Page 42 - 1897-04

P agina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 82.—1897.

corăbii trupe destinate a debarca la dife­ ârele 8V sosi Lueger, întâmpinat de oele urări Ia adresa împăratului. Atunci începu cari se vor întâlni mâne. Doi 'puternici pa­
2
rite punote. mai ssurejibâre strigăte de „hoeh" ale mul- a se, întoua în trimbiţe „Gotb erhalte", pe troni ai iiniştei Europei se vor saluta mâne
Despre flotu turcâscă anunţă foile tur­ ţimei. La 9 âre sosi şi oontele Kielţnann- eare-1 cântară toţi cai din sală. frăţesoe. Ei se simt una în consoiinţa mi-
cesc! : Prima escadră a părăsit în 20 1. c, segg, pe oare Lueger îl întâmpina pe pom- Prin asta a’a terminat actul instaiărei. siunei lor istorioe. Şi popârele, cărora pro-
Dardanelele, oa să mârgă la Lemnos. Ace­ pâsele scări, oe duo în sala festivă. Lueger în trăsură închisă pleca de aci drept ! vadinţa le-a dat aceşti cârmuitorl, privesc
leaşi foi anunţă, oâ Sultanul a trimis mul- In aoâstă sală, deoorată pentru astă la Palat, unda avu o audientă de 6 minute la ei pline de îubitâre încredere şi de firmă
ţămire şi salutare lui Edhem-paşa şi arma­ ooasîune cât se pâte de pompos, a urmat la împăratul. Iu tot drumul, ba chiar şi în şi însufleţită speranţă. Ele soiu, că asupra
tei de operaţiune depunerea jurământului. In sunetul trimbi- ourtea Palatului fu sgomotos aolamat de lor şi a destinelor lor veghâză două oapete
* mulţimea, oe-1 însoţia pretutindenea. nobile .
w
ţelor şi între aplause nesfirşite întră Lueger
In Atena este o adevărată emulaţinne şi oontele Kielmannsegg în aeâstă sală, Săra a urmat o splendită iluminaţia.
în dovecple de patriotism. Mai multe dame, luând amândoi loc înaintea crucifixului află­ Mai în tâte părţile oraşului au fost arbo­ C B R I L E O I L E
ou Regina în frunte, organisâză pe o co­ tor pe masa presidenţială. Aci looţiitorul rate în deoursul dilei stindarde.
— 10 (22) Aprilie.
rabia un mare spital cu 3C0 de paturi. Kielmannsegg se adresă prin o vorbire mai
Banca naţională în unire ou alte bănci au lungă cătră Lueger, feiicitându-1 pentru oă Băile de vapor ale gimnasiului român
CRONICA POLITICA.
pus la disposiţia guvernului opt miliâne şi „Maiestatea Sa l’a întărit ou plăcere în din loc vor fi în deoursul sărbătorilor S-lor
alte 20 milione se vor mai aduna în cu­ acest străiuoit post“. Gu deplină încredere — 10 (22) Aprilie. PascI, onm şi Merourî după Pasoi, închise
rând. Ministerul de răsboiă face cunoscut se adresâzâ cătră el şi-l râgă să lucreze Am anuuţat eri, că principele Bulga­ din oausa eurăţirei cazanului.
în mod oficial, oă Turoii au bombardat din tâte puterile pentru înflorirea capitalei. riei a fost primit în audienţă de împerătul
Un post de vice-notar este de ocupat
spitalul din Arta, pa oare fâlfăia pavilio­ Consilierul Kutsera a cetit apoi formula Wilhelm la Berlin. Audienţa a durat o în frumâsa comună Buciumi (Yârmezo),
1
nul „Crucei roşie *. jurământului, âr Lueger cu mâua drâptă
* âră. După amâcjî, principele a făcut o vi- centru românesc sub pâlelo Meseşului. De
ridicată spre ceri prim jurământul. Dele­
sită mai lungă şi secretarului de stat dela acelaşi cere notarial se mai ţin comunele
Ataşatul militar austro-uugar din Con- gaţii societăţilor plecară atunci stindardele
esterne br. de Marschall. Foile maghiara Meseş-Sângeorgiu, Restolţ şi Bogdana. Sa­
stantinopol, br. Giesel, înainte de-a pleca lor asupra lui, âr mulţimea aolama sgo-
în legătură cu acesta aduc o soire sensa- lar fix 300 fi, la an şi alte venite sigure
la Elassona, a avut o oonvorbire cu un motos. ţională, oare mirâsă de departe a năsoooire,
cjiarist şi a spus între altele, că soldaţii După acestea Lueger răspunse la vor­ Aşa vedem în „Bud. Hirl.“ publicată o te­ de 200—250 fi. Alegerea se va face în 4
turci îa genere sunt mai tari şi mai disci­ birea lui Kielmaanssegg, mulţămind mai legramă diu Berlin, în oare se cji° : Scopul MaiCi n. o. la orele 10 a. m. în Buciumi;
e
plinaţi, decât cei grecesc!. Ce privesoe con­ îatâiti împăratului pentru că l’a întărit, apoi audienţei cerute a fost ca Eerdinand al Bul­ concursele însă instruite conform cerinţelor
ducerea, nu se pâte cji°e mult, căci co­ declară, că el va face tot oe-i va sta în §-lui 6 al art. de lege I din 1883, sunt a se
gariei să se jăluâsoă împăratului german, înainta oficiului fisolgăbirăeso din Zeu (Zi-
mandanţii şi de-o parte şi de alta nu sunt putinţă pentru popor, care i’a ridicat pe
oă Eomânia face pregătiri militare bătfetâre iah, comit. Sălagiu) pănă în 30 Aprilie n.
probaţi; ofioerii turcesol oa şi oei greoesol el la aeâstă înaltă treptă.
la ochi la graniţa bulgară; România are o. Concursul e publicat cu data de 6 Apri­
sunt cam un fel instruiţi. Artileria la am­
„Intr’un timp", dise Lueger, „când de scop să împedece participarea Bulgariei lie nr. adm. 1987—1897. Ni-se asigură, că
bele armate este arma de elită, şi Grecii credinţa în Dumnedau şi mărturisirea pe la o eventuală rdsculare în Macedonia. Fer-
au un corp de ingineri esoelent. Trupele faţă a acestei oredinţe e espusă batjocurei dmand să fi declarat împăratului, că în o&9, deoă s’ar afla un oonourent român cinstit,
turcesGl au pusd-Martini, cele greoesol nu­ şi parsecuţiunei, îmi ţin de datorinţă a de­ când România ar continua ou pregătirile priceput în oficiu şi ou adevărată tragere
mai pusei sistem Gras. Flota greeesoă e de inimă pentru interesele poporului, ar
clara, că jurământul, oe l’ara depus eu as- de răsboiă, el va mobilisa armata bulgară în pute conta cu siguranţă la voturile Româ­
mai flexibilă şi ou tâte că e mai mică la
tădl, pentru mine nu este numai o formulă contra Eomâniei. — Şi acâsta se anunţă în- nilor preponderenţi în acel cero. Nu de
număr, e superioră flotei turcesol. Ce pri-
legală sâoă, ci e o devoţiune oătră Dum­ tr’un moment, când un ministru bulgar sa mult, Românii din aeel oero sub conduce­
vesce numărul trupelor, Turcia şi-a rnobi-
nezeu, căruia îi este subordinat fiă-cine. află în Bucuresel şi oonfurâză cu regele rea zelosului administrator protopopesc, d-1
lisat a patra parte diu armata ei, Grecia
Dimpreună cu Esoelenţa Ta, salut ca pe român şi cu consiliarii săi, şi când, bine Vasiliu L. Pop, au isbutit să alâgă un har­
însă a mobilisat tâtă armata ou resarvele
un semn de bun augur al sentimentului să soie, că principele bulgar Ferdinand a nic medio român în Baoiumî. Tot astfel
ei. Din tâte br. Giesel deduce, oă pe uscat creştin al Vienei împrejurarea, că biseri- trecut pe la Berlin numai din incidentul vor isbuti şi acum, dâcă se va afla dintre
Greoii numai priutr’o minune ar putâ să
cale esistente s’au dovedit a fi prea strimte înmormântării rudenii sale, marelui duca Români un vrednio candidat.
învingă. şi deja nu mai sunt în stare a mulţămi de Schwerin, la care a voit să ia parte.
trebuinţele poporaţiunei. Consiliul comunei Nu cum-va raportorul fâiei unguresol ar Invitare Ia produoţiunea şi petrecerea
Instalarea lui Lueger. îşi va face datorinţa, oa să se clădăscă nouă voi să vadă înoâeraţî pe Români ou Bul­ colegială arangiată de „Societatea sodali-
u
biserici. Pe acest teren de-altmintrelea am garii ? lor românI din Braşov, Produoţiunea se
Alaltăerl, în 20 Aprilie n., s’a săvirşit făcut şi pănă acum mai mult decât ne era * •va ţine Luni, în 14 Apnlie st. v. 1897, a
în Viena cu mare ceremonia instalarea nou­ datorinţa şi am suferit în linişte batjocurile Ofioiâsa „ Wiener Abendpost“ scrie din doua cji de PascI, în sala Hotelului central
lui primar Dr. .Lueger, prin a căruia ale­ adversarilor noştri. — Permiteţi, Eeoelenţă, incidentul sosirei împăratului german în „Nr. 1“.
gere în postul de primar anti-semiţii vie- ca ou astă ooasiune să mă provoc la da­ ¥iena următârele: „Majestatea Sa împăra­ începutul la 8 bre sâra. După pro-
nesl au raportat o învingere, pentru care torinţa acelora, pe cari Dumnecjeu i-a bine­ tul german şi rege al Prusiei sosesce mâne ducţiune urmeză dans. Comitetul soeietăţei
au luptat timp de aprâpe cj eoe ani. Ade­ cuvântat ou bunuri pământesc!, şi să sper, în Yiena.... Yisita împăratului german la sodalilor români. Intrarea de persână 80
vărat, că alegerea s’a fâout numai pe timp oă statul, care de-odată ou confiscarea bu­ curtea din Viena este mai mult decât un cr. v. a.
de şâse ani, dâr anti-semiţii consideră prin nurilor biserioesoî a luat asupră-şl şi dato- act de curtuosiă. El peoetluesoe din nou Bilete se pot căpăta la d-1 D. Ere-
aoâsta o învingere perpetuă a prinoipiilor rinţele morale împreunate cu acestea, apre- strînsul raport de amiciţiă, ce esistă între mias, la Librăria Nicolae Ciurcu, la Casina
lor şi de aoeea se şi dă actului acestei in­ ţiând marea însemnătate, oe-o are religio- înalţii rapresentanţî ai celor două puteri română şi sâra la oassă. NB. Ofertele ma-
stalări, însemnătate deosebită. sitatea chiar pentru monarohiă, îşi va faoe centrale din Europa de mijloo. El dove- i rinimâse se primeso cu mulţumită şi se vor
La 9 âre avea să se depună jură­ datorinţa şi pe acest teren... Sunt German desoe însă, tot-odată în modul cel mai ho- chita publioe.
mântul în edificiul magistratului orăşenesc. şi nicî-oăată n’oiu hesita în credinţa cătră tărît, care nu pâte da nasoere la nici o
Lume multă se adunase înaintea acestui naţiunea mea. Simţul şi gândirea naţională neînţelegere neolătinată tăriă a alianţei de Sciri mărunte din România. — Marţi,
edificiu înoă de pe la 7 âre diminâţa, con­ este o datorinţă a ndstrâ a tuturor, dâr de paoe, oare-şî manifesta mai mult oa ori şi fiind aniversarea nasoerei Maiestăţii Sale
silierii comunali, funcţionari înalţi, deputa- acâsta e legată şi iubirea cătră patria nâs- când puterea şi chemarea sa de a fi scu­ regelui Carol, oare a împlinit în dina acâsta
ţiunl ale diferitelor societăţi şi alţi invitaţi trâ, cătră Austria. Lupta naţională însă nu tul ordinei europene, valul întărit în potriva 58 de ani, s’a ofioiat la Metropoliă un „Te
sosiau de tâte părţile în trăsuri de gală, este permis a o întrebuinţa, cum durere oelor, ce tind a-o conturba. Ideea ce au Deum" de cătră Metropolitul-Primat în frun­
tea înaltului oier. Au asistat miniştri, pre­
purtând pe piept garâfâ albă, simbolul par­ de mai multe ori s’a întâmplat, pentru strîm- avut’o înaintea oohilor creatorii acestei
fecţii iudeţului şi al capitalei, primarul,
tidei lui Lueger. Mulţimea adunată înaintea torarea eestiunei socialiste“. alianţe, ca o ţîntă înaltă ferioitâre a lumei, mulţi deputaţi, senatori, generali eto. In
olădirei orâşenesol era d9 vre-o 30,000. La Yorbirea şi-o termină Lueger prin este întrupată în cei doi priuoipl de pace, curte era aşecjabă o companiă de geniu ou

padă. Năoăjindu-mă puţin de satira acâsta, pelui nostru, âr asta nicl-odată n’a fost noscu pe prisonierul, oare odiniâră servise mărişor şi de înaintat putea fârte încet din
îndată trimisei un curier la Dobriţin, cu firea mea. sub el la regimentul de infanteria Nr. 62. pricina apelor esuudate, sosi târejiu la lo-
câte-va exemplare din aceşti soldaţi pri­ „Intr’aceea decurgeau neînoetat eve­ Cu tâtă supraveghiarea cea mare, lui Treila oul destinat de mine, âr eu, oa apucătură
miţi, şi atât de bine provăcjuţî; deâreee se nimentele răsboinioe. îi suooese să însciinţeze în scris pe lancu, militară, nu puteam să mă retrag, fără ca
cjisese de ministrul de resbel Mâszâros, ca „Cu ooasiunea recunâscerei făcute în oă unde se află el, preoum şi, pe sourt, să las jertfă flăcărilor oraşul Brad, âr a-o
acum să mai înoetăm ou oererea de miliţiă. 5 Aprilie, soldaţii mei prinseră pe un sub- despre posiţia mea. In urma acestei însciin- faoe acâsta nu era ou putinţă, si astfel Ro­
„La vederea acestora, toţi rămaseră oomandant român cu numele luon Treila. ţărî, Ianou în diminâţa cjilei de 9 A.prilie mânilor le succese după o luptă de patru
înoromeniţl în Dobriţin, şi ou tot dreptul Funcţionarii dela băile din Hălmagiu şi atacă avangarda mea, staţionată la Brad, oeasurî să se sue pe vârful dealurilor şi de
erau supăraţi, oă Hatvani i-a amăgit aşa funoţionarii de atunci din comitatul Zaran- sub comanda căpitanului oompaniei 16 de acolo văzând, că sunt înoungiuraţî, pe câs-
de tare, şi nu pâte sâu nu vrâ să-şi dea dnlui reounoscură îu omul acesta pe unul honvecjl Lipthav Lajos; aucjind de bubuitul tele dealului o luară spre ZrapţI. încă în
socotelă de 85,000 de fi. primiţi ca sumă dintre aceia, cari ou o cruejime ne mai au- tunurilor, îndată grăbii într’acolo. Pe drum cjiua aoeea trimisei în pădurile dela ZrapţI
de aprovisionare; de aoeea trimiseră la cjită înfieră în spate pe preotul gr. or. din mă întâlnii cu ourierul trimis la mine, oa- o trupă tare de exploratori, dâr şi eu ple­
mine poruncă aspră, oă imediat să-l pun Baia de Oriş, bănuit cu aceea, oă ţine re-mî spuse, oă i-a atacat ou tunuri o trupă cai după ei, oa să văd ţinutul, ca cel pu­
pe Hatvani înaintea tribunalului de răsboiii, cu Maghiarii; de-asemenea şi familia Bradi mare de Români. ţin să am ideiă în ce fel de posiţiunî mă
şi de nu şi-ar putâ da sâmă... Dâr fârte o măoelări între grozave chinuri; ou tâte „Atunci dădui ordin lui Dallos Eleh, aflam.
natural, oă trecură vre-o câte-va săptămâni acestea, deâreee promise că va faoe însem­ comandantului provisoriu al oompaniei 27, „Aid âmenii mei exploratori prinseră
şi eu pănă atunol îmi continuam acţiunea nate descoperiri, îl ţinui închis mai mult ca să trâoă podul dela Baia de Criş şi să o mulţime de vre-o 500 de Români, cărora
mea militară şi astfel îmi puseră pe capul timp, şi am tras atâta folos, că prin el atace în spate de oătră Valea-Bradului le dădui graţiă şi îi lăsai să se întârcă li­
meu tragerea la răspundere a lui Hatvani, aflai, unde-s îngropaţi membrii familiei mă­ trupa rotnânâscă, oe năvălise asupra Bra­ ber la vetrele lor. Intre aceştia era şi un
şi şi pedepsirea lui, deşi nu pe mine mă celărite, ale oăror cadavre desgropându-le dului ; âr eu însu-mî grăbii spre Brad, la bătrân preot român, care aucjind pe âmenii
privia aoest luoru, oi mai vârtos pe guvern, şi punâodu-le în 9 sâu 10 siorie, le-am în­ faţa locului, cu oare ooasiune Românii de- mei amintindu-ml numele, întreba de mine.
oa să se informeze în mai multe părţi, mormântat cum se cuvine într’un mormânt teră înşj-şî foo frumâsei biserici gr. or. din Aflând acâsta, plecai călare cătră el, oare
unde îşi făcuse trupa Hatvani, la autorită­ oomun. Brad. îndată oe mă văcju, grăbind înaintea mea,
ţile civile. Dâr să-mi concâdă ori şi cine, „Toomai pe timpul acesta fuse la mine „Scopul meu era să închid bine pe oăcju în genunchi şi strigă: pardon capului
oâ nu e aşa neînsemnat luoru a subsorie submaiorul gardei naţionale Simonffy, pen­ cumetrii Români, şi acolo să-i nimioeso meu, domnule Măria ta. Mi-se rupse inima,
sentinţa de mârte în contra cuiva, decă tru aplanarea neînţelegerilor ivite între pănă la cal din urmă om, sâu să-i fac să văcjând pe acest bătrân desperat şi răspun­
cumva nu însetăm după sângele de-sprâ- mine şi comisarul gubernia!. El încă reou- se predea, Insă Dallos, deâreee ţinutul era sei, Hă dâră, amin!

i