut
ou cartuşe ou glonţe, ei să fi servit cele ou China. Aceste cheltuelî se urcă la 1076
esemple diu viâţa praotică a fiă-oăruia, a Pentru acestă faptă marinimbsă subscrisa
28 d6 cjile. miliâne de franci, dintre oarî 29 de milione
isbutit să ţină îu încordată atenţiune pe direcţiune şcolară mulţămesce Stimatului
au fost date prin suscripţie naţională.
Progrese în Rusia. Ministrul de răs- ascultători, făcând ca conferenţă sa să fiă Domn V. Almăşianu în numele celor, căror
boifi rusesc în organul său publică o po suooâsă şi interesantă. li-a făcut bine prin donaţiunea sa. Proprietar: ©r. Aurei Murcsianu.
runcă a Ţarului, în înţelesul căreia de aiol Conferenţiarul a început prin a es- Asemenea se chiteză cu mulţâmită su
încolo esilaţii ruşi în Siberia nu-şl vor mai pune basa, pe oare se desvâltă simţămin mele de fl. 25 şi fl. 17.47, intrate la ace Redactor responsabil: Gregoriu Maior.