Page 39 - 1897-04

Nr. 81.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6

pestsne sa publicat la looal prim artiouli siune forte mare lucrării dicţionarului; s’ar de program, oă s’a îndoit deja şi numărul E o carte fârte mare, cuprindend 524 pa-
contemplativi, anume pentru aoeea. Esoep- pută sourta ca redacţiane, aotivitatea însă anilor şi că timpul determinat de augustul gine format mare cu 217 figuri bine reu­
ţiune a făcut „Egyetârtâs**, organul lui nu pote fi redusă şi în fine excesul de bine donator şi de d-l Haşdău însuşi s’a schim­ şite. In esemănare cu mărimea şi cu mul­
Franoise Kossuth. oare la looul prim a pu­ nu este în paguba literaturii nostre, ci în bat într’un timp fără termin, oare treoe ţimea figurilor, cartea este cât se pote de
blioat un articul întru preamărirea numelui folosul tuturor. D-sa orede, oă în înţele­ peste prevederea unei vieţi omenesc!. Nu eftină, numai 2 fl. 50 cr. esemplarttl, aşa
său. Articulul era întitulat „Kossuth Ferencz**. gere ou d-l Haşdău să se facă reduceri în e o atingere eât de mică ce se faoe eru- că nici în literatura celor mai înaintat po­
In el se aduo cele mai mari laude lui Kos­ oitaţiuni, pentru oa luorarea să potă îna­ diţiunii şi muncii d-lui Haşdău, oând se poră nu poţi găsi astfel de cărţi cu un
suth fiiul, fiind numit „inginer de renume inta mai repede, căci după proporţiunile amintesoe aoâstă situaţiune, căci Maj. Sa preţ mai eftin ca acâsta. Fiă-care institu-
u
u
europ6n , „patriot desinteresat , ^conducător de pănă aoum, este sigur, că ea nu pote regele, continuând a da subvenţiunea sa ţiune culturală română, fiă-care comună
neobosit“ eto. E interesant, oă „Magyar- fi terminată de d-l Haşdău şi va ajunge să în timp de trei-spre-cjeoe ani, a amiutit în de-ale nostre, dâr mai ales seminariile teo­
1
orszâg * află, că autorul acestui articul este fie continuată de mâul mai puţin apte. Să al (jeoeLa an, în 1894, cu multă delicateţe, logice, institutele preparandiale, reuniunile
însu-şî Kossuth. — E scârbos de tot, ca se alegă deol o comisiune compusă din oă ar dori să se buoure în bătrâneţe de învăţătoresci, cum şi toţi câţi doresc a
cineva să se laude pe sine însuşi în ase­ membri din fieoare ^secţiune; d-l Haşdău acest dicţionar fundat de Maj. Sa. Acâstă purta o economiă, mai sistematică au ne­
menea chip. Acest mod de reolam îl va fi să facă parte dintr’ensa şi să spună ce este dorinţă e legitimă şi naturală si e legitim apărată trebuinţă de acâstă carte, singură
împrumutat şi coconul Kossuth dela fraţii de făcut, pentru oa luorarea, pe care totâ şi natural ca şi Academia şi ţâra să o aibă. în felul său la Români. De vendare la
săi Jidani. lumea românâsoă o aşteptă cu nerăbdare D-l I. Kalinderu: Regele a dat o „Tipografia 'A. Mureşianu în Braşov.
a
să mârgă mai repede spr9 un buu sfârşit, sumă anuală de 6000 lei pentru şâse ani Celor ce o comandă prin postă li-se reco­
Filoxeră. Constatându-se filoxera în
D-l B. P. IHaşdeu se .simte natural şi a adaus şi pentru cheltueli de tipar câte mandă a trimite pentru porto 25 cr. pen­
viile oomunei Teaca, comitetul Cojoonei,
mişcat şi atins câud o oestiune de aseme­ 3000 lei pe an. Dela 1884 au treout trei- tru a li-se trimite cartea recomandată, ca
hotarul acelei comune a fost pus de cătră
nea natură, care-1 privesoe direot pe d-sa, spre-cjeoe ani, în care timp sumele anuale nu cumva să se piârdă.
ministrul de agrioultură sub carantină.
a fost ridicată pe neaşteptate. Când în ca­ s’au primit şi luorarea este de abia la în­
Concert. Sâmbătă săra în 24 1, c. va merele legiuitore se face o interpelare, îuoă ceput. Cestiunea prealabilă, care trebue să
cânta la otel „Europa** musioa lui Găluşcă. interpelatorul previne pe guvern şi-i dă un se discute în plenul Academiei, este de a N o u a b o n a m e n t
timp âre-care ca să potă răspunde; ou atât se soi, dâoă luorarea are să se continueze
mai mult trebuia să fiă prevenit de d-l şi cum are să se oontinue. D-l Haşdău are l£U
Ca ce inipresiunî s’a întors Paz-
mandy dela JBucuresci? Faimosul com- preşedinte de intenţiunea ce avea. D-sa drept să câră ca într’o şedinţă să espună Gazeta Transilvaniei
mis-voyageur Pazmandy Deneş, reîntor- este însă ou totul neprevenit şi suprins. starea lucrării sale si să arate modul, oum Cu 1 Aprilie 1897 st. v.
oendu-se dela Buouresci, a început a-şi Acâsta îl mişcă cu atât mai mult, ou cât s’ar pute ajunge oât mai grabnic la reali-
1
publica în „Magyarorszâg * „impresiunile** oestiunea se ridică în plen tocmai de un sarea dorinţei regelui. Spre acest scoo, s’a deschis nou abonament la care
sale sub titlul; „Intre adversarii noştri . veehiu amic, ale cărui simţăminte !bune propune ca în şedinţa de Sâmbătă 29 invităm pe toţi amicii şi. sprijini­
u
El începe prin a spune, oă România „nu pentru d-sa de mult a fost obicinuit să le Martie v. (10 Aprilie n.) cestiunea preala- torii fdiei nostre.
este o provinciă turoâscă delăsată, a căruia preţuâscă. D-l Kretzulescu a uitat, oa pre­ labilă să se disoute. iF>G|afl! aife©[raa5sa@îit5a3giisa
popor constă dintr’o adunătură de opinoarl, şedinte, măsura de mult luată cu jprivire D-l Haşdău cjice, oă d-sa îşi va aduoe
cum s’a obicinuit a-o privi opiniunea pu­ la cestiunea de faţă : că se face în fiă-care Sâmbătă raportul. D-sa lucrâză Etimolo­ Pentru Âustro-Ungaria:
blică maghiară**, oi este „cel mai puternic an dinaintea Academiei întregi o expunere gicul după programa stabilită în 1884 şi pe -u.il an. .............................. 12 £L.
stat din Peninsula-balcanică, unde din di­ arătând oum a mers, cum merge şi oum după speoimenele presentate atunci, oarl pe şese 1-u.nx ................................. S fl.
pe trei 1-u.ixî. .................................. 3 fl.
ce
ferite rasee de poporă (sio!) a format o va merge lucrarea. D-l Haşdău cp , că a au fost aprobate. Astfel s’a urmat înainte.
naţiune politică, având o armată bine dis­ fost surprins, când a vă«jut oă la înoeputul Nu se pâte vorbi acum despre ani şi cjile /'VYVVYYV^^YYYYYYYYVV'Y'YYYYYVYYVYV
ciplinată, numărosă, dâr nu şi eheltuitore, acestei sesiuni, seoretarul general nu a sâu despre un angajament cronologic. în­
un stat, ale căruia fiuance sunt în ordine, amintit în programa lucrărilor sesiunii ge­ dată ce a păşit peste şâse ani, Academia ULTIME SOIRI.
oare are adevărată valută de aur“ etc. nerale despte raportul său. D-l Haşdeu se a aprobat prelungirea terminului. Academia Bucurescî, 20 Aprilie. Se asigură,
Spune mai departe Pazmandy, oă în miră, oă după acâsta suprimare, ’i se ma pote hotărî un alt program, dâr numai că în faţa gravei situaţiunî esterne,
România e „în deplină putere sentimentul aduoe o lovitură nemeritată, neoalificabilă. după-oe îl vb fi ascultat pe d-sa, Sâmbătă Regele Carol a renunţat cu totul la
naţional, poporul e mândru pe eluptarea Ce nu s’a făout însă în programa secre­ va face o eapunere şi apoi Academia va călătoria sa în străinătate.
independenţei sale şi nu voesoe să servesoâ tarului general, se va putea face de aoum hotări. BucurescT, 20 Aprilie. Regele a
pe nimenea, ci face numai ceea oe-i dic- înainte. Dinaintea plenului d-sa va expune Se decide ca discuţia să se continue primit ac}i în audienţă pe ministrul
tâză interesele sale bine pricepute *. Vor- starea lucrării şi plenul va judeca şi va Sâmbătă.
1
de finance al Bulgariei Geşoff. „Epoca**
besoe apoi de „Irredenta română, oare e hotărî; oomisiune judiciară însă nu pote
află, că d-l Geşoff a fost însărcinat
înrădăoinată în fiă-care inimă românâsoă şi primi. Să se urmeze oonform precedenţelor Şedinţă festivă în Arad. Societa­
din partea principelui Ferdinand al Bul­
care numai prin forţă s’ar pută sterpi de şi regulamentar faţă ou acâsta oestiune. tea de lectură a tinerimei dela Institutul
gariei cu misiunea, se asigure pe
aoolo**; spune, oă „din partea Maghiarilor Dâoâ Aoademia doresoe, să se fixeze cfiua’ pedagogioo-teologic ort. rom. din Arad in­
Regele Carol şi pe guvernul român,
numai atunci s’ar urma o politică dibace, d-sa va face expunerea, pe oare d-sa nu a vită la şedinţa festivă, ce se va ţinâ la
că Bulgaria nu lirănesce de loc senti­
dâcă s’ar uisui a da tendinţelor române o pregătit’o, fiind-oă raportul său anual a Dumineoa Tomei în 20 Aprilie (2 Mai) mente ostile României. D-l Geşoff mai
altă direcţiune; nu spre nord-ost, oi spre fost suprimat din programa, luorărilor se­ 1897 în „sala cea mare** a seminariului.
sud trebue să atragem atenţiunea lor**. siunii generale. Acâsta a fost singura pro­ începutul 1b 6 ore sâra. In numele sooie- ai’e însărcinarea, de-a negocia, drept
asigurare pacînică din partea Bul­
„In călătoria mea de acum *, c}ioe cedură primită pănă acum. Lovirea oe i se tăţii invită: Romul Roşescu, v.-preşedinte ;
1
gariei, o visită apropiată a principelui
Pazmandy, „am esperiat, oă şi Românii ar faoe, este neeavalerescă; pentru că d-sa nu şi Romul Mladin, secretar. Ofertele bene­
bulgar la Curtea regală română.
recunosoe, oă pe calea asta mai uşor pot a fost anunţat. vole în favorul bibliotecii societăţii se pri­
ajunge la scop. Turbarea în contra Ma­ D-l preşedinte N. Kretzulescu răspunde mesc ou mulţămită şi se vor chita pe ca­ Londra, 20 Aprilie. După soirile
ghiarilor e în decresoere în România, „re- la oale dise de d-l Haşdeu, ca rău ’i se lea publicităţii. sosite aici acjî pasul dela Meluna a
fugiaţii** ardeleDi încep să se simtă rău reproşâcjă; oă oestiunea asupra căreia atras a- Programa: 1) „Christos a înviat**, cor fost ocupat de Turci. Grecii au avut
acolo şi doresc să se re’ntâreă pe pămân­ tenţiunea Academiei este o surprindere, un mixt; 2) „Cuvânt de deschidere**, rostit de pierderi fdrte mari, 6ră Turcii au
tul lor natal. Un emigrant cu mare nume fel de interpelare la oare d-sa nu este gata v.-preşedintele societăţii R. Roşescu ol. o. pierdut numai 100 (?) de 6menî.
mi-a esprimat’o acâsta prin gluma urmă- a răspunde. D-l Kretzulescu s’a orecfut III.; 3) „Conoert *, pricânsă de G-. Musi- Atena, 20 Aprile. Regele Gre­
1
t6re: Sciî, că în Ardeal e mai bună berea, dator a supune acâsta oestiune Academiei, oesou, cor mixt; 4) „Din trecut**, diserta- ciei a plecat la graniţă. Flota gre-
ca aioi, şi eu sunt mare amator de bere! şi nu şi-a putut închipui oa d-l Haşdeu să ţiune de O. Proca ol. c. III.; 5) a) „Foie ceacă a reînceput bombardarea Pre-
Aşadâr *, continuă Pazmandy, „aoum ar fi nu fiă gata a răspunde la tot momentul verde pălămidă *, de Gr, Musioesou, oor vozei, ce-o sistase din causa viscolu­
1
1
bună şi berea ungurescă. Ei bine, atunci despre dânsa. I-i cere scuze dâoă a- mixt. b) „Fâie verde tiriplic**, oor mixt de lui pe mare.
suntem aprope, de-a ne înţelege unii pe alţii! câsta l-a supărat. D-sa în tâtă colegiali­ Val. Magdu; 6) „Dan Căpitan de Plai**, de Berlin, 20 Aprile. Prinţul Bul­
Eu bucuros vă întind mâna de paoe. Ve­ tatea şi. iubirea, fără a atinge meritele d-lui V. Alexandri, declamată de A. Crăciunescu, gariei a avut o lungă audienţă la
deţi, am venit în mijlocul d-vostră nepreo- Haşdeu, a socotit, oă cestiunea Marelui cl, o. I.; 7) „Visul**, romanţă de L. Goz-
oupat şi fără patimă, ca să discutăm liber Etimologio trebue discutată în Academie, lan, solo de C. Gherga, cl. o. III. acomp. împăratul ’Wilkelm.
asupra oausei ne’nţelegerei dintre noi şi pentru ca să i se dea o îndrumare con­ pe chimbală de L. Raţiu cl. o. III.; 8) „De
dâoă se p6te să căutăm cel puţin în prin- formă ou intenţiuuile oe au predominat la pe Murăş**, ardeleană, eşec. de orchestra NECROLOG. Anton Georgiu, asesor
oipiu modalităţile unei resolvări paoînioe.
începerea aoestei lucrări, seminarială; 9) „Influinţa eduoaţiunii reli- la sedria orfanală în Bistriţa, după sourte
„Entendons nous!** (Să ne ’nţelegem !) îmi giâse asupra vieţii omului *, disertaţiune de
1
D-l D. Sturdza ţine să justifice corec­ suferinţe a răposat la 17 Aprilie n. în
cjise Urechiă în «filele acestea şi eu buou- I. Hălmăgian ped. c. IV.; 10) „Stâua visu­
titudinea secretarului general şi spune osu- etate de 46 ani. — Eiă-i ţărâna uşorâ!
ros am dat mâna cu bătrânul păoătos. Să rilor mele**, romanţă do A. Cirillo solo de
sele pentru oare în raportul pentru sesiunea
nu uităm, oă suntem veoini *. P. Givulescu, cl. o. III. acomp. pe chim­
1
generală de aouma a amintit mai în scurt
Pazmandy însu-şi mărturisesoe aşa- bală de L. Raţiu şi cu celo de T. Lugoşan D I V E R S E .
despre situaţiunea Marelui Etimologio. E
der, oă adevăr au spus acele cjiare de din­ cl. o. III.; 11) „Crai Nou**, operetă de C.
adevărat, că aoâstă lucrare este din oele Mort în versta de 154 ani. Sa anunţă
colo, oarl au raportat, că el a umblat pe Porumbesou, cuartet instrumental; 12) „Cle-
mai meritorii; dâr nu mai puţin e adevă­ din Guadalagara (Mexico)mârtea bătrânului
la Bucuresot cu planuri de împăcare. vetioi**, monolog de V. Alexandri, deola-
rat, că ea s’a depărtat de programai fixat Jesus Campreche, oare trecea ca fiind în
mat de T. Telescu ped. c. IV.; 12) Cântece
de rege în 1884 şi de programul elaborat vârstă de 154 de enl. El fusese născut în
poporale: a) „lorghină**, b) „Dorule o do-
Academia Română. de oomisiuuea specială a Academiei şi adop­ Valadolid (Spania) în 1742 şi emigrase în
tat de plen în aoelaşi an. Mai este îuoă rule“, cor mixt de Val. Magdu ; 14) „Marş**, Mexico la 1762. In Gaudalagara nimeni nu
Magnum Ftymologicum llornaniae. — eşec. de orchestra seminarială.
adevărat, că programul regelui şi al Aoa- se îndoeşte de aoest fapt, oăoi moştenitori
(Urmare.) demiei fixau pentru desăvârşirea lucrării au actul de botez autentio, al biserioei din
D-l A. Roman: CetindEtymologioum, şâse ani şi oă a9tăc}i am depăşit acest ter­ L i t e r a t u r ă . Valadolid şi pe de altă parte, un preot
admirăm vastele ounosoinţe ale d-lui Haş- min; este încă adevărat, oă în aceşti trei- 0 carte do mare preţ pentru eco­ bătrân, în verstă de opt-cjeol de aui, a de­
dău, cu oarl tractâză limba nostră, istoria spre-cjeoe ani nu avem din Marele Etimo­ nomii mari şi mici este Manualul de agri­ clarat că atunoi oând el era copil, Cam-
nostră şi t6te soiinţele: botanica, geologia logic decât trei volume, oarl cuprind litera cultura raţională (Agrologia), scris de d-l preohe era deja bătrân.
oto. Din oausa vastului teren, pe care se A şi o parte a literei B. Nu critio lucrarea, Dr. George Maior, profesor de agricultură
întinde lucrarea d-sale, cestiunea ridicată oăoi totdâuna am rostit admiraţiunea mea în Bucuresci. Toţi câţi au avut în mână Proprietar: ©r. Awa*el Miireşianu.
trebue discutată de Aoademia întrâgă şi pentru dânsa; dâr nu pot să nu observ, că acâstă preţiosă carte s’au esprimat şi se
nu de o singură secţiune. S’a dat o exten­ ea a apuoat o altă cale decât cea indicată esprimă cu cea mai mare laudă asupra ei. Redactor responsabil; Gri*eg©i*iM Maiou*.