Page 41 - 1897-04

11
SsdscţiM, Alraslvaţirah", „Gazeta iese în Să-care ii.
î\ Tipamtia Abonamente pentrn Anstro-Dngaria:
&*S!5Civ pteţa marş N?. 30,
t Pe un an 12 fl.. pe şise iun!
6 fl.. pe trei luni 3 fl.
Scrisori acfoaJacato ao ara
primesc, — M&cascir.p^a na se N-rii do Dumlnaoă 2 <1. pe an.
îotrimot. Pentrn lomânia st străinătate:
IMSEfîATE se primase la Adml-
Hlstraţlui'.oln Bi'afjov ţi in u.e- Pe un an 40 franol, po şbso
mătirelo Birouri de anunolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Yiona: M. Buhu, Eninrich N-rii de Duminecă 8 franol.
Echaick, Rudolf Jfowa, A. Oşpeliks Se prenumără la t6to ofioielo
Haohfolg.er; Xnto« Oppelik, J. poştnle din întru şi din atară
Danne'ocr, în Budapesta: i. K si la dd. eoiootori.
Qolăbergorg, Sckstein Bemai; în l^namentnl jentin Rtasor
Bncuresoi: Ayencc 3aviw, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
oursalo do îtonmanie; In Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
Iburf,: Karoiyi <Sk Lisbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul Inoorţlunlîor: o «oria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Jtm'tnond do e colină 6 ev. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. t-imbro pentru o publi­ ■A. IîT TJL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. lin esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reclami) po pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile snnt
seria 10 or. sou 60 bani. a se plăti înainte.
Nr. 82. Braşov, Vineri 11 (23) Aprilie 1897.

german cu mouarchul nostru ea a Nerunris, Nadrelid, Zerma, Orlow (rus). Co­ treoătorile munţilor şi a străbate la şes; tot­
format un punct principal, deşi pbte manda superioră asupra tuturor insurgen­ odată a avut misiunea să ia ofensiva spre
Mersul evenimentelor în Orient nu cel mai principal, decă este să ţilor o are Alexandru Mylonas, oficer al ar­ Larissa. Depeşile ofioiale turcesol din Elas­
şi reflexul lor asupra stărei generale dăm crec[ement acelora, cari susţin matei grecescî. Insurgenţii dispuD de-o ba­ sona spun, că trupele lui Edhem-paşa au
politice în Europa face, ca din t6te sus şi tare, că de-acum tripla alianţă teria de 6 tunuri, care este comandată de luat tăte posiţiunile întărite, precum şi
părţile se se dea cea mai mare aten­ va fi înlocuită de alianţa celor trei oătră un sublocotenent grecesc. punctele, ce predomină Tyrnavos, şi oă
ţiune şi se se atribue cea mai mare împăraţi. Turoia a concentrat 7 divizii de in­ s’au desfăşuret pe şeş unde au înaintat
importanţă întrevederei monarchilor E întrebare, decă în adevăr lu­ fanteria şi 1 diviziă de cavaleriă sub co­ pănă la rîul Xerias, oare formâză linia de
dela Viena şi călătoriei împăratului crul stă aşa de favorabil în ceea manda lui Edhem-paşa în Tessalia, şi 2 di­ apărare a Grecilor. Depărtarea dela rînl
Francisc Iosif la Petersburg. ce privesce raporturile politice cu viziuni de infanteriă sub oomanda lui Ah- Xerias pănă la Larissa este numai de 15
Salutând sosirea împăratului ger­ Petersburgul. împăratul Wilhelm stă- med-ITevzi-paşa în Epir. Greoii au aşezat chilometri. Se orede, că acjî-mâne se va
man, fbia oficiosă din Viena accen- rue, ce e drept, a restabili vechile 2 divizii sub comanda prinţului de coronă da o bătăliă decisivă în şesul acesta al
tueză intr’un mod demonstrativ mi­ relaţiunî de amiciţiă cu Rusia şi curtea Constantin la graniţa Tessaliei, la Larissa Tessaliei.
siunea „alianţei de pace“ în a sus­ din Viena face şi ea tot posibilul şi Tricala, şi 1 diviziă sub oomanda co­ Despre bătălia dela Meluna se anunţă
ţină ordinea europeană şi a-o apăra spre a se avă bine cu puternica lonelului Mănos la rîul Arta în Epir. Tru­ următărele detailurt:
în contra celor ce o turbură. împărăţiă vecină. Marea întrebare pele turoescî în Tessalia se uroă la 100,000 Cea mai înfocată luptă s’a dat in ju­
Limbagiul acesta în momentele este şi rămâne însă, decă şi cum boienî, ou 200 tunuri şi 3000 călăreţi; în rul întăriturilor pasagere greoesol, îndără­
de faţă e destul de clar. Intre cei se vor înţelege cu deosebire Austria Epir la 30,000 omeni ou 50 tunuri şi 500 tul cărora erau vânători greoi. Aio! s’a
ce turbură atjî ordinea europenă sunt şi Rusia asupra cestiunei orientale? călăreţi. aflat şi o oarte de rugăciuni greeâsoă gău­
înţeleşi în linia primă G-recii şi ca Rusia stă astăcjî, ce e drept, pe Forţa întregei armate greoescî se rită de un glonte. La primul fort, Turcii
se ne convingem despre acâsta, n’a- partea susţiitorilor integrităţii Tur­ evalueză la 80,000 omeni cu 120 tunuri şi au avut 16 morţi, 17 răniţi; la ai doilea
vem decât se privim la atitudinea ciei şi a celor cari condamnă atitu­ 1200 călăreţi, dintre cari două părţi se 13 morţi, 19 răniţi; la al treilea 6 morţi,
pressei germane. ţ)iarul semi-oficios dinea Greciei. Der 6re păstra-va ea află în Tessalia şi o parte în Epir. 6 răniţi. După oe au luat posiţia, Turcii au
41
„Post din Berlin esprimă din nou acăstă atitudine şi în viitor ? Şi decă La 9 şi 10 Aprilie, bandele de insur­ aflat numai 9 cadavre greoescî. Grecii au
dorinţa, ca Greciei se ’i se dea o o va păstra, pănă când şi cu ce genţi au voit să ooupe munţii dela Gre- dus ou ei, cât numai s’a putut, pe toţi
lecţiune bună din partea Turcilor, preţ? vena şi să taie legătura între armata lui morţii şi răniţii.
ca se ’i se mai taie puţin din crestă, Nu-i cu neputinţă, ca deja acum Edhem-paşa în Tessalia cu cuartierul gene­ După datele turcescl, pănă îu 20 Apri
căci ridică prea mari pretensiunî în să fia vorba între împăraţi de vre-un ral în Elassona, şi între armata lui Ahmed- lie diminâţa Turcii au luat ou totul 9 po-
raport cu modestele sale puteri ci- plan de împărţire, seu cel puţin de-o Fevzi paşa din Epir ou cuartierul general siţiunl întărite grecesol dela graniţă. Se
vilisatorioe şi militare. Eată cu ce întroducere a unei împărţiri şi ast­ în lanina. încercarea acâsta însă n’a ree- mai auunţă, oă armata lui Edhem-paşa a
ar
esolamare îşî sfîrşesce numitul c}i fel să se continue ceea ce se Inau­ şit. Insurgenţii au fost respinşi de a treia pornit spre Larissa, ba în Oonstantinopol
espunerile sale: „Pentru sângele, ce gurase pe departe la Reichstadt. diviziă turoesoă. se lăţise soirea, oă Tyrnavos a fost ooupat
se varsă în luptele de faţă, se cadă. Tăte acestea sunt cu putinţă şi Al doilea atac al Grecilor, care s’a de Turci.
răspunderea pe capul eteriei grecescî nu puţină îngrijire a cuprins anu­ făcut deja de oătră trupele regulate, s’a *
şi pe acela al membrilor casei dom- mite cercuri, care se tem de-o ase­ început Joia trecută şi a fost îndreptat în Intr’aceea Greoii continuă acţiunea
nitâre grecescî, pe Delyannis, omul menea întorsătură, şi între acestea contra flanoului stâng al armatei tr.rcesoî lor energică pe mare, unde sunt mai tari
zizaniei şi nu tocmai în linia din sunt şi cercurile maghiare. în Tessalia. Grecii au ocupat Nezeros, mun­ deoât Turcii şi desfăşură mare energiă in
urmă pe diplomaţia, care a împede- tele Analipsis şi încă câte va alte puncte luptele din Epir. Bombardarea Prevezei a
44
cat blocada litoralului grecesc . şi au outropit şi ars mai multe oaraule reînoeput alaltâerl. Greoii au înoeroat să
Se vede din tonul pressei ger­ Resboiul turco-grecesc. turcesol. înainteze ou pontâne pe rîul Arta, der au
mane, că cercurile conducătâre po­ Vineri şi Sâmbătă, Grecii au înaintat fost respinşi de Turol. Cetatea Arta a fost
litice din Berlin au de scop a pune La Londra au sosit cu privire la ce­ spre oentrul armatei turcesol a lui Edhem- bombardată de Turol. Bateriile grecesol au
în cumpănă întrăga autoritate a tele de insurgenţi, oare sunt menite a spri­ paşa, spre Elassona. Pănă Sâmbătă săra, redus la tâoere bateria diu Imaret în faţa
„alianţei de pace , pentru ca să jini acţiunea armatei de operaţiune grecesc),, 4 divizii ale lui Edhem-paşa intrară în oraşului. Turcii înoeroând să trâcă peste
44
pună cât mai iute capăt resboiului următorele date: Insurgenţii se împart în luptă ou Grecii la Nezervo, Meluna, Kurt- podul Artei, au fost respinşi cu pierderi.
dintre Greci şi Turci, şi să evite 16 cete, în fruntea cărora se afla următo­ siovali, Papalivado şi la Damasi. Divizia a Mai mulţi otioerl au fost omorîţl şi răniţi.
astfel pericolul unor nouă compli- rii conduoători: Parnassos Mylonas, Bra- patra turcâscă încă Sâmbătă a forţat pasul Tot din Atena se anunţă cu data de
caţiunî. kas Dinas, Peristerskis, Sarandis, Barazzos, Meluna şi a străbătut pe teritoriul greoeso. 20 Aprilie, că escadra grecdscă a plecat la
Acestă ideă o esprimă şi „Wie­ Abianitis, Menos (preot), Hadjipetros (ofi- Aşa-deră, centrul de sub Edhem-paşa, miecţul nopţii cu ordine secrete. Mai multe
44
ner Abendpost şi, de sigur, că în cer al armatei greoescî), Kasalapulos (ofi- compus dm 4 divizii de infanteria şi 1 di­ corăbii ale flotei de eomeroiu au fost înar­
conferenţele, ce le-a avut împăratul cer al armatei grecescî), Zamis, Nekikotis, vizia de oavaleriă, a pornit spre a forţa mate în grabă şi s’su îmbarcat în aoeste

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 tică? Radele lui Rontgen pe atunci Dâr gluma la o parte ! De unde, nestia numai una din condiţiunile
încă nu urau cunoscute, ca să pă- mă rog, aţi aflat, că „în cruda lui păcii. Noi vom produce aici mai în-
trunejî cu ele la inima lui! inimă începea să bată dorinţa de tâiîi cele ce le scrie Csutâk în opul
Cui se c r e d e m ? 44 44
Cine ţi-a spus, unde ai văiţut pace? Ca se dorâscă cine-va pacea, seu „Adatok az aradi fogsâgambâl ,
Critică de I. A. Severu. trebuia se fi fost mai înainte bătut, cât şi cele ce le scrie Iancu în Ra­
scris, orî tipărit, că „Daco-România
(4) (Urmare). 44 sdrobit, odată, de două, de trei şi portul său despre aceste, şi mai în
era fantasia lui? Eh, şi decă ar fi
„Iancu, regele munţilor /“ Cine a fost Daco-România fantasia lui, ore de mai multe-orî! Eb bine, noi, cari urmă cele ce le seim noi în privinţa
botezat, cine a dat lancului acest fantasia vâstră nu era un „Magyar- am trăit şi fost în acel timp în munţii acesta.
44
nume? — Voi, voi, cari aţi crecjut, orszâg mare, mare, mare, pănă la cei plini de aur, cari au convenit, l5tă cele ce le scrie Csutak în
44
că cu acest nume veţi spăria şi pe Adria şi Oonstantinopol, „mit inbe- vorbit şi corespuns în acel timp cu „Adatok as aradi fogsdgambdl pagina
44
44
Francisc Iosif, împăratul Austriei, grifen , adecă cu el cu tot. Frumosă „regele munţilor , nu seim nimic 62—78:
cum aţî spăriat şi înşelat pe Iosif şi bună bucătură, der vă veţi înneca despre acestea. Unde, de cine, în ce „Nu peste mult timp, în 25 Martie,
al II, „împăratul Romanilor*, cu cu ea! loc a fost Iancu bătut şi încă aşa sosesce o sorisâre, că peste oâte-va Zb® va
efigia lui Horea imprimată tot de Şi cât de fericiţi sunteţi voi şi de rău, încât se alerge la dâlul Tă- veni îu tabăra mea o trupă liberă a unui
voi pe o monetă, şi scris jur îm­ cu voi şi alţii, pe cari tot voi i-aţî măşeştilor, se convină cu colonelul anumit Hatvani, bine provâcjută, şi oă trupa
11
prejur „Horea rex Daciae . Meritul scos din minte să crâdă şi se se Csutâk şi să ceră amnestiă!? Cât e acesta oonstâ din oinol companii de pe-
acestei înşelăciuni seim, că a fost târnă de Daco-România*). Proverbul de greu a concepe şi scrie o min­ destri şi dintr’o oompaniă de călăreţi bine
al lui Holaki, dâr pe inventatorul român ne spune, că „de ce te temi, ciună! Şi cum se prinde mincinosul provăcjuţl eu oele de lipsă, ou totul 1200
44
epitetului: „Iancu, regele munţilor , nu te trece . Ce mai sci pote, să cu vorba sâu scrierile sale! Cum, de omeni. Dâr în cjiua amintită sosiră diu
44
nu-1 cundscem încă: faceţi bine şi se realiseze vre-odată, der sigur, mai âmenî buni, voi nu sciţi distinge trupa aceea două companii, în oâtva îm-
44
44
ni-1 arătaţi, şi venim să ne închi­ uşor şi mai curend fantasia Iancu- „Petitul de „Condiţiunî ? brăoate, înzestrate chiar ou arme şi cu
năm lui! lui, a unui singur om şi „rege al Decă ar fi reală, esactă şi ade­ lănci, sub oomanda oăpitanului Fogrănyi
De unde scii, păcătosule, că munţilor , decât a vâstră, cari- tră­ vărată povestea lui Csutak, la care Sândor, oâte-va Zile mai tâifiiu sosi Hatvani
44
inima lancului a fost „crudă şi săl­ iţi acjl din pungile Jidovilor! se provâcă Gratza, apoi Iancu nu cu 6cnenii ceilalţi ai săi, oarl erau rupţi şi
44
batică? l’ai văcjut? Şi, de l’ai fi ar fi putut vorbi de amnestiă îna­ sdrenţoşl, chiar şi călăreţii erau pe jos, cu
chiar văcjut, de unde, cum puteai *) Vecjl „Părţi alese de G. Bariţiu. inte de-a vorbi de pace, care ar fi ciaoău roşu, ou câte-va oarabine şi oa vai
44
sci, ca inima lui era crudă şi sălba­ Voi. II pag. 576 - 585. fost lucrul principal, rămânând am- de ei, din causa ploii oelei reel şi cu ză-