Page 33 - 1897-04
P. 33

1
               MîuliîM, AtoinistritMgi,                                                                                                                                       „Ma * iese în M-care qi,
                      îi fisogrîfiff                                                                                                                                         AtMiainente penirn Anstro-Dngarta:
                Hi'&şov, piaijs uia?e &£. 30.                                                                                                                                 Pe un an 12 11.. pe şese luni
                                                                                                                                                                                 6 fl., pe trei luni 3 fl.
                   Scrinotl aofeaaomiie na sa
                p*£meso, — HfwaBosipfce aa n»                                                                                                                                 N-rii do Oumlnooă 2 fl. pe an.
                latnniat-                                                                                                                                                       Pantra România si străiiătaie;
                  INSERATE  so  primesc  la  Atlml-                                                                                                                           Pe un an 40 franot, pe şdee
                 nlstraţlwna în Braşov şi la oi’-                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
                 măt6rnlo Birouri da inunolurl:                                                                                                                               N-rii de Duminecă 8 frcno!.
                   în  V  iona:  it.  fiukee,  Stinrich
                 Bchalek.  liudolf  Jfosee,  A.  Oppeiiks                                                                                                                     So prenumără la t6te ofioieie
                 Nftchfolgflr;  Anton  Oppelik,  J.                                                                                                                           poştale din întru şi din aiară
                 Dannebcr,  în  Budapesta:  A.  V.                                                                                                                                si la dd. aoleotorl.
                 Ooldberga-g,  Xtkstein  Bornat  ;  In                                                                                                                           ^namami îoatin BrasaT
                 Bucuresoi:  Agente  Havas,  8uc-                                                                                                                            administraţiunea,  piaţa  mare,
                 oursale  de  Boumanio;  înEara-                                                                                                                             tfirgul  Inului  Nr.  30  etagiu
                 burf,: Karoiyt <fe Lisbmann.                                                                                                                                I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
                   Preţul Inserţlunllor: o sssciă                                                                                                                            luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
                 (jarmond  pe  o  oo!6nă  6  ot.  şi                                                                                                                         Cu  dusul  îu  casă:  Po  un  an
                 30or.  timbra  pentru  o  publi­                                                                                                                            12 fl., pe 6 luni OU., pe trei luni
                 care.  Publicări  mai  dens  după                                                                                                                           3  fl.  Un  esemplar  5  cr.  v.  a.
                 tarifă şi Învoială.                                                                                                                                         sdu  15  bani.  Atât  abonamen­
                   Reclame  pe  pagma  a  3-a  o                                                                                                                             tele  căt  şi  inserţiunile  sunt
                 Merii 10 or. adu 80 bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
                   Nr. 80.                                                         Braşov, Mercur! 9 (21) Aprilie                                                                       1897.



                   Fapta se judecă pe sine.                   naţional,  încât  nu  mai  încăpea  nici  plă  numai  „în  interesul  nostru  na­          trece  prin  transformaţiunî  interiâre  şi  he­
                                                              o dispută asupra lui.                        ţional,  “  nu  la  „signalul“  ministrului-  gemonia  elementului  german,  unitatea  de
                                                                   Nu  de  aceeaşi  părere  sunt  însă  preşedinte Banffy!?                              stat  oentralisată,  constituţionalismul  austriao
                     Nu  de  mult  am  scris  la  locul
                                                                                                  w
                acesta  un  articul,  în  care  am  făcut,    cei  dela  „Telegraful  Român   din                                                        s’a  sohimbat.  Slavi,  federaliştl  şi  conserva­
                din  punct  de  vedere  naţional,  unele      Sibiiu,  care  se  4ice  a  fi  organ  al                                                  tivi  au  ajuns  în  majoritate,  un  minis-
                contemplări  în  urma  afirmare!  minis-      archidiecesei.  Acesta  în  sine  nici  nu              „Nouă Ungaria/*                    teriu  neparlamentar  a  venit  la  guvern  şi
                trului-preşedinte  Banffy,  că  înarticu-     ne-ar  fi  surprins,  căci  ne-am  des-            Sub  titlul  acesta  publică  „Bu-      noi  cu  aceste  elemente  trebue  să  tractăm
                                                              obicînuit  de  mult  de-a  vede  acăstă                                                    şi  să  nagooiăm.  Nouăle  partide  austriaoe
                larea  autonomiei  biserioei  române                                                       dapesti  Hirlap“  în  numărul  său  de
                greco-orientale  din  Transilvania  şi        f6iă armoniând cu ideile sănetâse na­        Pascî  un  prim  articul,  în  care  face     nu  respeotâză  nici  dualismul,  nici  paritatea
                Ungaria,  densul  o  privesce  ca  o  gre-    ţionale,  care  trec  peste  sfera  strimtă,   o  reprivire  generală  asupra  situa-      şi  stăm  faţă  ou  Austria  oa  şi  cum  una  din­
                şelă politică.                                egoistă şi pătimaşă a cugetării ei.          ţiunei  de  acjî  a  Ungariei,  în  raport    tre  partidele  contrahente  ar  fi  cu  totul
                                                                    Ceea  ce  însă  totuşi  ne-a  sur­                                                   alta.
                      In  acest  articul,  întitulat  „O      prins  întru  cât-va,  —  ou  tâte  saltu­   mai  ales  cu  situaţiunea  ei  din  tre­          Şi  aici  aoasă  s’au  sohimbat  mult  ra­
                 greşâlă“*),  am  constatat  unele  ade­      rile  pocite  de  clown,  ce  le-am  văcţut   cut.  Reproducem  din  acest  articul        porturile,  guvernul  s’a  întărit,  parlamentul
                 văruri  istorice,  asupra  cărora  nu  mai                                                următorele părţi:
                                                              esecutându-se  numai  de  curend  din                                                      8’a  slăbit,  nouă  scopuri,  nouă  devise  au
                încape  nici  o  discusiune.  Idea  con-      partea  acestor  gazetari  în  trista  afa­        In  deoursul  deceniilor  din  urmă,  ra­  eşit  la  lumină,  pentru  independenţă  şi  pen­
                ducetâre  a  fost,  că  în  timpde  30  de    cere  a  schimbării  titlului  Asociaţiu-     porturile  naţ.iunei  maghiare  s’au  schimbat.   tru  ideile  naţionale  puţini  se  însufleţesc  şi
                 ani  s’a  produs  un  reviriment  atât  de   nei.  —  este  îndrăsnăla,  pe  care  nu     Când  am  înoheiat  paotul  la  1867,  România  ourăţenia  constituţiei  nu  mai  e  nemurdâ-
                mare  în  spiritele  contrarilor  noştri      voim  a’o  caracterisăm  mai  de-apr6pe,     şi  Serbia  nu  erau  independente,  ele  erau  rită. Nicî-oăatâ dela 1867 încoce, Ungaria nu
                dela  cârma  statului,  încât  ceea  ce       cu  care  ei  vin  şi  în  cei  doi  numeri   considerate  ca  părţi  integrante  ale  Turciei,  s'a  aflat  în  împrejurări  mai  grele  şi  în  faţa
                ei  la  1868  considerau  ca  o  isbendă      din  urmă  ai  fâiei  lor,  pervertind  în­  la  graniţele  năstre  de  mâcjă-cji  stăpânea   unei crise mai apăsăore, de cum se află adf.1.
                a  politicei  lor  faţă  cu  noi  Românii     ţelesul  şi  schimosind  în  mod  scan­       palida  semi-lună  şi  nu  eram  ameninţaţi  de   Răsboiă  şi  politică  esteriâră  se  fac  de
                —  adecă  legile,  ce  le-a  votat  dieta     dalos  intenţiunile  curate  naţionale       pericul;  Franoia  era  în  preponderanţă  faţă   alţii,  fără  de  noi.  Prin  retragerea  lui  An-
                ungurescă  ca  despăgubire  pentru            ale  espunerilor  năstre,  ne  acusă  pe     ou  Germania,  oare  înoă  nu  era  unită;  ni-a  drassy,  inriurinţa  nostră  asupra  diplomaţiei
                pierderile  colosale  politice-naţionale,     noi,  cei  dela  „Gfazeta“  şi  pe  soţii    trebuit  numai  să  ne  împăoăm  ou  Austria  a  încetat,  asupra  armatei  comune  pdte  niol
                ce  le-am  suferit  —  acuma  o  privesc      noştri  de  principii,  că  n’am  avă  alt   şi  am  putut  restabili  din  nou  Ungaria,  n’am  avnt’o.  Yom  fi  spectatori  ai  eveni­
                ca  o  greşelă  politică;  cu  alte  cu­      gând,  decât  să  răsturnăm  autonomia       fiind  asiguraţi  în  oontra  perieulelor  din  mentelor  din  Orient  şi  tdtă  puterea  nostră
                vinte,  le  pare  reu  şi  de  legea  şco­    bisericei române gr. or.                      afară.  De  aoeea  se  numesoe  pactul  basâ,  va  fi  oonsumată  de  orisa  mterioră.  De
                lară,  de  legea  de  naţionalitate  şi  de         Şi  aşa  ni-a  fost  dat  în  anul      oa  pe  acăstă  basă  dreptul  publio  al  Un­  două-orl  am  reînoit  pănă  acum  paotul  cu
                legea,  prin  care  s’a  înarticulat  au­     Domnului  o  miiă  opt  sute  noue-cjecî      gariei,  libertatea,  organismul  ei  de  stat,  Austria,  întotdâuna  prin  paotărl  pâgubitdre,
                tonomia  bisericei  române  greco-ori­        şi  şepte  să  vedem  scris  în  fruntea      prosperarea  materială,  cultura,  unitatea  ei  neoăştigând  nouă  garanţii  pentru  indepen­
                 entale.                                                                                    naţională  să  se  desvâlte  după  libera  voinţă  denţa  nostră  şi  pentru  auumite  compeusa-
                                                              „Telegrafului Român“ negru pe alb:
                      De  aci  am  dedus,  că  a  trebuit           „Miniatrul-preşedinte  Banffy  a        a  naţiunei.  Parlamentarismul,  dualismul  şi  ţiunl  am  renunţat  la  independenţa  nostră
                 se  lipsescă  mult  din  energia  cuve­      „dat  signalul  de  luptă  şi  astfel  d-nii   paritatea  ni-au  asigurat  progresul  necon­  financiară  şi  economioă.  Tisza  a  deschis
                                                                                                            turbat.
                nită  in  lupta  pentru  drepturile  nâs-     „dela  „Gazetă“  ţin  deja  potrivit  tim-                                                 ciclul  paotărilor  păgabitore,  Banffy  îl  în­
                tre,  dâcă  după  trei  decenii  contrarii    „pul,  ca  să  lovescă  în  biserica  nâs-         Dâr  acum,  după  30  de  ani,  patria  cheia.
                 noştri,  în  loc  se  se  gândescă  a  de-   „tră şi în autonomia ei*.                     nostră  se  află  într’o  situaţiuue  schimbată.   Dapa  acestea  fâia  ungurescă
                 lătura  nedreptăţile  sevîrşite  faţă  cu          In  faţa  unei  astfel  de  purtări     Ea  e  împresurată  de  state  naţionale  cu  o  vorbesce  de  crisa,  ce  ameninţă  am­
                 naţiunea  română,  declară  de  o  gre­      perverse,  nu  mai  e  de  lipsa  să  co­     puternică  oonourenţă  şi  cu  pofta  de  ex­  bele  guverne  ale  monarchiei  din
                 şelă  politică  chiar  şi  ceea  ce  s’a  fă­  ceni nici un cuvent.                        pansiune,  voind  să  ouoerâsoă  viitorul  nos­  causa  cvotei.  Dâcă  nu  se  va  putâ
                 cut  la  1868,  ca  o  minimă  despăgu­            Fapta se judecă ea însa-şî pe           tru  şi  să  anexeze  la  ţările  lor  pământul,  mijloci o înţelegere în privinţa acesta,
                 bire  pentru  colosalele  nbstre  pierderi   sine!                                         în  care  locuesc  Români  şi  Sârbi.  Perioulul  va  cade  întreg  pactul,  deorece  ces-
                 politice-naţionale.                                Ceea  ce  voim  să  mai  sulevăm        din  partea  naţionalităţilor  îl  potenţâzâ  oes-  tiunea  cvotei  e  adusă  în  strînsă  le­
                                                              aici  este  numai  spiritul  răsboinic        tiunl  mari  europene  şi  să  nu  uităm,  că  în  gătură  cu  convenţia  vamala,  cu  dă­
                      Noi  credem,  că  mersul  acesta
                                                              confesional,  de  care  se  conduc  ata­      răsbâie  mari  şi  victoriâse  Rusia  şi  Ger­  rile  de  consum,  cu  comerciui  şi  cu
                 de idei era atât de just, firesc şi
                                                              curile  cele  mai  nouă  ale  făiei  si-      mania  sunt  nisoe  vecini  mai  puternioî  ca  banca.  Decă  nu  se  va  putâ  stabili
                                                              biiene în contra noâtră.                      ori oând altă-dată.                          o  înţelegere  în  privinţa  cvotei,  vor
                                                     u
                      *) A se vedâ nr. 70 al „Gaz. Trans .          Strigoii  confesionalismului  mo-            Er  Austria,  aliatul  nostru,  cu  oare  cădâ  tote  aceste  convenţiunî.  Con-
                 din a. o.                                    biliseză  şi  acâsta  de  sigur  se  întâm­   am înoheiat paot de reciprocă asigurare,     venţiunea vamală e şi denunţată



                      FOILETONUL „GAZ. TRANS.“                      —  „Jurăm!  strigă  mulţimea  prădal­        „Şi  aşa  oătră  trei  6re  după  miecjal  şi  în  mod  laş  fugi  de  pe  câmpul  de  luptă.
                                                              nică, cu ochii soăld&ţî în sânge.            nopţii  âstea  înoepe  a  eşi  din  cuibul  de  Dâr  nu  învăţa  minte.  Pe  Buteanu  îl  spân-
                        C u i   s e   c r e d e m ?                 „Şi  încă  în  sâra  aoeea  oştea  răscula­  pieire.  După  ea,  vre-o  miiă  de  refugiaţi*).  (jurâ  şi  se  gândia  la  o  nouă  aventură  de
                                                              ţilor  cade  asupra  Roşiei  şi  cu  o  plăcere   Numai  oă  e  greu  a  scăpa  de  aici.  In  tot  răsboiii.  —  „L’oiii  învăţa  eu  pe  Ianou!“  —
                             Critică de I. A. Severii.                                                     locul  sunt  duşmani.  Şi  răsoulaţii,  oa  şi  o  striga bătându-şl pieptul.
                                                              sălbatică  prădeză  întreg  oraşul.  (Acâsta  se
                 (2)             (Urmar e).                                                                haită  de  lupi  flămâncji,  înourând  lovesc  în­  „Şi  în  16  Maitl  ou  o  âste  de  1200  de
                                                              întâmpla  după  oe  fură  bătute  şi  alungate
                      „După  oele  întâmplate,  nu  mai  putea   cele  2  oompanii,  oe  lăsară  40  morţi  şi  pe   tre  ei.  Se  desvâltă  o  luptă  înfiorătore.  Par­  oapete  şi  ou  4  tunuri  miol  ârăşl  o  ia  spre
                 fi  vorba  de  înţelegere.  Acel  anumit  fir  de   oăpitan aoolo. 1. A. S.)              tea  oea  mai  mare  a  refugiaţilor  în  cre­  Abrud.  In  munţi  domnesoe  o  linişte  adâncă
                 păr  se  rupse.  L’a  rupt  un  glonţ  de  puşcă,                                         dinţa,  că  acolo  e  mai  mică  primejdia,  fuge  şi  tainică.  Par’că  i-ar  fi  înghiţit  pământul
                                                                           ua
                                                                    „In  cfi   următâre,  diminâţa  de  9
                 dat  la  comanda  lui  Balinth  şi  Ciurilă,  amic                                        la  Abrud.  Ariergarda  de-aeemenea  e  mătu­  pe Moţi; nioăirl niol un singur răsoulat.
                                                              Mai,  chiar  în  jurul  Abrudului  răsuna  urle­
                 ou  gardiştii  lanoului  etc.  Credinciosul  Dra-                                         rată într’acolo.                                   „Hatvani  înoă  în  (jiua  aceea  oătră
                                                              tul  de  luptă  al  Moţilor.  Honvecjii  se  luptă
                 goş  însă  mai  trage  nădejde,  —  dor  se  va                                                 „De  nu  era  vitâza  legiune  nemţâsoă  sâră  ocupă  fără  niol  o  p’edecă  Abrudul,  oe
                                                              ou  curagiă  şi  cu  rosoluţiune,  mâi  multe
                 mai  pute  lega  acest  fir  de  pâr.  Sorie  lui                                         se  prăpădia  tâtâ  armata.  —  (Preţiosa  măr­  era  în  ruine.  Dâr  abia  se  aşecjâ  şi  de  pe
                                                              atacuri  le  şi  resping,  dâr  Româuii  nu  se
                 Ianou,  să  nu  facă  nebunii,  oi  să  vină  îna­                                        turisire. 1. A S.)—Dâr aşa ou o colosală sfor­  vârfurile  munţilor  de-odată  se  aude  buoiu-
                                                              oonteneso.  Tot  mai  tare  oresoe  numărul  şi
                 poi şi să continue pertractările.                                                         ţare  —■  a  legionarilor  nemţi  —  să  străou-  mul  de  munte  şi  şi  aiol,  şi  dincolo  se  aprind
                                                              outezanţa lor.
                      „Dâr  Ianou  nici  nu  răspunde.  îşi                                                rară  înainte  spre  Brad.  Românimea  se  în-  focuri  semnifioative.  După  puţină  aşteptare
                 adună  omenii  săi  înarmaţi  la  Câmpeni  şi      „Situaţia  maiorului  Hatvani  e  din   torse  la  Abrud  şi  în  modul  cunoscut  se  din  asounijişurile  văilor  şi  ale  stâncilor  mii
                 le ţine o vorbire agitătore:                 moment  în  moment  tot  mai  grea.  Deci  câ-   apucă  de  pradă.  Sângele  ârăşl  se  vărsa  de înarmaţi încep a se furişa spre Abrud.
                                                              tră  miecjul  nopţii  enunţă,  că  pe  la  revărsa­
                                                          oe
                       —  „Totă  încercarea  de  paoe,  (fi >                                              părae.  Pănă  la  amâcjl  a  deours  groznioa      „piua  de  17  MaiQ  a  deours  între  hăr-
                 nu-i  altceva,  decât  o  cursă  răutăciosă.  Nu­  tul  zorilor  o  va  lua  spre  Brad,  cui  îi  plaoe,   muncă  de  călăi  la  flăcările  oraşului  incen­  ţueli  mai  mărunte.  Oâte-o  bandă  de  răs­
                 mai  de  aoeea  au  speculat  Ungurii  cu  ar­  pâte  merge  ou  el.  Şi  numai  deoât  se  înoe-   diat.  Mai  2000  de  omeni  oăcjură  jertfă  pră­  culaţi  se  sloboda  de  pe  oâstele  munţilor,
                 mistiţiu,  ca  să  potă  pătrunde  nevătămaţi   pe  punerea  în  ordine.  In  mijlooul  învălmă­  dătorilor,  între  ei  şi  Dragoş,  pe  oare  îl  to-  dedea  oâte-va  împuşoăturî  şi  apoi  iute  se
                                                              şelii  celei  grozave,  ungurimea  înfuriâtâ
                 în  munţii  noştri,  pentru  ca  cu  atât  mai                                            oară, pe o grămadă de gunoiă.                 retrăgea. Totul părea a fi un joc de aţîţare.
                                                              omoră pe un prisonier român, pe Dobra.
                 uşor  să  ne  p6tă  subjuga.  Dâr  şi  noi  avem                                                „Er  Hatvani,  după  spusa  martorilor       „Dâr  a  doua  (ji,  în  18  Maia,  lucrul
                                                                            0
                 minte.  Ne  vom  apăra  cu  statornicia  şi  în­   —  „Nici            de el, hai să ple­  oculari,  în  timpul  primejdiei  celei  mai  mari,  deveni  serios.  Pe  oând  se  orepa  de  cjiuă,
                 sufleţirea  de  pănă  aoum.  Juraţi,  că  nici  căm ! — striga Hatvani şi sare pe cal*).                                                se  începu  asediul  sistematic  şi  din  tote  păr­
                 unul  nu  se  va  retrage  dinaintea  Ungurilor;                                                                                        ţile.  Mai  mult  ca  20,000  de  răsoulaţl  se  nă­
                                                                                                                 *)  Nu  refugiaţii,  Căpitaue,  ci  Maghiarii
                 juraţi,  că  veţi  lupta  dimpreună  ou  mine      *)  Lai  Kemâny  însă  îi  pare  rău  după  din  Abrud  provooaţl  de  Hatvani  sâ-i  ur­  pustiră  asupra  oraşului.  Mioa  trupă  honve-
                 pănă la cea din urmă picătură de sânge.      Dobra ? — 1. A. S.                            meze. — 1. A. S.)                            4âscă  se  ţinâ  vitejeşte.  Pănă  in  cjiua  urmă
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38