Page 34 - 1897-04
P. 34
i
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 80.—1897.
deja şi espiră cu finea acestui an, tuaţiei parlamentare şi se va reoere un grad Din Arta (Epir) se anunţă oă stea- Balşa, în oomitatul Hunedârei, absolvând
44
er atunci, dâcă altă convenţiune nu estra-ordiuar de moderaţiune spre a feri merul „Maoedonia al societăţii panelenioe, oonservatoriul din Lipsoa, a fost, ou 1 Apri
va fi, va trebui ca atât Austria, garantele parlamentare ale unei durate mai eşind oin golful Ambraoie, a fost bombar lie n. o., angagiat definitiv la opera regală
cât şi Ungaria se pună bariera va lungi cabinetului format în contracjioeve cu dat de bateriile turcesd din Preveza care l’a din Berlin.
mală la graniţe. Acjî Ungaria are liberal-democratul N. Fleva şi fără parti scufundat. Eohipagiul a scăpat. Comandan
din vama comună cu Austria 16 ciparea junilor liberali. Favorabilă pentru tul Steamerului este grav rănit. „Desbinare între Maghiarii din Bra-
44
Ş0VL Sub titlul aoesta „Egyetârtâs aduoe
miliăne, atunci va avă 70 miliăne noul guvern este ou deosebire împrejurarea, Guvernul greoeso a dat în urma
la an. Din acest venit va pută se oă constituirea lui s’a făout numai câte-va acâsta ordin flotei greoesol din golful Am o notiţă despre alegerile treoute comunale
şi despre procederea desbinată a votan
susţină şi armata, der atunci oficerî cjile de încheierea sesiunei oorpurilor legiui- braoie de a bombarda Preveza.
ai armatei ungare numai cetăţeni tore, deărece în modul aoesta i-se Hă oca- Soirile venite dela graniţa din Arta ţilor maghiari la aoeste alegeri, pice, oă
ungari vor pute fi şi „limba oficială siuue de-a lucra în timpul vacanţelor par au produs o emoţiune extraordinară în din oausa acestei împărţiri a voturilor ma
a armatei va fi limba statului ungar*. lamentare la o organisaţiune mai tare a ghiare au învins Saşii ver4î, apoi observă:
Atena, Mulţimea oirculâ oompaotă pe „Lipsesce copoia, oare să ţină la olaltă pe
44
majorităţilor în Cameră şi Senat .
8tră4l. Maghiarii din Braşov; nu e idee conducă-
Se vorbesoe de uu marş al lui Edehm- tora, un individ conducător, în care să se
CRONICA POLITICA. Resboiul turco-grecesc. paşa, în capul a 12000 de dmenî spre Tyr- p6tă concentra înorederea generală şi din
— 8 (20) Aprilie. navas, pe unde trec drumurile oe conduo causa acâsta la ori oe oestiune vitală ac
Duminecă, 6 (18) Aprilie, s’a întrunit
Se făoură mari pregătiri în Viena Camera deputaţilor din Atena. Tribunele erau la Larissa. * ţiunea Maghiarilor se sfîrşesoe cu un fiasco
4
pentru solemnitatea depunerii jurământului regretabil" . Iu fine arată, oă şi la viitârea
pline. D-l Delyannis anunţă, oă Turcia a Se mai anunţă din isvor grecesc, că
din partea noului primar Dr. Lueger. Sala notificat acţl Greciei, ruptura relaţiunilor di Greoii au ocupat posiţiiîe cele mai însem alegere de deputat în 29 1. o. vor fi trei
festivă, precum şi scara nouăi olădirî a plomatice dintre cele două ţări, luând oa nate dela frontiera răsăritenă, şi că în deo candidaţi maghiari pe lângă oandidatul sas.
primăriei au fost strălucit împodobite. pretext atitudinea agresivă a Greoiei. sebi îh Epir ei au cucerit portul Stakidafi Stanley în Budapesta. Stanley, renu
Funcţionarii presidiall ai primăriei şi o mitul explorator al Africei centrale a sosit
Ministrul preşedinte enumără ultimele de lângă Preveza, unde au debarcat trupe
mulţime de funoţionarî oomunall mai infe Sâmbăta trecută în Budapesta, de unde
evenimente, oare dovedeso din contră, oă grecescl. Se mai cjic®» că atacul Turcilor
riori vor avea paza ordinei în decursul mâne, Merouri, se va re’ntâroe ârăşl în
Turcia a /ost agresorea. Trupele turoescl au dela Reveni a fost respins de Greoi. Tote
festivităţii. Tâte reuniunile pompierilor din Londra pentru a asista la şedinţele oamerei
ataoat trupele grecesc! şi au voit să ocupe aceste soiri vin dela Atena şi trebue deci
Austria de jos vor lua parte la festivitate. deputaţilor, al oăreia membru este el a4l.
posiţiunl neutre. Turcii au scufundat stea- luate ou âre-care reservă.
Şi din afară vor veni mul(i âspeţl dela Graz, Stanley a sosit la Budapesta împreună ou
merul „Maoedonia" la intrarea golfului Arta. *
Linz, Viener-Neustadt, Baden, Modling şi nevastă-sa. Ea este o femeiă tînără, abia
Turcia ne declară resbel, cţioe d-l Delyan Ambasadorii puterilor din Oonstan-
alte mai multe oraşe. Pe zidurile din stra da vre-o 30 de ani, ou oare Stanley s’a
nis, noi îl primim. (Apiause repetate.) tinopol au suspendat conferenţele lor, după
dele Yienei sunt afişate apeluri câtră lo căsătorit numai aoum doi ani, când el era
D-l Delyannis comunică apoi Adunării oe s’au înţeles cu privire la numirea unui
cuitorii tuturor arundismentelor capitalei cu totul oărnnt. Despre Stanley se scie, oă
tote depeşile privitâre la ultimele eveni guvernator al insulei Creta.
oa să ia parte la festivitate, să-şi păvoaseze mente dela graniţă. In ce privesce depeşile a fost un simplu raportor al di&rului „New-
oasele şi să ilumineze săra. O soire ofioiâsă din Viena spune, oă york Herald . Proprietarul acestui diar l’au
14
privitâre la luarea lui Manexe, cjioe, că ba
Serbia şi Bulgaria au dat de curând nouă
teriile acestei posiţiunl însemnate s’au as trimis pe el mai întâiii în Africa cu scop,
asigurări, că se vor ţind departe de orî-ce ac ca să afle pe Livingstoue, care se pierduse
Joia treoutâ s’a ţinut în Viena un tâmpărat, dăr nu scie nimio în privinţa ţiune resboinicu.
consiliu de miniştri, care s’a ocupat cu' predării sale. Preşedintele consiliului afirmă, pe acolo. Prima călătoria a lui în Africa a
cestiunea majorităţii în parlamentul austriac. că Turcia încercând de mai multe ori să fost norocâsă, oăol pe Livingstone l’a aflat;
Contele Badeni ârăşi a început pertractă silâseă trecerea dela Reveni, care predo S e i U l L E D I L E f l . în a doua călătoriă a sa în Africa a per-
rile ou marii proprietari liberali, der n’a mină drumul la Larissa, au fost întotdeauna 5 — 8 (20) Aprilie. curs întreg rîul (Jongo, străbătând cu un
ajuns pănă auuma la nici un rasultat favo respinşi. legendar curaj cele mai neounosoute părţi
rabil. N’a fost vorba la aoeste pertractări Şefii oposiţiei făcură declaraţiunl pa -j* Rada N. Popea. Din Satulung (Să- ale Africei; a mai făout după aoeea şi o
de formarea unei majorităţi durabile, oi triotice în mijlooul unor apiause vii. cele) primirăm acjî trista soire despre în a treia călătoriă îu Africa pentru ca să li
* cetarea din viâtă a paroohului şi aseso bereze pe Emin-paşa. Prin aoeste călătorii
numai a unei majorităţi pasagere, care să
aibă problema în timpul cel mai apropiat, Din Atena se anunţă ou data de 6 rului protopresbiteral de-acolo JRadu N. ale sale, Stanley îşi făcu în oâţî-va ani loc
de a sprigiui cabinetul Badeni la reînoirea (18) Aprilie: Popea (frate al episcopului din Caransebeş) printre cei mai de renume bărbaţi ai Eu
pactului economie cu Ungaria. Situaţia în O depeşă oficială spune, oă Turcii din în etate de 69 ani, dintre cari 47 i-a ser ropei. Scrierile lui sunt traduse în tâte
acâstâ privinţă, se 4i° » oă încă nu este Preveza au deschis la 5 ore de dnnineţă un vit ca preot în acea comună.. Răposatul limbile europene (le avem şi în limbă ro
e
deplin clarificată, dâr se asigură, că şan foc violent în contra lui Actium, unde este — a oăruia înmormântare se va face Joi mână) şi constitue o lectură de cel mai 4*
sele guvernului s’a, îmbunătăţit în timpul o staţie telegrafică şi o garnisână de 500 în 10 Aprilie v. în Satulung, — s’a bucu mare interes scienţifio.
din urmă atât faţă ou liberalii germani, cât de omeni. Postul telegrafului a fost dis rat de stima tuturor, ca preot zelos şi bun Pasări, cari vorbesc nnguresca! Un
şi faţă cu Cehii tineri. Dâeă ou acestea trus şi mai mulţi âmenl au fost omorîţl Român. El a fost tot-odetă un tată şi cap aventurier maghiar, ou numele Biro Lajos,
negociările guvernului pentru formarea unei şi răniţi. Comandantul din Aotium a cerut de familiă de model. —Ne asooiăm şi noi în lipsa de altă ooupaţinne şi mijlâea da
majorităţi a pactului nu ar reuşi atunci ordine la Atena. la doliul mult întristatei familii a răpo traifi, a plecat drept la Noua Guinea (Aus >
ar fi numai două lucruri posibile : Disolva- Din ordinul ministrului marinei, bom satului. tralia) cu scop oa să facă ooleoţiunl d?
rea nou alesului parlament, său retragerea bardarea a început la 11 ore de dimineţă, Cântăreţi români în străinătate. Despre plante şi animale necunoscute pe la noi,
definitivă a ministeriului Badeni. In ambele din interiorul golfului Ambracie şi din la debutul artistului Dimitrie Popovicl pe scena pe care să le vândă apoi pe la musee şi
caşuri proieotele privitâre la pact se vor gărul mării; mai multe canoniere, două cui- teatrului diu Stuttgart, di ar0 l® de acolo se aşa să-şî câştige parale. Aventurierul un
pută presenta parlamentului numai după rasate şi un incrucişător iau parte la bom pronunţă în termini f6rte elogioşl. Unul gur a ajuns în Noua Guineă tomnai în
soluţiunea orisei. bardare. dintre aceste diare, vorbind despre debutul dina de anul nou 1896. De-acolo a adresat
* Stakidafi, unul din forturile Prevezei, artistului român în opera lui Verdi „Rigo- revistei literare unguresol „Terraâszettudo-
44
Intr’o oorespondenţă originală dela a fost distrus de aoâstă bombardare. Inoru- letto“, 4i° între altele: „Pe a nâstră soenă mânyi Kozlouy mai multe sorisorl, în care
e
14
M
Bucurescî, ce o primesce „Pester Lloyd cişătorul „Hiaulis bombardezn bateria din abia esistă vre-un artist, care să se p6tă istorisesce între altele, oă în Noua Guineă
privitor la resolvarea crisei ministeriale în Hsmidre. Bombardarea continuă. asemăna ou d-l Popovioî în ceea oe pri- a aflat două soiuri de pasări, care „vorbesc
România se cjioe între altele: „Prin forma Uu corp de 200 de Greoi s’a imbar- vasoe căldura şi adâncimea, ou oare îşi in- curat unguresceaşa oă un Nâmţ, ou oare
14
rea ministeriului al doilea D. Sturdza, încă oat la Vanitza şi a debarcat la Salavora. terpretâză rolul . —• Alt tînăr român, d l se întâlni aventurierul ungur în acele părţi,
nu s’a delăturat nici decum nesiguranţa si Acest corp înaintâză spre Preveza. loau Dămian, fiul preotului român diu audindu-l pe acesta vorbind unguresoe, nu-
ţâre la amedî, deci aprope 36 de ore, ţine „Mergând dela Abrud spre Zlatna, „Totul e înzădar. E valea morţii a- maior Hatvani, oare pe oalul său alb şi
lupta fără întrerupere. Hatvani numai acum dai într’o vale lungă ou cotituri. Valea abia ceata. De aci nu scapă nimenea. Se pro aoum fugi cel dintâi.
a treia dh observa, în ce nenorocire înfio- e mai largă ca drumul de ţâră. La drâpta duce un sgomot infiorător. Tâtă câta refu „Acum într’adevăr se sfârşiră pertrac
rătâre a ajuns. Atâta e sigur, că aici nu ţ&noul de stâncă. După Piatra, oe se înalţă giaţilor, orăşenilor şi honvedilor se amestecă, tările. Blândul porumb al păcii fu alungat
mai pâte rămână. Asta ar fi egal ou pieirea. spre cer, la stânga alt munte uriaş. oa un ghem mare, oare sare iol şi colea, de uliul însetat de sânge al luptei. Gio-
Oştea îi este ostenită pănă la expiere, Ro- „La capul de oătră Zlatna al strîm- plânge, lărmuesce, se râgă dâr nu se apără. riâsele „legiuni romane , prind®ad curagiu
44
mânimea devine tot mai multă şi mai în- târei de munte, nu departe de sătuleţul Şi de pe ambele coste de munţi se ros ârăşî se apuoară de obicinuitul mod de
drăsnâţă, proviantul ’i se gătâ lui Hatvemi Cerbu, era o sărăoiă de pod de lemn. Dru togolesc val-vertej bucăţi de stâncă de răsboire***).
şi trebuia să scape. Dâr oum şi încătrău? mul în locul acesta este mai îngust. Podul câte-o maje în grămada cea dispărată de
Pentru noi, cari ne-am ocupat
Spre Brad e imposibil, căci drumul e ba aoesta, ce treoe peste un părău îl aleseră Maghiari şi legionari.
chiar şi ne voind cu istoria catas
ricadat. Alta nu-i rămâne, decât să facă răsoulaţii ca loc de ciocnire. Când partea „Numărul refugiaţilor devine tot mai trofei din vorbă, şi cari am putea
înoeroare a rupe şirurile asediatorilor că- dinainte a âstei ajunse la crepătură, podul mio, al morţilor tot mai mare. Pănă la cjice „et quorum pars magna fui , e o
u
tră Zlatna. era şi dat jos. Câţl-va răsculaţi toomai sfinţ’tul sârelui ţine măcelul oel sângeros. adevărată bucuria, când vedem, că
„Şi în 19 Maiă după amâdt — era di atunci trăgeau cele din urmă podine. Icl-colea se mai aude câte-un vaet sfâşietor şi cei mai tineri se ocupă de faptele
de Sâmbătă şi un timp urît ploios — 'oştea „Hatvani, în loc să se îngrijâsoă de de inimă, — ultimul cuvânt de văetare al năstre şi alor noştri.
44
şi plâoă la drum. înainte merg 40 de hu apărare, îşi pierde capul . — „Să scape oelor oe-şî dau sufletul ; după aoeea totul Ne dore însă, când vedem, că
sari, oel dintâih însu-şl Hatvani, apoi pe- eme pote!“ — răonesoe el şi sare cu calul devine liniştit. Er valea ou întinsele câste cele ce s’au întâmplat sub ochii noş
destrimea şi trista trupă a celor ce voiau să peste părău. ale muntelui par’ oă s’ar fi prefăout îatr’un tri şi une-orî din ordinul şi cu con
scape: vre-o 800 de âmenl*) în fine cele „E târdiu însă. Iu aoest moment ră uriaş oosoiug. Intr’adevăr, acela e oosciug. lucrarea nostră, nu se scriu aşa pre
patru tunuri şi pentru aooperirea aoestora sună urletul de luptă şi âstea resculaţilor O miiă şâpte sute de morţi zac îutrânsul**.) cum s’au întâmplat, de unde şi cum
legiunea ou capul de mârte. Ei, dâr Ro- se aruncă ou o furiă bestială asupra în- „Din trupa de 2000 d’abia au soăpat s’au început, cum au decurs, cine,
mânimea se ia după ei. Pas de pas petreoe grămâdiţilor refugiaţi. Legiunea nemţâseă 300 de âmenî, între ei bătăuşul şi laşul de cum şi în ce mod şi măsura a con
pe refugiaţi pe oâstele muntelui: împuşcă, se luptă ou cea mai mare desperaţiune*) tribuit de au decurs aşa, bine-rău,
urlă şi arunoă cu petrii după ei. cum au decurs.
**) Baronul Kemeny Istvân junior în
*) Cu ocasiunea acâsta legionarii di* „Cartea cea nâgrâ“, sorie, oă nu 1700, oe
*) Kemâny Istvân sorie 2000 (vedl oeau. „Nu omorî la mine bade Hore, io a 5000 îşi găsiră în acel loc mormântul. Cui ***) Traducătorul acestei sorierl e d-l
14
„Cartea nâgră“). — 1. A. S.) împăratului . — I. A. S. să credem ? — L A. S. P. D.
