Page 38 - 1897-04
P. 38
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 81.—1897.
şi îi va bate tare, pote să se bucure Ber tică vremelnică ou autonomiştii germani d-1 Paul Mudron publică în „Narodnic
linul şi Petersburgul. Borna, Parisul şi din ţerile alpine, chiar dâcă aoeşfcia vor Noviny“ dela 15 Aprilie nou un ar-
Londra vor fi mai puţin încântate de o ast să-şi înfiinţeze în Austria de sus, Tirol, ticul, din care reproducem aci, după — 9 (21) Aprilie.
fel de bătaiă. Salczburg etc. şoola lor confesională, decât „Tribuna următârele: Convenire colegială. Reuniunea ro
44
ca ei să între în legătură ou adversarii de „După ce străduinţele nâstre pe lângă mână de gimnastică şi oântărl din loc va
litioa lui Beaoonsfield, adecă, să nu se per căpetenia a autonomiei, a independenţei autorităţile biserioei autonome evanghelioe arangia proxima oonvenire oolegială Joi,
mită ca o singură putere să profiteze din şi naţionalităţii nâstre, cu părtida germană în săptămâna luminată, 17 (29) Aprilie, în
de a înfiinţa o soolă medie slovacă într’un
u
crisa orientală, ci să se susţină echilibrul a oonstituţiei, oăcl acâsta n’ar fi numai un sala otelului „Nr. l .
distriot locuit aprâpe absolut numai de
puterilor. luoru desonorător, ci ar fi şi o nebuuiă Slovaci, au rămas fără resultat, am luat
»
Daily Chronicle“ esolamâ: Acuma sinucigătâre. 44 ■ Adunare electorală în Braşov. Eri la
r hotărîrea de a înfiinţa un gimnasiu slovao 3 âre p. m. s’au întrunit la „Otel Central
44
marile puteri au să-şi arate voinţa. Acâsta In aoelaşl sens vorbesoe şi „Morawslca interoonfesional şi a strînge bani spre aoest u
f6iă orede, că va isbuoni o conflagraţiă ge Orlice , âr „PolitiJc’ din Praga cŞice, oă scop. La aoâsta ne dă drept §. 26 al artiool. o adunare fârte numărâsâ a Saşilor „vercţî ,
1
u
în care advocatul Dr. Carol Lurtz a păşit
nerală. deputaţilor cehi le este simplamente cu ne XLIV de lege din 1868. Am intervenit cu un discurs-program oa oandidat al Sa
oe
44
„Daily News cfi ironio, că lordul putinţă de a încheia vre»o alianţă ou libe
deci pe lângă ministerul de interne, oa să şilor „verdl pentru viitârea alegere die-
u
Salisbury totuşi se va întâree odată dela rali germani, fiă ei de ori ce nuanţă.
ne întărâscă statutele pentru strîngerea unui tală în oeroul I al Braşovului. Dr. Lurtz a
Beaulin (unde se află aouma) şi oă a faoe Pentru esplioare reamintim, că majo astfel de fond. Petiţia nâstră a fost înain
tot posibilul spre a looalisa conflictul şi al ritatea autonomistă de adl din parlamen tată de-ooamdată oficiului vioişpăneso al desfăşurat prinoipiile sale cunoscute pe basa
termina. tul vienez s’a constituit ea de sine fără oomitatului Turieţ, oa să-şi dea părerea. programulului politic săseso şi a fost aplau
* dat şi aolamat cu însufleţire de oătră adu
conoarsul guvernului Badeni şi că Ba- După ce acestă părere a fost dată, minis
Cu privire la atitudinea paterilor în dani nemulţumit cu acâsta constituire, terial de interne a predat petiţia nâstră nare.
faţa răsboiului turoo-grecesc se oomunică stărue să înjghebeze în majoritate şi pe ministeriului de culte şi instrucţie publioă; Din comitatul Hunedârei, după oum
din Berlin: In interesul păcii europene şi liberalii germani, său o parte mare din ei, afaoerea a fost resolvită .şi aici, âr noi am am amintit la timpul său, s’a publioat în
nu pentru părtinirea Turciei, s’ar dori în la cari stăruinţe se opun Cehii. aşteptat numai resolvirea ministrului de „Tribuna un apel ou mai multe subscrieri,
44
cercurile acelor puteri, cari pănă aouma prin oare se îndemna poporul din oomu-
Intr’aoeea Germanii de tote nuanţele interne,
au păşit cu energie pentru a delătura o din Austria protesţâză în tot ohipul în „Dâr legea e pe hârtie, âr guvernul nele acelui comitat să înainteze proteste
turburare a păcii, ca Turcilor să le succedă ou grămada în contra ounosouteior hotărîrl
pressă şi prin întruniri în contra ounoscu- unguresc, deşi se numesoe liberal, nu res
la începutul răsboiului de a da o lovitură ale oongregaţiunei acelui comitat. Ne-am
tei ordonanţe privitore la limba oficială pectă întru nimic legea naţionalităţilor,
tare Greciei. In caşul acesta se crede, că internă în Boemia şi Moravia. Pănă şi ceea ce s’a dovedit cel puţin în aoest oas. e8primat atunci mirarea, că o asemenea
puterile ar putea să întrevină grabnic şi Creştinii-sooiall din Viena s’au ridicat în Iu loe de a căpăta confirmarea aşteptată mişoare s’a pornit numai din partea unora
astfel răsboiul să se finesoă ourând. La oas contra „ordonanţei de limbă cehice , de- a statutelor pentru strîngerea fondului în şi nu în urma unei înţelegeri comune a
44
însă, când Grecia ar câştiga avantage în olarându-o de o brutală provocare a tutu tru înfiinţarea unui gimnasiu slovao inter fruntaşilor din comitat. Aoum tot în „Tri
44
răsboifi, cercurile de aici par a nu fi nici ror ţerilor austriace şi a Germanilor, a că oonfesional, am aflat, că petiţia nostră, adre buna vedem publioate două deolaraţiunl:
decum liniştite în privinţa Serbiei şi a Bul ror limbă o vorbesc 80 de miliâne. Ca să sată oătră ministeriul de interne, se gâsesce una din partea d-lui protopresbiter al Geoa-
gariei, seu cel puţin nu se încred necondi dovedesoă, oă n’are nioî un temeih afirma în secţia pentru afacerea naţionalităţilor pe giului Vasiliu Pipoş, care îşi retrage sub
ţionat în declarările paclnioe de pănă rea, după oare în Boemia ar avea necesi lângă presidiul ministerial, secţie al cărei şef scrierea, pe cuvânt, că „aoeea subsoriere în
0Q
acuma a acestor ţări. In ceea ce privesoe tate fiă-oare funcţionar de ounoseinţa lim este consilierul ministerial Dr. Alex. Jeszenszlcy. apelul menţionat a urmat aşa 4i° fi fără
Creta, se crede, că puterile vor susţinea bai cehice oa şi a celei germane, organul „Cum a putut ajunge aoolo petiţia voia sa, într’un timp fârte scurt, încât nu
starea oreată în insulă şi vor împedeoa lor citâză următorele date: In Boemia nâstră, soie numai guvernul nngureso. mai fugitiv şi oam rău a putut ceti cuprin
după putinţă estinderea operaţiunilor de sunt ou totul 219 cercuri judeoătoresol. In „Am mers aşa dâr la d-1 consilier mi sul lui..., âr aoum aflându-1 schimbat, în
răsboiu. 75 cercuri nu se află nici un sat cehie; în nisterial Dr. A. Jeszenszky spre a cere, nu tr’un stil violent şi necorăspunejâtor ou ve
Pentru atitudinea Germaniei este simp 72 cercuri germane numără 1,697,000, Cehii altoeva, decât resolvirea acestei afaceri, derile 8ale... îşi declară subscrierea de re-
44
tomatică şi împrejurarea, că ambasada numai 18,000 de locuitori, prin urmare în în ori şi oe sens, căoî voiam să soim nu vooată . Altă deolaraţiune este din partea
germană din Atena a luat asupră-şl să sou- aceste cercuri se vin pe 1000 Germani nu mai atâta: âre §. 26 al articolului de lege d-lui preot din Hondol Petru A. Mihuţ,
tâseă pe locuitorii turci în Grecia. mai 11 Cehi, cari firesce cunosc limba ger XLIV din 1868 este el încă în vigâra ori oare declara, că subscrierea numelui său
mană, trăind ou Germani. De ceea ce se ba? Şi d-1 consilier ministerial ni-a promis, „s’a putut face numai din greşâlă, deârece
44
tem Germanii mai mult este, că în urma că va resolvi afaoerea cât de ourend. acea semnare s’a făcut fără scirea sa . — E
Cehii şi Germanii în Austria.
oonstrîngerei funcţionarilor de a cuuosce „Când însă erăşl am aşteptat, tot am fârte regretabil, că tocmai la astfel de ao-
In oontemplaţiunile lor de Pascî, foile amândouă limbile ţărei, ou timpul se va aşteptat de geaba, şi n’am primit nimica, junî se iau lucrurile aşa uşor şi se dă nas-
cehice din Ausria declară unisono, că nici introduce nu numai în şcâlele medii, ci şi ne-am adresat cătră însuşi ministrul-presi- oere la compromiteri, oum este şi cea dţj
odată Cehii nu se vor alia ou liberalii ger în şcolelele poporale din Boemia instruc dent, rugându-1 a face să fiă resolvită afa faţă.
mani, adversarii autonomiei şi naţionalităţii ţiunea în amândouă limbile. cerea, care a fost aşternută de un an şi Comassarea hotarului Braşov. Tenni-
cehice. Tot-odată aceste foi dau să eunosoă mai bine. Nu seim ore ce s’a întâmplat cu nele de reclamaţiune cu privire la pămân
contelui Badeni, că vor căuta să zădărni- rugarea nâstră cătră ministrul-president; turile eomassate pe hotarul Braşovului s’a
0 petiţia a Slovacilor în buzunarul
câsoă orl-oe înoeroare a acestuia de a în- fost’a aruncată în corfă, sâu i-a fost reser- fixat pentru următârele dile, şi adeoă pen
copoia la majoritatea autonomistă şi ele lui Jeszenszky. vată altă sârte, destul că pănă ac}l noi tru proprietarii locuitori în Braşovul-vechiu
mente liberale germane. De mai mulţi ani, Slovacii din n’am căpătat nioî o îosciinţare despre re pe dă®! A® 24 şi 25 Aprilie a. o. st. n.
0
„Am declarat de o sută de orî“, dioe Ungaria umblă se-şî înfiinţeze pe solvirea ei. Pentru oei din Scheiu 4' de 26 Aprilie
ua
„Ndrodni Listy , „oă singur numai pentru banii lor cel puţin un gimnasiu in „Aşa dâr adresăm guvernului ungu st. n.; pentru oei din Cetate, Stupinî, Derste,
u
ordonanţa de limbă nu suntem aplecaţi a ferior evangelic, spre care scop au resc pe aoâstă cale întrebarea: este âre şi Nou diua de 27 Aprilie u. Pentru oei
sprigini guvernul Badeni în tâte, oă pen cerut permisiunea forului în prima încă în vigâre § 26 artic. leg. XLIV din din Cernat şi Satulung fiiua de 28 Aprilie;
tru acâsta ordonanţă nu ne-am abate nioî instanţă competent al autorităţilor 1868? pentru oei din Turclieşiu şi Baclfălu cjiua
măcar un pas dela principiile nâstre libe bisericei evangelice, care sunt con- „Dâoă partidul liberal are destulă cu de 29 Aprilie n.; pentru oei din Feldiora,
rale în favorul reacţionarilor şi a clericali ventul districtual şi conventul general, der tezanţă de a afirma, că naţionalităţile ni- St.-Petru şi Ghimbav 4’ de 90 Aprilie n;
ua
lor, dâr declarăm cu aceeaşi hotărîre: De cererea acesta a remas fără resul- oăirl n’au atâtea drepturi ca în Ungaria, pentru oei din Christian şi celelalte comune
o sută de ori mai ourend pot deputaţii tat. In privinţa acâsta şi a paşilor credem că întrebarea acâsta este pe deplin 4iua de 1 Maiu n. Terminele de mai sus
noştri să stabilâsoă în parlamentul din Yiena ulteriori, ce i-au întreprins Slovacii satisfăcută . se fac cunoscute proprietarilor interesaţi
14
în favorea naţiunii oehice o legătură tac în causa înfiinţărei gimnasiului lor, cu observarea, oă aceia, oarl au să aduoă
înainte vre-o plângere, o pot da la pro-
0
toool în 4il le sus însemnate la magistratul
în braţe mbrtea şi am săruta-o, bine scrie densul, ci prin acel labirint care a venit Hat vani cu patru şi (primăria) din Braşov în fiă-eore 4’ dela
sciind, că ea ne scapă de tbte lip- din capul şi condeiul lui Praţa, du Lupu Kemâny cu 8 tunuri, şi alte 8—12 înainte de amâ4l şi dela 2—5 ore
sele, durerile şi necazurile. Foc de cea dela Alba-Iulia o cale — şosea care cu provisiunî şi furagiu — cale, după amâdl.
paie e vitejia vbstră, butuc de pu- — aşternută cu pietri şi bătută (Ţua cumetre, nu labirint! Sinodul ordinar anual al Archidiecesei
tregaiu e tenacitatea nâstră, cela se nâptea de Călăbaşî*) şi care cu câte Der fiă şi labirint, — labirint române gr. or. este oonvooat la Sibiiu pe
aprinde, arde şi trece curend, cesta doi şi patru boi, care purtau bucate, pentru mine, labirint pentru tine, e Dumineca Tomei adecă pe 20 April (2 Maiu)
din contră se aprinde anevoia, der vin mult şi bun dela Şard, Ighiu, egal; te plouă pe tine, me plâuă şi n. o. la 9 âre a. m., când se vor înoepe
ţine mult, nu numai focul, der ţine Ţelna, Bucerdea, Cricău şi pănă de pe mine; n’ai avut ce mânca tu, nu ritualele biserioesol, âr după aoeea va urma
şi pârjolirea lui. pe la Aiud şi Săbeş, aşa încât mer am avut nici eu; der ce am avut deschiderea sinodului.
Nu au fost, cumetre Praţa, 40,000 gând eu în 1888 la Abrud, am nu eu, nu ai avut tu; îndelunga răb
44
6menî armaţi în munţi, ci numai 1200, mărat într’o singură (ţi 99 de care, dare, cu care am crescut şi m’am „Economul , institut românesc de ore-
prea mult 1500, şi adecă: 800, cu mergând în sus cu buţî (butâiej învîrtoşat! dit şi economii din Cluşiu, care a dat atât
cari am trecut eu în 12 Martie dela pline şi venind în jos cu ele gble, Decă am fugit noi în crepătu- de frumâse probe de soliditatea lui şi a
Mihalţ la Sântimbru, şi de-acolo în ca se le umplă în satele arătate aci. rile munţilor, pentru ce nu ne-aţî făout oele mai îmbucurătore progrese, îşi
29 Martie mai luând cu mine' 400 Calea, care, mergând pe lângă Am- urmărit, se ne scoteţî din ele şi se va urca capitalul social în decursul acestui
dela Bucerdea etc. cu totul 1200. poiii în sus lâgă de sine 12 sate ne luaţi locul? că dâră suliţa hon- an înoă ou 50,000 fi. In scopul acesta, după
Aceştia, armaţi 800 cu arme de foc, mar! şi un oraş mic, şi trece peste vecjâscă a fost mai ascuţită şi mai cum ni-se scrie, direcţiunea institutului va
400 cu pari, apoi se fi mai fost pe Dealu mare la Abrud, continuân- potrivită pentru a străpunge, decât desohide subsoripţiuna pentru o nouă emi
lângă aceştia alţi refugiaţi din t6te du-se pănă la Câmpeni, Ofenbaia lancea românâscă, fabricată de Ţi siune de acţiuni (1000 acţiuni â 60 fi.), la
părţile Transilvaniei, începând dela era tot bătută cu pietri, şi pe Cer- gani! Decă ne ascundeam noi în oare vor avâ preferinţă acţionarii de pănă
Cluşiu, Turda etc. etc. doue, prea niţa în sus cătră Brad atunci nebă crepăturile munţilor, şi voi ve as- aoum. Insinuarea pentru subsoriere va avâ
mult trei sute fără arme, car! au tută, eră acum petruită — cale, pe cundeaţî după zidurile oraşelor şi să se faoă cel mult pănă la 15 Iunie n. o.
fugit la munte, nu ca se se bată în ale caselor şi ne împroşcaţi cu car- âr plăţile se vor faoe în şâse rate, înce
potriva vâstră, ci numai ca se-şî scape tece din tunuri, pe când noi nu ve pând din 1 Iulie 1897 pănă în 1 Octom-
şi mântue amărâta de vieţă. *) Aşa se chiamă sfârnarii, cari duo puteam împroşca cu lancea. vre 1898.
viotualii dela ţâră: grâu, porumb, eto.
Ţinutul cel bogat al lui Gfracza la Abrud, Roşia, Câmpeni, ou căluşeii în (Va urma.) Cum îşi face Kossuth reclamă. Cu
nu era labirint fără drumuri, cum desagi. oriasiunea Pascilor, mai tâts foile buda-
