Page 37 - 1897-04
P. 37
,.Saseta* *‘ iese în l-care ii.
şi Tî'jsîfîilî
Braşov,- piaţa msîs N?, §0. Abonamente pentru Austto-Onzarla:
Pe un an 12 fl., pe şeae iunl
Seeieojd nef<wics6« s». ia 6 fl., pe trei luni 3 fl.
gsfcsuwo. ~ Hatms<sxip4® m sa N-rii de Dumlnaoă 2 II. pe an.
soteimot, Pentru Eomâuia si străinătate;
IMSERfiTE sg pricaoso ia Adml-
iflsîraţlunein Braşov şi la, ur- Pe un an 40 franol, pe şiso
mătâroia Birouri da umaioiur!: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Yiana: if. Dxkw, SaMrich N-rii de Duminecă 8 franol.
Sehaiei. Rudolf Xcss», Â. Oppilib Se prenumără la t6to oficiale
NaoMolgrer; .4»1ob Oppelik, J. poştale din întru şi din atară
Daniubcr, în Budapesta: A. 7. şi la ddL «oleetori.
Ooldbergm-g, Sckstein ilcnmt; în
î811Ir11 BîaJ0T
U»wemi
Buottresoi: Agencc Havas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
guihoIo do Boumanio; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burt,: Karoiyi -& Uabmann. I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Imterţlunllor: a aariă luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pa e ooldnă 6 ar. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbra pentru o publi ^ 1 T ” C T L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe troilunl
cata. Publicări mai d®so dnpâ 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. seu 15 bani. Atât abonamen
Koclame pe cuşma a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
soriă 10 or. Beu 30 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Joi 10 (22) Aprilie
Împăraţii se sfătuesc. ciei, ca astfel să pâtă întreveni tot scurtă legătură între Eiassona şi Larissa. cu baioneta, încuDgiurând garnisona tur-
aşa de iute puterile pentru a pune Trupele turcescl şi-au propus mai întâii! câscă din fort. Sâmbătă noptea Neshad-
Astăcţi împăratul Germaniei va capăt răsboiului. să forţeze acest pas. Lupta s’a încins de paşa a ocupat muntele Parna ou multă
fi 6spele monarchului nostru în Viena. N’au fost în stare aceste puteri Joia trecută, durând (ţi ŞÎ uopte- Etâ ce oştire, pe când Hairi-paşa a pornit să o-
Ce l’a adus tocmai acuma în capi să îndrepteze nimic în situaţia tristă amănunte au sosit la Londra din cuartie- oupe pasul dela Tehaissar. Haidar-paşa a
tala Austriei? De sigur, că nu pa în Orient şi acum, când Grecii vor rul general turcesc dela Elassona despre Ocupat într’aceea pasul deia Meluna. S’a
rada militară de mâne a decis acest ei înşi-şî să-şi ajute cu arma în mână, aceste lupte: incins o luptă generală, la care sunt an
pas al lui Wilhelm II. Care este dâr doresc învingerea Turcilor şi acesta Joi la 7 bre săra s’a început lupta la gajaţi 20,000 de brnenl. Lupta a urmat îm
adevăratul motiv al viaitei sale? numai de târnă, ca nu cumva prin- Cranya, 4 bre dela Elassona. Tbte posturile prejurul unui fort apărat vitejesce de Greci.
E lucru firesc, ca împeratul ger tr’o învingere a Greciei se se în greoesol au eşit din forturi şi au treout Turcii l’au atacat mai de multa ori fără
a
man se voăscă a se sfătui şi a se curce lucrurile şi mai tare, Serbia graniţa. Lupta a durat t6tă noptea şi <ţiu succes. In fine la 9 bre dimiuăţa Turcii au
înţelege cu înaltul seu aliat tocmai şi Bulgaria să între şi ele în ac de Vineri. luat fortul cu baioneta. Greoii au apărat
acuma, când se petrec evenimente ţiune şi să se tragă astfel o dungă Sâmbătă lupta s’a încins pe t6tă în înoă posiţia pe vârful muntelui. Bătălia
atât de grave în Orientul european peste socotâla înaltei diplomaţii dela tinderea graniţei pănă la Damasi. Răsboiul încă nu este decisă. Hafis-paşa a fost rănit
şi tocmai în momentele, când Fran- Petersburg, Berlin şi Viena. s’a declarat. Din partea Turoilor au fost şi a murit la Meluna.
cisc Iosif I se pregătesce a merge Caracteristic este, că în adevăr angajate la Oranya 9 batalione şi 4,tunuri. Soirile din Atena confirmă luptele
la Petersburg. Germania şi Rusia doresce soluţiu- Puterea greoeseă a fost de 16,000 omeni. sângerose, dbr vorbesc mai mult de suc
întâlnirile între cei trei împă nea amintită în favorul „păcii euro Corespondentul Ziarului „Times“ a visitat cese ale Greoilor, cari au ocupat trei
41
raţi n’au avut nicî-odată o impor pene . Dâr ce pace este aceea, care spitalul provisoriu din Oranya, unde se tran puncte importante la Menexe, oarl predo
tanţă mai mare ca acum. Mult atârnă cere mereu atâta vărsare de sânge, sportau răniţii. Aici ’i s’a oferit o durarosă mină pasul dela Meluna pe drumul spre
dela aceea, dâcă şi cum vor fi înţe atâtea jertfe şi atâta umilire din privelişte. Serviciul spitalului l’a găsit es- Elassona.
leşi între ei. De se va realisa bă- partea popârelor? eel&nt. Era ourăţeniâ şi dootorl destui. După o soire, ce o primesoe „Time9“
nuâla, ce au avut’o mai întâi u Fran- Nouăle întâlniri ale împăraţilor Sâmbătă la miedul nopţii erau vii bu din Atena, Greoii au atacat pe Turci la
cesii, că se pregătesce o nouă ediţia vor pute aduce cu sine punerea de buiturile de tun. Lupta se desfăşurase pe Nezero, Gritzovali, Meluna şi Reveni. La
a alianţei celor trei împăraţi, atunci nouă piedecî, de nouă stavile în ca terenul dintre Elassona şi mare. Bătălia a Nezero, Grecii şi-au păstrat posiţiile; la
se va pute delătura periculul, despre lea desvoltărei firesc! a lucrurilor durat totă noptea cu mare vehemenţă. Reveni ei eu respins pe Turci. De altă
care vorbesce o fâiă englesă, cjicând, în Orient. Der mersul acestei des- Multă infanteria turcâscă a fost dusă pe parte Turcii la Meluna şi la Gritzovali (au
că din răsboiul turco-grecesc se va voitărî nu-1 vor mai pută opri. deal şi băgată între artileriă. Numărul to străbătut înainte, der au fost respinşi cu
nasce o confiagraţiă generală. Şi cei ce sunt tari, să vadă, ca tal al celor angajaţi la luptă, cu reservele, mari pierderi. Primind într’aceea întăriri,
Este cunoscut, că tocmai Ger nu cumva într’o (ţi uneltirile di este de 50,000 (Greoi şi Turol.) Bateriile li-a suoces să silăsoă pe Greci, oarl erau
mania şi domnitorul ei au fost aceia, plomaţiei lor să-i încurce pe ei puşcă de 5 — 6 ori la minută. obosiţi, de-a se retrage.
cari au stăruit mai mult pentru ca înşi-şî aşa de mult, încât se nu Sâmbătă săra focul a fost ooncentrat *
puterile europene să-şî pună picio mai păta fi delăturată isbucnirea în- în partea de sud-vest dela Meluna. Grecii
rul în prag, să cheme la ordine pe infricoşată a conflagraţiei generale, au inoeput să se retragă. Duminecă dimi- piareie din Londra nu se arată nici
Grecia neascultătore şi petulantă. din care nici unui nu este sigur, năţa lupta desperată s’a oontinuat. Turcii deoum surprinse de isbucnirea răsboiului
Ei bine, concertul european s’a în- decă va mai eşi tot aşa de tare. au avansat o distanţă scurtă peste graniţă. turco-grecesc. „Times“ şi „Standard“ pun
ciripat cu mare greutate, dâr n’a Până atunci au fost puţini omorîţl (vre-o mai multă greutate pe faima, că Turcia,
putut pană acuma nici să resolve 150 de ambele părţi). In portul dela Me- cum să <ţioe, a fost încurajată de cătră două
cestiunea Cretei, nici să împedece Resboiul turco-grecesc. luua se află linia cea mui înaintată a in puteri.
u
răsboiul dintre regatul creştin şi îm Luptele pentru ocuparea nasurilor diu fanteriei. Trupele turcesc! se luptă strălu n Times (ţice, oă dbcâ acâsta s’ar
părăţia păgână dela răsărit. munţi formbză întroduoerea la bătăliile de cit şi uşor; ofioerii cu sânge rece şi liniş adeveri, atunci s’ar sdrunoiua tare încrede
Cu devisa susţinerei păcii eu cisiva ale răsboiului. Turcii, conoentraţî la tit. Porte strălucită e ou deosebire aprovi- rea celorlalte puteri europene, şi fără uni
ropene au ajuns acolo marele state, Elassona, vor să pună mâna pe trecătbrele sionarea cu patrone. Trei-cţecl de 6re trupele tate Europa nu pote face nimic, ce ar
care conduc destinele Europei, în din munţi, ce duc în valea dela Larissa, pe s’au luptat fără hrană şi fără să se potă pută să ia răsboiului, oaraoterul unui pe-
cât să dorescă, ca Turcii, — în con când Grecii stârueso a împiedeca aobsta, odihni. De aceea în săra de 18 Aprilie s’a ricul european.
tra cărora se revoltase simţul uman rămânând ei stăpâni peste trecători. întrerupt focul pe câtva timp. „Standard“ crede, oă nu este cu ne
al întregei lumi civilisate din causa Cele mai principale treoătbre sunt dela Dela pblele pasului Meluna se mai putinţă, ca între Anglia, Francia şi Italia
crudelor măceluri, provocate în cea răsărit la apus; 1) pasul dela Analipsis său anunţă din ch de Duminecă: T6lă noptea de-o parte, şi Rusia, Germania şi pote şi
ua
mai mare parte prin fanatismul lor Nezeros, 2) pasul dela Godamon şi 3) pasul a fost bâtăliă crâncenă la Meluna. Greoii Austro-Ungaria de altă parte să esiste o
în capitala şi în provinciile Sulta dela Meluna. Acest,a din urmă este cel mai au năvălit peste pas la vale şi au dat peste diverginţă. Sultanul e în drept, de-a res
nului, — să dea o lovitură tare Gre important, pentru-câ stabilesce cea mai 4 batalibne turcescl, pe care le-au respins pinge pe Greci, dâr dâcă îi va respinge
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ tinde numai din Mureş pănă în va tori stabili se mai potă trăi încă capul lor. Nu s’au provisionat, aşa-
lea, ce curge dela Buceşiu pe Cer- 40,000 bmeni armaţi, timp de patru dâră şi, dâcă nu, ce au mâncat? Cu
niţa pe lângă Abrud şi se scurge luni de (ţd© în acei munţi fără a ce au trăit cele 40,000 âmenî ar
Cui s e c r e d e m ? aprâpe de Câmpeni în Arieş, aşa se fi provisionat cu 2—3 luni îna maţi în munţii, despre cari se cântă,
că la Câmpeni, Ponor, Vidra, Scă- inte de a fi încungiurat oştile kos- că aur portă, dâr locuitorii lor cer
Critică de I. A. Scveru.
K
rişâra, Albac nu e nici pomană de suthiane cu 16—20,000 insurgenţi şesc „din pârtă ’n pârtă .
(3) (Urmar e).
aur. Apoi decă la Câmpeni şi în ţi acei munţi! ? Am mai cjis’o şi o repeţesc: Când
Se vedem acum, cât adevăr cu nutul Câmpenilor nu sunt băi (mine) Noi la o asemenea provisionare spune cine-va o minciună, se-o po-
prinde povestea lui Gracza, ca se de aur, (ţeu nici oştea cea de 40,000 nu ne-am gândit pănă ce ni-a ajuns trivâscă aşa, ca şi el însu-şî se-o
putem crede afirmaţiunile sale. din condeiul lui Praţa nu pâte fi, ne apa la gură, ba şi atunci numai mie crâdă de jumetate. Scriitorii maghiari,
Lăsând, ca istoricii de profe cum de aur, der nici de plumb. Te îmi trecu prin cap se rechirez câte când scriu câte ceva, ce s’a petrecut
siune, car! se ocupă în adins numai ritoriul munţilor noştri e de-o sută va gălete de victualii de pe la cur între ei şi noi, consideră, pun şi
cu istoria se se ocupe cu exordiul miluri geografice. Cum se va fi pu ţile domnescî din apropiarea Alba- arată numărul nostru de 10—20 ori
scrierei din cestiune, cu planul de tut, şi cnm s’ar pute ca pe acest te Iuliei. Cum ar fi crezut nisce âmeni mai mare, decât a fost în realitate;
constituţiune austriacă, cu decepţiu- ritoriu sterp constătător numai din fără carte, fără esperienţă, cum sunt nu sciu, nu pricep causa, sâu raţiu
nea, nemulţâmirea şi îndrumarea, ce munţi înalţi pleşuvi, sâu cu păduri, locuitorii munţilor, că armata împe- nea din care fac acâsta. Cred înse
o dete Kossuth în privinţa acâsta ce nu produc, decât ierbâ, puţin rătescă, — care cu ajutorul nostru în că o fac, sâu ca se-şî acopere ru
lui Perczel, — vom trece la „aitua- oves, orz şi grâu de primăvâră, care doue luni de cjde debelase şi desar- şinea, fiind bătuţi şi sdrobiţî la câte
„ţiunea cea grea în Ardeal, unde tote la un loc socotite nu pot nutri mase t6te gardele, volutarî şi kos- va locuri de noi, sâu că în spaima
„se ţinea oştea cea de 40,000 a res- şi ţinâ nici în timp de 30 (ţfie cele sutliiani, — se pâtă fi. învinsă şi în şi frica de mârte, ce i-a cuprins atunci,
ec
c
1
„culaţilor-Olah! între munţi, ţinutul 3—400,000 locuitori originali — de 2 / luni de (ţile scâsă din ţâră şi au vecjut tot 4 © l° de unul!
2
„cel bogat în aur al Câmpenilor, Ro- baştină — ai lor, şi cari (ţnm nâp- alungată peste hotară în Bucovina Fiă cum va fi, eu îi rog se re-
„şiei, Abrudului, Bradului şi Zlat- tea alergă, cumpără şi cară bucate şi România? Aşa ceva nu a putut cunâscă, că dâcă noi „nu suntem
„nei“. din Cluşiu, Turda, Aiud, Teuş, Al- fierbe în capetele muntenilor. Prin aşa viteji ca ei“, suntem cel puţin
Tot respectul munţilor noştri, ba-Iulia, Săbeş, Orăştiă, Deva etc. urmare venirea lui Bem la Cluşiu, cu mult mai tenaci, mai răbdurii şi,
frumseţii şi bogăţiei lor în aur, ar ca se potă trăi: — cum s’ar fi pu şi a lui Czetz la Turda, i-a surprins săraci fiind, nu punem mare preţ
gint etc., der acâstă bogăţiă se în tut, (ţie, ca pe lângă aceşti locui atât de tare, de nu au mai sciut de pe viâţă şi de multe-orî am strînge
