Page 30 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI _________________ Nr. 79,—1897.

înainte de mişoarea Greciei, dinastia Uite. "Vaporul oompaniei elenioe Argolis s’a bat în pripă. Peste două 4'1 plec la La- oursurî, vor căpăta dela ministrul de agri­
0
regelui George era în adevăr în pericol. întors alaltă-erl la Pireu din a patra sa rissa, apoi la Tirnovo. Peste o săptămână oultură 60 fl. spese de oălătoriă şi de în­
Ea s’a mai întărit în timpul mişoărilor pen­ esoursie la Creta unde a debaroat muni- vom treoe graniţa, dâoă se va putea. Apoi treţinere. Cererile de primire la aoest curs
tru înarmare, dâr aetâcjî âr se aud mur­ ţiunl şi nutrimente. Se crede că sunt unii întâmple-se orî-oe. Dela 28 Februarie, de sunt a se înainta pănă în 30 Aprilie n.
mure, aousându-se regele şi guvernul, eă nu i admiralî străini, cari nu sunt tocmai severi. când am părăsit Parisul, n’am putut să oe- prin respeotivii inspeotorî şcolari ministru­
are
luorăcjă mai energio. Nu rar aucjî: „oât timp Se citdzâ astfel numele admiratului englez. teso o gazetă. Aici nu sunt 4* franţu­ lui de agrioultură.
va fi regele George şi Delyannis prim-mi- * zesc!. Nu îndrăsneso să-ţi spun la revedere.
nistru nu putem face nimic; ăştia o să ne In Camera deputaţilor din Atena d-1 De soap, ne vom vedea ou siguranţă. Din Regele Siamnlui la Viena. Prin luna
prăpădâsoă!" totă inima, al tău, — Cipriani“. Iunie va oeroeta pe monarohul nostru în
Delyannis presentâ trei proiecte de lege.
Aoâstă nemulţămire este hrănită de Primul autorisâ guvernul să sporâscă emi­ După soirile mai nouă, Cipriani a Viena regele Siamului, Kulalonglcuru. Se
pressa oposiţiei, oare 4fini oere răsboiul şi siunea de bonuri de tesaur dela 14 la aflat de bine a’sl disolva legiunea sâu mai flioe, că cu acâstă ocasiune regele siamez
0
aousă pe guvern de moliciune. 30 000,000 de draohme. In cas de nesuooes bine 4is câta de voluntari şi a lupta de va cerceta şi Budapesta.
Am avut astăcjl ooasiunea să vorbeso al aoestei măsuri, guvernul va fi autorisat aici încolo singur într’o bandă de răsou- Finanţe turcesc! şi grecesc!. „Journal
ou corespondentul unui cjiar londones, oare să înohee un împrumt intern de 24.000,000 laţî greci. Financier Franţais" scrie: Turoia continuă
a venit dela frontieră şi care a visitat că­ şi sd spordscâ emisiunea biletelor mici de pregătirile sale militare oa şi cum resbelul
lare întrâga linie, observând cu de-amănun- bancă de 1 şi 2 drachme pănă la concurenţa ar fi sigur. In momentul de faţă, armata
tul starea armatelor grecescl şi turcesct dela de 4.000,000. S C I U S L E D I L E I . de operaţiune numără 160.000 âmenl şi
r 5
graniţă. Etă în trăsături generale starea Asociaţia studenţilor din Atena a pri­ — 7 (19) Aprilie. s’au luat măsuri pentru oa aoâstă cifră să
aoestor armate şi mai ales a armatei gre­ fiă îndoită la trebuinţă. Aoâsta dă o idee
mit o depeşă dela studenţii armeni din Eu­ Despre consacrarea noului episcop al.
cesc!: ropa întruniţi la Heidelberg, esprimâud Lugoşului, ce avea să se facă în Dumineca despre saroiuele, care apasă asupra Tesau-
„In linia Tessaliei — spune el — am­ adânca lor simpatie, pentrn oausa ce apără Tomei, ni-se anunţă din Blaşiu, că ea s’a rului otomau deja atât de împovărat. Cu
bele armate sunt bine eohipate şi în oas studenţii greoi. Aoâstă depeşă termină cji‘ amânat pănă în Dumineca următore (9 MaiQ avansul de 300 000 lire t.uroesel făcut de
de oioonire lupta va fi seriâsă. Turcii au
când : Trăâscă libertatea ! n.) Acesta din causă, că pentru Dumineca Banca otomană cu garanţia sumelor dato­
avantagiul de-a ocupa posiţiunî strategice
Se anunţă din Canea „Agenţiei Ha- Tomei, I. P. S. Sa părintele episoop Mi- rite de compania de navigaţiune Mahsoussâ
mult mai bune, pe car! le-au întărit ou for­ vas“, oă la Hierapetra a isbuonit o epide­ hail Pavel dela Oradea mare a fost îmine- şi ou cele 300.000 lire produsa de subsorip-
tificaţii pasagere bine esecutate. Un atac mie de tifus şi vărsat. Insurgenţii au tăiat deoat de-a lua parte la actul oonsaorărei. ţiunea naţională, Turcia nu p6te faoe faţă
ofensiv din partea armatelor grecesci este grea; conductele de apă şi loouitorii sunt siliţi In urma aoâsta s’a amânat, se’nţelege, şi oheltuelilor militare actuale. — „Oorresp.
din care causă şi oficerii cei mai distinşi să bea apă de cisternă sâu apă de mare. întronisarea, oare se va faoe numai Dumi­ Politică" din Viena, sorie ou privire la
grec! sunt de aceeaşi părere: armata grâoă Aceeaşi situaţie esistă la Candia sub ra­ necă în 16 Maia n. o. dnance e grecesci: Banii înoepend să lipsâsoă,
7
ar trebui la început să simuleze o retragere portul apei, dâr trupele turoesoî au reoou- guvernul grecesc se gândesce la contrac­
pentru a atrage pe Turci la câmpiile Te- pat sursele. — Toţi prisonierii condamnaţi Comunitatea de avere din Caransebeş tarea unui împrumut interior de 40 miliâne
saliei, unde lupta pote fi dată în condiţiunî s’au revoltat. Un transport turc i-a oondus şi-a ţinut adunarea ordinară de primăvară drahme şi aştâptă începerea ostilităţilor
favorabile pentru Greoi. în închisorile din Rhodes. în 15 Aprilie n. o. sub presidinl D-lui Ilie pentru a face apel la patriotismul oetăţe-
Se schimbă lucrurile la frontiera Epi- * Curescu. Din socoţile anuale ale Comunităţii nilor. Guvernul speră oă împrutul se va
u
rului. Aci numărul armatei grecesci este Comandantul legiunei voluntarilor ita- resultă, cum vedem din „Foia Diecesană , acoperi de mai multe ori. De altă parte,
inferior celei turoesoî, sunt abia vre-o 15 oă averea comunităţii a sporit în anul 1896 ultimul raport al consulatului austriao din
liani, filoelenl, oarl au cooperat ou insur­
mii, armată regulată, şi 3.000 voluntari. genţii greci la atacul anteposturilor tur- ou 16,605 fl. 52 cr. Aşa der se arată cu Atena lasă a se prevedea deolaraţiunea în
Artileria grâcă număra 45 piese, pe când oesol, Amiloare Cipriani, vestit ca mare re­ sfirşitul anului 1896, după îndestulirea îm- curând a unui moratorii}. Toţi neguţătorii
Turcii au 140. Cavaleriei grecesoî îi lipseso voluţionar italian, a adresat prietenului său păduriţilor cu reoerinţele lor la păşunea de oer un termen, şi se aştâptă ca mai multe
caii. Turoii au eseoutat fortifioaţii esoelente, în Paris o scrisore interesantă, oâte-va 4h munte şi de pădure, la jir, la lemne de case să închidă ghişeurile lor în urma che­
0
pe când Greoii au fortifioaţii forte slabe clădit şi de construoţiă pe lângă taxe mării reservelor.
înainte de intrarea în luptă a bandelor de
său abia în esecutare. Numărul armatei tur- moderate, apoi prin lemne gratuite pentru
voluntari şi insurgenţi. Etă ouprinsul ei: Venitul căilor ferate ungare. După sta­
cescl este de vre-o 25 mii în Epir, din „Soumpe prietine! Etă-mă în Tessalia, ars în valore de circa 40,000 fl. la an, în tistica oficială, apărută aoum, căile ferate
oare 12 mii numai în Ianina. La Greme- la porţile Macedoniei, şi în ajun de a mă fine afară de daunele silvanale în suma de ungare au avut în anul treout un venit,
nitza sunt 5,000 şi 30 de tunuri. întâlni ou Turcii. Plecând din Paris, eram 5C,501 fl. 20 cr. şi de păduri, munţi şi
poieni valorate cu 16,587.487 fl. 20 cr. o cum n’au mai avut niol-odată pănă acum.
Greoii oontâză mult oa, odată răsboiul hotărît să mă lupt singur într’o bandă de Anume intratele peste tot în decursul anu­
avere de 225,623 fl. 52 cr. Pe lângă aoâsta
între Grecia şi Turcia declarat, sd se rds- răsculaţi greoi. Dâr, sosind la Atena, am lui 1896 au fost: 98.234,190 fl., mai mult
Comunitatea are un fond gimnasial de
cdle locuitorii din Epir şi Macedonia. Luorul găsit o oampaniă alâsă de insurgenţi ita­ adecă cu 4.234,000 de cum au fost preli­
34,987 fl. 31 or. — Din socoţile fondului ca­
în adevăr se p6te întâmpla şi se va în­ lieni, care mă făcură îndată capul lor. Am minate, âr faţă cu anul 1895 plusul a fost
selor resutâ, oă fondul caselor la finea anu­
tâmpla, dâoă armatele grecesoî vor înainta stat o săptămână la Atena în soop de a 8.7bo,000 fl. Cheltuelile au fost 60.236,381 fl.
lui este de 88.189 fl. 98 or., în oare se cu­
vietoriâse. Dâr dâoă contrarul va fi, se pot studia întâmplările şi omenii, apoi pentru Profitul ourat a fost aşa-dâră 38.087,800 fl.,
prind în bani gata 17.778 fl. 83 cr.
bizui Greoii pe o răscolă a Epiroţilor şi a alcătui, a îmbrăca şi înarma o trupă mică. mai mult adeoă cu vre-o 5 miliâne oa în
Macedonenilor? Etă o întrebare, csre de Abia la 20 am putut să părăsim Pireul ca Curs de vierit. La ordinul ministrului anul de ma’ înainte.
sigur şi-a pus’o guvernul grecesc, a cărui să mergem la Volo, unde am sosit acj-di- unguresc de agrioultură se vor deschide în
conduită este aşa de reservată. minâţa, primiţi de populaţia întrâgă. primăvara şi tomna acestui an j'mai multe Logodna regelui serbesc. Alexandru,
Din Creta vin soiri îngrijitâre. Luptele „Cât sunt de buni, aceşti sărmani şi cursuri de vierit pentru învăţătorii poporali regele serbesc, va întoroe în 4 MaiQ visita
principelui muntenegrin Niohita, ou oare
continuă atât afară din JRetymno cât şi la vredniol greoi. N’am vreme să-ţi vorbeso prin ţinuturile, pe unde se cultivă viile.
ooasiune, după cum spune flerul „Piooolo"
Acrotirî. despre dânşii. Apărăm Grecia, poporul Cursurile au de scop instruarea învăţători­
din Triest, regele se va şi logodi ou prin-
Erî s’a răspândit sgomotul aci, că co­ greo şi nu monarohia. Nu suntem susţinuţi lor în oultivarea şi plantarea din nou a
lonelul Vassos ar fi comunicat cu autori de aeâsta, ci de oomitetul revoluţionar, viilor pustiite de filoxeră. In anul aoesta se cesa Xenia a Muntenegrului.
tăţile grecesci prin telegraful optio. Soirea oare ne-a înarmat şi ne-a dat eheltuelile vor ţinâ cursuri de aceste din 20 MaiQ Scandal la templul israelit din laş!.
este inexaotă. Comunicaţia ou aoest mijloo de drum. Luptăm oa insurgenţi şi ou in­ pănă în 2 Iunie şi în Ootomvre dela 21—24 Evreii din Iaşi sunt adeno revoltaţi în po­
s’a întrerupt de mult din causa stărei agi­ surgenţii. Stâgul nostru e roşu, tăiat de în următorele localităţi: Pojun, Balassa- triva unei resoluţiunî luate de d-na Nau-
tate a atmosferei. colorile elene şi italiene. Uniforma: îmbră-j I Gyarmat, Yaţ, Agria, Tarcza, Berekszasz, sohotz, văduva răposatului mare banoher
Cu tâtâ blooada, aprovisionarea insur­ câţi civili şi cu oămaşe roşie. Armamentul: Er-Dioszeg, Mânes, Aiud, Şopron, Tapoloza, evreu, de a înohide templul israelit toomai
genţilor şi armatelor grecesci cu muniţiunt şi puşcă Gras şi revolver mare. Vesprim, Cinol biseriol şi Szegszârd. învă­ în ajunul marilor serbătorl evreiesoî. Teiu­
nutrimente se face, se pare, nu cu multă greu- „Etă, prietine, ceva simplu şi înjghe- ţătorii poporali, cari vor lua parte la aoeste lui acesta a fost olădit de răposatul Neu -

sine, oăcî se făcuse plângere contra trăgă- se vede, i-a plăcut lui Ianou şi la ai săi. vedea, că torte mulţi sunt îndată gata a spunea, că de aoeea a venit, oa să-i dea
80
nătârelor sale operaţiuni de răsboiti. — „Tote-s bune — cp Ianou — dâr depune armele. mână de ajutor lui Dragoş, în afacerea
„Locul lui Csutak îl luâ maiorul Hat- înainte de a trata mai departe, ar fi de „După adunare Dragoş se întorse cu depunerii armelor. Numai oât Româuimea
vani Imre, un domn mare de gură, oândva dorit, oa acâstă diplomă de paoe să se co­ oonducătorii rescâlei la Abrud, ca acum nu-i oredea. începe să se adane la Câm­
advooat, oare etrîusese o trupă mai mioă munice şi poporului. Las’ să aibă însu-şî în mod definitiv să stiliseze diploma de peni şi din fierberea, în oare se află, se
de voluntari şi venind în Ardâl, a fost îm­ poporul ooasiune să se pronunţe asupra lu- pace. vede, că se pregătesoe de atac. Paoea, ce
părţit la armata din Zarand. De armistiţiu, orului. „Consfătuirea decurgea în tâtă însu­ surîdea ou aşa frumâse sperauţe, âtă că
firesoe, Hatveni încă avea soire. — „Bine, mă învoieso buouros şi la fleţirea, când sosi vestea, oă Hatvani, în depinde numai de un fir de păr!
„Dragoş în 4 MaiQ ârăşl e între munţi. asta, răspunse Dragoş, Ba, de n’aveţl ni­ fruntea unei trupe tari, înaintâză spre „A treia 4*> în 8 Haiti, porneso la
Consfătuirea aoum deourge în Abrud. Dra­ mio în contra, merg şi eu la adunare. Abrud. Iu Ianou la moment se trezi o bă- drum spre Roşia două oompanii de hon-
goş, conform promisiunii sale, într’adevăr „Şi adunarea poporului de fapt se nuâlă întuneoosă. (Armistiţiul nu fusese de­ v»4l ° garnisonă de apărare. Cum ajunge
B
aduse cu sine oondiţiile, pe basa cărora ţinu înoă în cjiua aceea în Câmpeni. Cel nunţat. — 1. A. S.) trupa de honve4l îu apropierea Roşiei, din
guvernul maghiar era aplicat spre împă- dintâi, oare vorbi poporului întrunit, fu — „Ce-i asta? Căci doră nu ni-s’a desul tufiş de pe marginea pădurei de­
oare. ' Dragoş. El vorbi frumos, ou focul convin­ ab4is armistiţiul. De sigur vrâ să ne în­ odată răsună o puşcătură şi ,unul din co­
„Fără îndoâlă, că aceste condiţiunî gător al iubirii de patriă. Le esplioâ, cât şele să cădem în cursă. mandanţii de companie se prăvălosoe jos
erau chiar ou prisos îngăduitore. Mai mult, de fără scop se luptă şi shugerâză, apoi „Dragoş se sousâ, oă nu soie nimic mort.*) Cine-i ucigaşul, nu se pote soi. De
deoât s’ar putâ conoede din punctul de ve­ le desfăşură, cât de binecuvântate vor fi de tot luorul, dâr promise pe onorea lui, sigur vre-un Moţ. Aflând Hatvani de omo­
dere al firmei unităţi a ideei de stat ma­ pentru ei darurile păcii; să se întâroă la oă pănă va fi el aiol, nimănui nu ’i se va rul acesta, se aprinde de o groznioă furia,
ghiar. Ei, dâr timpuri estra-ordinare produc vetrele lor şi să fie credincioşi fii ai Un­ 3trîmba nici un fir de păr. CâţI-va dintre şi îndată prinse pe oei doi C3pî ai răsou-
mijlooe escepţionale. Şi era în prejma nă­ gariei, oare le dă oasă, pâne şi libertate. căpeteniile răsculaţilor, aşa între alţii: Do- laţilor, cari erau în oraş: pe Dobra şi pe
vălirii Ruşilor. Guvernul nostru trebuia să (Ba le ia tote acestea. — 1. A. S) bra, Buteanu şi Boieriu se încre4ură în Buteanu.**) •
nisuesoă, oa, dâoă ârăşl va veni luorul la „După aceea se ridică vioe-prefeotul aoâstă seriosă şi sinceră promisiune; dâr (Va,urma).
luptă pe viâţă şi pe morte, mişcarea naţio­ Boieria şi prin câteva cuvinte recomandă Ianou nu: el înoaleoă pe cal şi alârgă la
*) Noi soim, oă nu numai comandan­
nalităţilor să nu ne mai amorţâscă ârăşl călduros primirea punctelor de paoe. Câmpeni.
tul de compania, oi şi 40 feoiorî de-ai săi
braţele nâstre luptătâre. (Ca pănă atunci? „Mulţimea primi ambele vorbiri ou „Hatvani în 6 MaiQ pa la ojină în­ rămaseră acolo. — I. A. S.
1. A. S.) aprobare sgomotâsă. Se vedea, că între tr’adevăr întră în Abrud ou 1400 de âmenl **) I-a fost prins înainte de-a trimite
„Seria cea lungă de ooneesiunî, aşa răsculaţi sunt mulţi psrtisanl ai păcii; se (între ei vre-o 600 legionari nemţi). El honve4l la Roşia. — L A. S