Page 31 - 1897-04

Nr. 79.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

sohotz, oare prin testament a dispus, oa să modernă ac}î, în astfel de împrejurări nu curesoî şi totuşi Pazmandy nu vede, pe Fenes, Petru Prisecan m. p. proprietar
servâscă comunităţii israelite, obligând în mai pote folosi, — nu folosesc» nici pen­ tot drumul, decât gendarml, poliţişti şig.-r- în Zlagna, Amos Popesou m. p. proprietar
în Almaşu mare, Ioan Tanislav m. p. pro­
aoelaşl timp pe soţia sa de a-1 subvenţiona tru alţii, cari dnpă ce şi-au pierdut mai d'ştl!
prietar în Zlagna.
ou 2000 lei. D-na Neusohotz a trimis pe întâiîi sănătatea prin nepreoauţiune şi ne- După ce a intrat în circ, lui Paz­
un servitor să înouie templul şi să ia cheia. gligenţă, vor să şi-o redobândesoă prin mandy i-a impus mai mult, oă a aufiit pe N.B. Peroentele fundamentali, precum
şi taxele de înscriere, pănă la adunarea
Servitorul, îndeplinind o rdinul stăpânei sale, cura ca apă, în loc de-a căuta să şi-o în- clovn! făcându-şl glumele lor numai în
constituantă se vor depune la institutul de
se duce la templu, scdte afară pe mai mulţi târescă prin aoâstă oură pănă când încă limba română şi âtă la ce esolamare se
credit şi economii „Detunata** din Buoium,
bătrâni, cari îşi făceau rugăoinnea şi, în- o au. avântă şovinistul ungur: „Hei, aici este sâu direct prin subsoriitorii aoţiilor, sâu
ouind uşa pleca. Atâta a fost de ajuns ca Din punot de vedere intelectual, con­ aşa de tare voinţa naţională, încât nici în prin mijlocirea paroohului din Zlagna Ema-
să se producă o revoltă generală printre ferenţiarul critică sistemul actual de in­ circ nu se sufere limbă străină!“ uuel Beşa.
Evrei. Nu se soie înoă causa oare, a făcut strucţiune prin aglomerarea prea mare a După aoâstă esolamare, vorbesoe de Asemenea aoei P. T. D-nl, cari ar
simţi necesitate de ceva informaţii în causa
pe d-na Neuschotz să închidă templul. studiilor în şcâle şi prin prea timpuria în- teatru german dela „Burg**, care anunţă pe
proiectatului institut de oredit şi eoonomu
oordare a facultăţilor intelectuale ale co­ pişcatele Teatrului Naţional pe „Nathan
Zlăgneana le pot primi inmediat, prompt
piilor. Aoi făou o espunere a tendinţelor înţeleptul * („Nathan der Weise**), apoi de şi sincer tot dela părintele Eoaanuel Beşa.
1
Scirî mărunte din România. Se dioe, moderne, ce se urmăresc din partea state­ trupa francesă, oare jocă piese da boule-
oă M. S. Regele şi-a amânat plecarea în
străinătate pentru o dată nedeterminată. lor, de-a imprima cetăţenilor prin şc61e vard din Paris ; apoi mai găsesoe în aoâstă
caracterul lor naţionul, arătând în special, emulaţiune de artişti internaţionali şi pe ULTIME SOIRI
— Astăfiî, 7 Aprile v., Academia Ro­
mână va ţină şedinţă publică solemnă sub cât de absurdă şi nejustificată este aoâstă amicul său Somossy, oare a venit la Bu- Constantinopol, 18 Aprilie. Gu­
preşedinţa M. S, Regelui. Se vor face ur- tendinţă în statele poliglote. ourescl cu trupa sa dela Orfeul din Buda­ vernul otoman a decis se declare
mătdrele comunicări: D-l Gr. G Tocilescu, In fine, din punot de vedere moral, pesta — In fine amintesoe şi de „oântărâţa resboiu Greciei. Ambasadorul grecesc va
„Basilicile şi raansoleul dela Adamklissi**. conferenţiarul arătă de asemenea starea de română ou renume european * Teodorini,
1
N. lonescu, „Din istoria nostră contempo­ decadenţă, spre care e împinsă societatea pe care n’a avut noroo s’o vadă din causă, părăsi astăzi capitala turcescă. Emble­
rană. Luarea Griviţei *. mele Greciei au fost luate jos de pe clă­
1
n
de afli P“ etica filosofiă, propagată în că s’au suspendat representaţiile, oe erau direa ambasadei. Comercianţii greci
— Sesiunea de primăvară a Sf. Sinod şcole, oare a început să predomineze asu­
se va deschide în cjiua de 1 Maih, pentru anunţate în aoele fiile ou oonoursul ei. au lost provocaţi, ca în 14 efile se
ca între altele să alâgă şi uu arohiereu în pra etioei religiâse propagate de biserică, Unele foi din capitala română pre­ părăsescâ Turcia.
locul lui loanichie Ploru Bacauanul, ales care, fiice vorbitorul, e singurul mijloo în tind, oă Pazmandy, acest „emisar al gu­ O declaraţiune oficială spune,
episoop de Roman. adevăr puternic de moralisare. vernului unguresc** a mers earăşl pentru a
că Porta se vede contrînsă de ca-
— Partidul conservator va ţină afli, Conferenţiarul termină făcând apel agita pentr’un pact între Români şi Ma­
Luni, d. a. o mare întrunire în sala „Da­ la sooietatea română, ca să se grupeze cu ghiari, pentru care Pazmandy ar afla acuma tră Grecia a se apera. T6tă răspun­
1 derea resboiului va cade însă asu­
cia *. Au sosit mulţi delegaţi din provincie oredinţă în jurul biserioei, singurul scut al situaţia favorabilă.
pentru a lua parte la aoâstă întrunire. Clu­ moralităţii, basa societăţii omenesoî. Pu­ pra Greciei.
bul conservator organisâză pentru MercurI Cum o fi, cum nu, destul, că pe In acelaşi sens guvernul oto­
un mare banohet în onârea delegaţilor. blicul a aplaudat fârte sgomotos şi înde­ Kyrio Pazmandy îl vedem arunoându-se man a adresat o notă circulară re-
lung pe conferenţiar pentru sucoâsa sa îu mijlocul valurilor vieţii buourescene şi
— La 1 Maifi v. va apără, se fiice, conferenţă. presentanţilor ţărei în străinătate,
un nou fliar politio al Aurelianiştilor, care aoâsta, fiioe el, este a se mulţămi numai în care notă asigură, că decă Grecii
va fi dirigiat de un comitet compus din La urmă corul mixt al Reuniunei, întelnirei sale neaşteptate ou veohea sa îşi vor retrage trupele dela graniţă,
d-nii Em. Costinescu, C. Dimitresou-IaşI, care, cum am chs, s’a presentat în număr cunosoinţă d-l Coroianu. Pbrta acuma încă e gata a şi-le re­
B. St. Delavranoea şi N. Xenopol. Riarul, forte respectabil, sub conducerea d-lui di- Cine se iubesce, se întâlnesoe!
care va oritioa cu moderaţiuue aotele gu­ rigent Panteleimon Dima eseoută cu mult trage şi ea pe ale sale.
vernului, va fi fondat pe acţiuni.
succes ounosoutu! oratoriu „Elias** de Men- Atena, 18 Aprilie. Se anunţă
— Vineri săra, pe când se juca opera delssohn, cu acompanierea de piano a es- P r o s p e c t . none lupte la graniţa Tesaliei. De­
„Gioconda** la Teatrul naţional, ddmna celentei ndstre pianiste, d-şora Maria de Constatându-se în adunarea generală claraţia de resboiu a Turciei a pro­
Elena Teodorini a fost victima unui grav de constituire ţinută la Zlagna în 27 Martie dus aici nespusă iritaţiune.
accident. După lăsarea cortinei, la sfârşitul Steriu. Corul a fost viu şi furtunos aplau­
actului al 3 lea, distinsa artistă vroind să dat pentru aoest valoros oonours al său. n. o., că în urma apelului emis ou datul Guvernul grecesc a dat, îndată
ia9ă de pe scenă, a aluneoat şi şi-a sorin- Aşa s’a terminat seria a doua a con- 27 August 1896 şi publicat în filare, capi­ după declararea de resboiu turcescă,
tit pioiorul. Din aoâstă causă representaţia ferenţelor publice, lăsându-ne cea mai bună talul sooial de 100,000 oordue n’a fost sub- ordin flotei se bombardeze oraşul Pre-
a’a suspendat.
impresiune. soris întreg, conform legii comerciale art. veza şi fortul de aici, îu care se află
XXXVII din 1875, âr după aoţiile sub­ vre-o 3000 de Turci.
A şesea conferenţă. scrise, rata primă din partea celor mai
Cine se iuToesce se ’ntelnesce.
Ciolul oonferenţeler publioe din pos­ mulţi subsoriitorî de acţii n’a fost plătită Rectificare. In foiletonul din nr. de
In „Magyarorszâg** de Sâ,mbătă ve­ oonform apelului emis, — adunarea gene­
tul Pascilor s’a încheiat erl în mod festiv Duminecă s’au strecurat câteva erori prin
dem o scrisâre a lui Pazmandy Denes, da­ rală a fost silită, în sensul legii com6roiale, schimbarea de litere. In loo de „student**
şi demn de nobila iniţiativă a comitetelor
tată din Buourescî 3 (15) Aprilie. Ea se a nu putâ înfiinţa proeotata societate pe este a se ceti studet libenter**, în loo de
celor două reuniuni ale femeilor române T
începe cu cuvintele : „Cel dintâifi om, cu basa apelului emis ou datul 27 August 1896. „kalpan** este a se oeti Jcilpah*.
r
din Braşov, la a căror stăruinţă s’au aran-
oare m’am întâlnit aici, a fost Coroiaţiu. Subscrişii însă, simţind necesitatea
giat aceste conferenţe, cele de acum, ca
In oalea Victoriei de-odată mă agrăesce publică de a se înfiinţa un institut de cre­
şi cele din postul Crăoiunului.
vestitul agitator". Şi âtă dialogul, oe fiice, dit şi da economii în Zlagna, emitem un
A luat parte lume multă la confe-
că l’a avut ou d-l Coroianu : nou apel pentru subscrieri, în scopul de a Un autor vesel. Max. Stempel, un ou-
renţa de erl, aşa că abia se mai găsia ici
„Ce faci d-ta aici, între adversarii înfiinţa o societate pe aoţii pe basa legii
colo câte-un loc liber în sală. Concursul nosout dramaturg german, a scris de ourând
d-tale? — „Ii studiez**, răspunseiă eu (Paz­ comerciale art, XXXVII din 1875, al că­
oorului mixt al Reuniunei române de oân- o dramă, oare s’a jucat în Berlin. Piesa a
mandy], ’„D-1 doctor însă de sigur a venit rei plan este următorul:
tărî, ai oăruia membri şi membre au fost căfiut, autorul a fost fluerat. Iu loo să des-
după bani la Ligă!“ — „Acâsta n’are 1) Firma societăţii este „Zlăgneana*,
de faţă în număr complet, de sigur, oă pereze, autorul publici a doua fii prin ga­
bani!**, răspunse d-l advooafc, „eu acum institut de credit şi de economii ou sediul
încă a contribuit mult la aoâstă frumosă zetă următorul anunţ de mârte: „Dau de
strîng în chingi pe Haas şi Deutsoh ai în Zlagna (Zalatna, comitatul Albei inte­
afluenţă a publicului. soire tuturor cunosouţilor şi amioilor mei
d-vâstră. Port proces contra lor, tocmai riore).
Lucru fireso, oa în astfel de împre­ literari, cari mai ţin la mine, oă iubitnl meu
acuma au pus sub seovestru o proprie­ 2) Sooietatea se înfiinţâză pe timp copil „Lumina**, dramă în trei aote, şi-a
jurări şi disposiţia conferenţiarului să fiă
tate a lor**. — „Cum, dâr Haas şi nedeterminat.
cât se p6te de bună. Aoâsta s’a putut vede dat sufletul în svîrcolirl convulsive. înmor­
Deutsch asistă şi în România ?“ —- „Pre­ 3) Capitalul se fixâză ou 50.000 co-
şi la conferenţiarul de erl, d-l Dr. V. mântarea a avut loo la la 14 a 1. c. în
tutindeni, unde trăeso omeni pe pământ!“ râne (25.000 fi. v. a.) şi consistă din 1000 Nonl teatru. Cu aoâstă tristă ooasiune mul-
Saftu, oare ou mult avânt şi-a predat acţii de câte 50 corone (25 fi. v. a.) una.
interesanta şi bine studiata temă, mai fiind „Ne-am introdus bine cu acest dia- 4) Aoţiile, ce se vor esmite, vor fi ţumeso d-lui director Sigismund Lautenberg
ajutat şi de-o voce tare, fâoând să fiă as­ l°g“, fiice Pazmandy în sorisorea sa. „în­ pentru îngropăciunea de clasa I, pe oare
dată ce m’a văfiut Coroianu şi am vorbit scrise pe numele respeotivului acţionar şi ou multă bunăvoinţă a arangiat-o; mul­
cultat ou înoordatâ atenţiune.
ou el, s’a sfirşit incognito al meu. Cel mai vor fi provăfiute cu cuponl la purtător şi ţumesc actorilor oarl cu o demnă ţinută
A vorbit despre starea societăţii acum cu un talon.
bun luoru, mi-am fiis, va fi aoum, să încep au dus la grâpă pe aoest candidat al
1
la „o6da veaoului**; un „essay * asupra te­
a mă arăta eu însu-ml, să-mi caut, lângă 5) De fiă-eare aoţiă sunt ase depune morţii; mulţumesc publicului pentrn înăl-
mei la ordinea flilei „fin de sieole**. Anume
cunoscinţele vechi, alte nouă. O fii două şi la subsoriere 10°/ a valorei nominale, pre­ ţătorele oântârî funebrele ou cari m’au
0
a vorbit despre aoâstă stare din punot de
etă-mă intrat în vîrtejul vieţii publice din cum şi o corână taxă de însoriere. Termi­ onorat, mulţumesc colegilor mei în Apolo
vedere fisic, apoi intelectual şi îu fine mo­
Bucuresoî**, cul solvirii celorlalte rate îl va deoide adu­ pentru fanfarele lor de buouriă oe le-au
ral. In partea introductivă a prelegerei, narea generală constituantă. ridicat la vederea cadavrului. Numai ono­
d-l Dr. Saftu făcu oâte-va observaţiunl glu- După scâsta începe să istorisâscă Paz­ 6) Terminal ultim pentru subscrierea rabilei critice berliueze nu-i ert imputarea,
'•naeţe, după care intră îu partea seriosă a mandy, oe a văfiut şi esperiat: a văfiut
afişurl mari pe zidurile oraşului, dâr tote aoţiilor e pus pe 30 Iunie 1897. oăoî ea — pănă oe mormântul era cald
temei. Din punct de vedere fisic, găsesce înoă — a uitat de proverbul: „de mortuis
societatea într’o stare deoăflută şi aoâsta au fost numai oonvocărl la întruniri pu­ 7) Subscrierea e obligatorică. nil nis bene**. Nemângăiatul tată Max. Stem-
o atribae în parte mare tendinţelor de blice politioe. „Mare manifestaţiune !** E Pentru tote cele espuse în acest apel pel“. Etâ un autor, oare rîde şi d9 sine
emancipare rău îuţelâsă a femeilor, care vorba de demonstraţia, oe fiice o’o pregă­ luăm răspunderea solidară.
încă de tinere fete sunt preooupate de do­ tea oposiţia contra guvernului Sturdza, la Zlagna, (Zalatna) în 27 Martie 1897. însuşi.
rinţa de-a înşela oohii lumei prin un este- întrunire oposiţia va’striga: „Jos cu Sturdza! Dr. Yasilie Fodor m. p. advocat în Abrud,
rior plăout şi de aceea îşi maltratâză şi di- nu ne trebue ingerinţă străină! pieră ti­ Petru PopovicI m. p. parooh şi adm. ppeso L s i e r a l u s ' ă .
ranii !** Spune oă a văfiut, oă poliţia face Abrudsat, Etnanul Beşa m. p. parooh în In „Tipografia Dieoesană** din Gherla
formâză corpul prin corsetare eto., âr ur­
marea este, oă mai târfliu, devenind mame, pregătiri şi oă regele, visitând oiroul, a Zlagna, Nioulae Motora m. p. presbiter îu a apărut: „Viâţa după morte sâu Nemu­
Trâmpoele, Aurelian Danciu m. p. director
dau nasoere la nisoe fiinţe debile, fără pu­ fost încungiurat de gardişti şi de gen- de mine în Buoium, Ştefan Ooca m. p, rirea sufletului dedusă din misteriul fiinţei
tere; tot emanciparea rău înţelâsă face darmî, ca şi când ar fi fost Napoleon III candidat de preot şi învăţ. în Zlagna, Şte­ omenesoî şi deşertăoiunea celor treoătâre,
apoi, ca acesta mame să fiă mai mult preo­ sâu Ţarul. fan Corpade a Anii m. p. eoonom în Zlagna, de I. P. Ediţiunea 11, coreotată şi ampli-
Ştefan Pasculeţu m. p. proprietar în Zlagna, 1
cupate de baluri şi serate, deoât de cres- Nu-i vorbă, soie s’o croiasoă bine fioată *. Form. 8° de 163 pag. Se p6te
Niculae Cristea m. p. parooh Valea Bul­
crescerea fiilor lor, pe cari îi lasă în grija Pazmandy când vrâ să amăgâscă pe ceti­ procura dela „Tipografia Dieoesană** din
zului, Petru Onea m. p. învăţ. gr. or. Al-
servitârelor, espuuându-i astfel în multe torii lui „Msgyarurezâg** ou palavre. Audi maşu mare, Iosif Magda m. p. parooh în Gherla (Szamosujvar) precum şi dela li­
caşuri ohiar şi la primejdii şi nenorooirl aoolo. Regele Carol e vestit, că n’are iipsă Feues, Dumitru Moguţu m. p. proprietar brării ou preţul de 50 or. plus 5 or. porto.
eto. Cura de apă a lui Kneipp, atât de de nici o pază când se preâmblă prin Bu- în Zlagna, V-’otor Vodă m. p. învăţător în *