Page 35 - 1897-04
P. 35
Nr. 80.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
mai deoât sciu să-i spună, oare sunt pasă ferit oondamnaţiunl coraoţionale să mai atât de desvoltarea lui oulturală, — şi în „Foie Literară". Sub acest titlu a în-
rile, oare vorbeso asemenea lui. Una dintre pledeze înaintea instanţelor judeoătoresoi. deosebi de limba românâsoă. In sesiunea oeput să apară la Oradea-mare o nouă re
aceste soiuri de pasări „patriotice" este ou — Un azil pentru sorofuloşl se va anului 1884, Maj. Sa a venit împreună cu vistă literară română sub redacţia respon
oonstrui de oătră eforia spitalelor civile la
oapul ohel (pleşuv) şi, oum spune aventu Regina în mijlooul nostru, a presidat şe sabilă a D-nei Lucreţia Rudow-Suciu şi în
Tekirghiol, în Dobrogea. Oonstruoţiunea
rierul Biro, se plânge t6tă 4' °u cuvin dinţa dela 23 Martie şi prin cuvântarea ce editura d-l ui Dr. W. Rudow, proprietarul
na
localului va costa suma de 100.000 lei.
u
tele: „(Jsunya, — jaj, jaj , csokot — jaj, a ţinut, a propus Aoademiei întocmirea revistei. Scopul nouei reviste se indioă îu
— Direcţiunea generală a serviciului
jaj F „lopott — jaj, jaj“, „csolcot lopott F — sanitar a Dublicat o listă de tâf.e farmaciile unui dioţionar, pe oare l’a numit „Etymo- „Cuvântul redaoţional" prin cuvintele :
„Cswnî/a/" — Cealaltă dintre pasările „pa din ţâră. Numărul lor e de 180. Se gă logioum Magnum Romaniae". Regele doria, „Soopul nostru este să întemeiăm o revistă
triotice" 4ice: „Fakovics! — fakovicsF — sesc la Bueuresel, la Roman şi la Boto ca aoest dicţionar să fie tesaurul în oare care, fiind efeină, să pâtă străbate şi în
şani farmacii, cari esisră de mai bine de o
lirum, Idrtm, falcovicsF — fakovicsF — li- să se păstreze vechia limbă strămoşâsoă. păturile, care pănă aoum nu pot fi părtaşe
sută de ani.
rum, IdrumF — Acum se nasoe întrebarea : El a făcut cunoscut, oă va oonsacra pentru la mişcarea literară a poporului român.
— De present se află în România 19 fa
oine va fi maghiarisat 6re aceste pasări, acâstă operă o sumă anuală de 6000 lei, Asupra aoestei mişoărl vom da regulat no
brici de bere. Aoestea produo pe fiă-care an
oăol doră nu vor fi şi pe acolo „Kultur- 4.396,762 litrurl. Aoeste fabrioî au între într’un şir de oinol-şâse ani oâţl s’au ore4ut tiţe scurte şi esenţiale şi pe lângă aoâsta,
egylet“-url şi „KisdedovurI" ? Ori d6ră Un buinţat anul trecut 1.120,750 kilograme orz trebuinoioşl pentru aoâsta lucrare. vom face loc produoţiei originale, oare la
gurii îşi vor fi împrumutat limba lor dela şi 19.015 kgr. hemeitî, Dela 1884 pănă aoum sunt 13 ani şi noi a devenit forte sfiosă". — Numărul de
pasări ? — Ministerul de domenii a luat mă luorarea abia se află la litera B. Regele a probă, oe ni-a sosit a4l, e tipărit pe-o oâlă
surile necesare pentru înfiinţarea unei şcâle oontinuat a da regulat în fiă-care au suma în format mare 4°, având următorul cu
Operă în Braşov. Era un timp când practice de horticultura. Acâstă şcâlă va fi
promisă de 6000 lei şi statul a dat de ase prins: Cântec, poesie de C. Coşbuo: Lo
vorbind de operă trebuiai să te gândesol instalată la mănăstirea Socola, districtul
la oraşele mari, să fericesc! pe aceia oă- Iaşi. Primul an se va înoepe cu 15 elevi. menea o sumă anuală de 4000 lei. Aoâsta godnica oontelui Stuart, povestire din viâţa
din urmă sumă era destinată pentru cola Românilor bihorenl de L. Rudow-Suoiu;
rora le e dat să potă au4i opere mari ale
boratorii d-lui Haşdău. Noi toţi cunâscam Primăvara, poesia de Lucreţia Rudow-Su
marilor oompositorî. Acuma nu mai este
aşa, ne este şi nouă orăşenilor din pro- N o u a b o n a m e n t munca şi silinţele ce a depus şi depune oiu; O sorisâre, de E. Hodoş; Din filosofi a
vinciă posibil să au4im şi să avem operă, învăţatul nostru coleg d-l Haşdău în aoâsta vieţii; Cuvânt redaoţional, de Lucreţia Ru
la lucrare; însă Academia nu trebue âre să-şi dow-Suciu; La vatră (loc de convorbiri) de
se înţelege nu ca în oraşe mari aşa com
Gazeta Transilvaniei dea şi ea sâmă de timpul oe va fi necesar Eremit.; Apei; Cronica săptămânei, Glume,
pletă şi alâsă, dâr totuşi destul de bună.
pentru terminarea aoestei lucrări, când în etc. Noua revistă apare odată în săptămână
Grandio.sa operă romantică a lui Wag-
u
ner Lohengrin ce s’a dat asâră a reuşit Cu 1 Aprilie 1897 st. v. trei-spre-4ece anî Etymologicum n’a ajuns şi ooată pe au 4 fl., pe Y an 2 fl., pe * i 2 3 4 5 /
2
i
n
binişor. Puterile angajate de D-l Director s’a deschis nou. abonament la care niol la două litere complete ? Nu trebue an 1 fl. Pentru România 14 franci la an.
âre să ne întrebăm: Regele, cu tote nobi
Bauer şi-au dat oât mai mare silinţă ca Invităm pe toţi amicii şi sprijini
nc
0
lele sale simţăminte, oe va fi 4' ® t ? Cred
acâstă operă grea să se potă eseouta pe torii fâiei nostre.
deci, domnilor colegi, că în presenţa ma- ULTIME SOIRI.
scena de aici. Se înţelege e forte greu
Preţul afofflmsessaesB'ftaaks*» rei răspunderi ce are Academia, atât faţă
o’un ansamblu ou greu înjghebat să iesâ
Pentru Austro-Ungaria: ou regale, cât şi faţă ou ţâra, este timp Bucurescî, 19 Aprilie. Se vor-
ceva perfeot, dâr cu t6te astea putem fi
pe -oun. aa. .............................. 3.3 fi. ca Instituţiunea nostră să se ocupe de besce, că în urma gravelor eveni
destul de mulţămiţl cu representaţia de
pe şese 1-va.n.I .............................. S £L. aoâsta afaoere şi să ia disposiţiunl pentru mente din Orient, corpurile legiui-
asâră. Actul prim şi ultim au mers bine, pe trei ltmî ........................................ 3 £L.
cel din mijloc mai slăbuţ. Soliştii sunt viitor, astfel înoât „Etymologioum Magnum t6re vor fi convocate în sesiune ex-
Pentru România şi străinătate: Romaniae" să potă fi terminat mai curând, tra-ordinară la 25 Aprilie v., cu atât
buni, şi cu deosebire Dra Roşa Fried me-
pe toi arr .................... -IO franci Deschid deol discuţiunea asupra acestei mai vîrtos, că se simte nevoiă de-a
zosopranistă altistă, şi d-l Adolff Lorenn, pe şese l-ani............................ SO ,, se contracta un împrumut mai mare
cari ambii sunt puteri mai remarcabile. pe trei 1-o.nî ......................... 3.0 „ cestiunî şi vă rog să vă spuneţi părerile
Pe Lohengrin l’a făcut d-l Desider Abonarea se pote face mai uşor despre ce avem să faoem în viitor? Sâu, pentru armată.
Matray un tenor forte, âr pe E!za de Bra- prin mandate poştale. dâoă credeţi că este mai bine să mergă oes- Se mai vorbesce, că ministrul-
bant d-ra Tihna Szeghed sopranistă drama tiunea în examinarea seoţiunii literare? preşedinte Dim. Sturdza a primit
Administraţiunea D-l N, lonescu nu este de părere să dela Regele însărcinarea, de-a face
tică, oare are o voce mult simpatioă. Tea ©asetei YrsinsflEwau3@i *.
e
se dea acesta oestiune numai în studiul
trul a fost forte bine oercetat. A4l Marţi 53 ( tot posibilul spre a remanea minis-
f
seoţiunii literare, oăcl ea privesoe pe îatregă teriul astfel, ca se fia concentrate
se va da Faust de Gounod ou cântărâţa
Academia, să se alâgă deol o oomisiune spe într’însul t6te forţele partidului li
braşovână d-ra Maria Rosenlcranz.
A V fi s. cială, oare să examineze oestiunea din tâte beral.
Zăpadă. Se soie, că America este punctele de privire şi să aducă Aeademei re-
Ajutorele anuale â 25 fl. v. a., votate Berlin, 19 Aprilie. Isbucnirea res-
ţâra, nude se întâmplă câte minuni tote. sultatul cercetării sale. Acâstă oestiune este
dela „Asooiaţiunea transilvană pentru lite boiului n’a schimbat programa de
In 1 Aprilie însă se întâmpla o minune, o oestiune de administraţiune, care privesoe
ratura română şi oultura poporului român" căletoriă a împăraţilor. In cercurile
la care nici înşi-şî Amerioanii nu s’au aş plenul Aoademiei şi nu este motiv de a se
următorilor tineri învăţăcei meseriaşi: diplomatice de aici se consideră ca
teptat. In diminâţa 4il®i de 1 Aprilie, oând reoomanda numai secţiunii literare,
1) Emanoil Martin, înv. de sculptură sigur, că resboiul va fi de scurtă
se deşteptară din somn Bflară afară o ză D-l Gr. Stefanescu orede, oă oestiu-
în Zlatna; durată şi că în timp de doue septemânî
padă mare de 10 urme. Intr’adevăr acesta nea trebue mai întâiei esaminatâ de cestiu-
2) George Cocişiu, înv. de croitor în armata turcescă va străbate pană la Atena.
a fost pentru American* o prostă glumă nea literară.
Blaşiă;
de 1 Aprilie, de6ra-oe zăpada strica forte Atena, 19 Aprilie. Metropolitul
3) Antonia Rusu, înv. rotariu în Se- D-l V. JBabeş 4io©> oă oestiunea este
mult sămăoăturilor, ce erau deja frumos de administraţiune şi trebue deci să se de aici a ordonat tuturor preoţilor
lagiu;
nresoute. dee în oeroetarea unei comisiunl alese din se facă rugăciuni pentru învingerea
4) Nicolae Leăhu, înv. pantofar în
Bere de ffiimchen. Atragem atenţiu Câmpeni; plen. armelor grecesc!.
nea cetitorilor asupra anunciului de pe pa 5) Nicolae Rumbea, înv. pantofar în D-l V. A. Urechiâ orede, oă oestiunea Constantinopol, 19 Aprilie. Din
este de competinţa secţiunii literare şi oă
ua
gina a patra: Bere de Miinchen (Pschorr- Sibiiu; şi golful dela Ambrakia er! t6tă (fi
brău). 6) Vasilie Binăea, înv. pantofar în Academia nu pote decide, fără un raport s’au aucjit tunurile bubuind. Preveza
BetleaD, al seoţiunii, dâcă d-l Haşdău a îndeplinit de partea Turciei, şi Arta de partea
însărcinarea oe i s’a dat, în conformitate Greciei sunt în flăcări.
Soiri mărunte din România. D-l Mi se sistâză. dâoă nu dovedasoe aici în ter ou deoisiunile Academiei. Pe regele nu*l
nistru de justiţiă a dat un ordin circular min de 15 (fil°> prin dooumente valabile, La pasul Melina a fost o luptă
tuturor autorităţilor judecătoresc! din ţâră, că se află încă în serviciul lor de învăţăcei interesâză oestiunea materială, oi realisarea crâncenă. Turcii au respins de re-
prin care opresoe, ca advocaţii cari au su- meseriaşi,’ în regulă la măestrii competenţi, înaltei sale dorinţl de a se face de oătră peţite or! pe Grec!, totuşî lupta încă
Academie dicţionarul limbei românesol. Nu
dela cari au să presente şi atestate de bună nu e decisă.
se pote deol 4*0®) o& oestiunea este de ad
purtare.
ministraţiune, ea trebue trimisă seoţiunii
Autorul de mai sus, Gracza S i b i i u , 16 Aprilie 1897 n.
George, — al cărui nume ni-ar mai literare. Nu putem face din oestiunea Ma D I V E R S E .
Secretarul Asociaţiunii relui Etimologio o oestiune do bani.
conveni, dâcă ar fi Pratza, de cari
avem în limba şi neamul nostru fdrte D-l N. Quintescu: Pentru ce să se Pentru regina. — Un ovreu din insula
mulţi, şi care cred eu, că tot din Academia Română. alâgă o oomisiune specială? D-l Haşdău, Ceylon presentâ reginei Victoria un dia
acesta se va fi format cu său fără oare a fost însărcinat ou facerea acestei mant oolosal, pentru care oerea 20,000 de
Magnum Mymologicum Romaniae.
50 cr. — autorul de mai sus (fie, luorărî, este de faţă; d-sa să vorbâsoă şi lire sterline. Regina nu voi să-l cumpere,
cu voiă, fără voiă, cu sciinţă seu Joi şi Sâmbătă, în 8 si 10 Aprilie n. aă dea esplioaţiunl asupra stării lucrului. găsind preţul prea exagerat, Atunci ovreiul
fără de sciinţă, din capul locului o o. s’a încins între membri Aoadamiei Ro D-l D. A. Sturdsa atrage atenţiunea, a plecat să caute un muşteriu mai galan
dă de-a rota, botezându-şî articulul: mâne o disouţiune fârte interesantă cu pri oă regele în discursul său de deschidere al ton. Un lord aflând de acâsta, chemă într’o
„A Zalathnai veszedelem", şi apoi vire la mersul publicaţiunii Marelui Efcimo- Aoademiei la 1894 şi-a esprimat doriDţa, 4i pe un ovreiu şi îl invită să şâdă la
ne arată fapte, care nu au nici în logio al limbei române, redactat de d-nul ca Etimologicul să se publice mai repede, masă, să se ospăteze împreună; printre oon-
clin, nici în mânecă cu Zlagna, ci B. P. Haşdeu. Asupra aeestei discuţiunî ca aceia, cari am trecut de 50 de ani să-l vivl se găseau mai multe personagii ilustre
s’au petrecut dincolo de Dălu mare, lăsăm să urmeze aci, după „Familia", ur va4ă terminat. Atunoî lordul îl 4* se sS -i arăte diamantul,
depărtare de 15—20 chiîometri, la mătorul raport: (Va urma,) pa care îl cumpără plătindu-1 cu 20,000 de
Abrud, Câmpeni, Roşia şi s’au ter Şedinţa dela 27 Martie v. (8 Aprilie n.) lire sterline; apoi oeru o piuliţă şi făoândul
minat la Cerbu. D-l preşedinte N. Kretzulescu ia ouvân- l i t e r a t u r ă . praf' îl puse într’un pahar cu vin şi-l în
ghiţi. Şi ÎQtoroându-se cătră ovreu, care
Prin acesta erdre a sa ne face tul şi 4'c® următorele: Daţi-ml voe, dom A eşit de sub tipar: „Istoria împă
se credem, că densul nu cundsce lo nilor colegi, a atrage atenţiunea d-vâstră ratului Traian şi a Contiporanilor sei" rămăsese cu gura oăsoată, îl 4i 3e : — Să
nu 4i°* hă dată, oă regina Engliterei nu
&
curile despre care scrie şi necunos- şi a vă întreţină asupra unei afaoerl de de Dr. JBeinr. FranJce, traducere autorisată
pote să oumpere un diamant, oare costă
cendu-le nici după natură, nici după cea mai mare importanţă. Regele, însufle de P. Brosteanu, cu 12 ilustraţiunl. Preţul
mapă, e peste putinţă se scrie lim ţit de simţăminte rcmânesol, s’a preocupat unui esempl. fl. 4 — pentru România Lei 20,000 de lire sterline, pe oând ara supuşi
cari îl beau în sănătatea ei.
pede şi esact t6te cum şi de ce s’au continuu de a vede ţara progresând şi pros 12. — legături de lues fl. 1. — pentru Ro
Întâmplat aşa şi nu se putură întâm perând din tâte punctele de vedere şi prin mânia Lei 3 bucata. A se adresa la fiă-
pla altmintrea. înţelepciunea sa a ridicat’o acolo unde ea care librari sâu de-a dreptul la editorul;
Proprietar: Ba*. Aurel Mureşianu.
(Va urma). se află astă4l. Regele nu s’a preocupat nu Petru Brosteanu în Braşov (str. gărei 45.)
mai de afacerile politice ale statului, oi tot * Redactor responsabil: Qregorîu Maior.
