Page 43 - 1897-04

Nr. 82.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

drapel şi musică. întreg oraşul a fost pa­ Asemenea şi din publicaţiunile Hurmuzaohi delegaţiunea Aoademiei, însciinţâză, că în Nansen la Polul de Nord“, „Credinţe de
’ dat 101 salve de
voazat. In zorii a au s’au publicat patru volume. budgetul ministeriului instrucţiunii publice, PascI la noi, BuoovinenI şi Macedoneni,
tunuri.
Donaţiunl legale şi fonduri. Din fun- s’a restabilit subvenţiunea de 33.000 lei o poesie de Alexandri, „Sn6ve de
u
— Pilele treoute dealul oel mare din daţiunea Adamachi s’au dat burse în suma pentru dooumentele istorice Hurmuzaki, Dumitru Stânoescu şi un nou roman de
comuna AoramaţI, judeţul Tutova, s’a dă-
rîmat. Pornirea dealului s’a fâout pe o în­ I de 3.821 lei 65 bani pe lună. Istitutul Otte- CBre sumă fusese redusă în proeotul de mare sensaţiă de celebrul romancier Emile
tindere de peste 40 de heotare. Casa pro­ leşan continuă a funoţiona în modul oel budget la 20.000 lei. Rioheborg întitulat „Vrăjitorul alb“. Ilus­
prietarului moşiei, d-1 senator Gâloă, mora mai satisfăcător; acuma institutul numără Studiile meteorologice din România. D-1 traţii: Fuga în Egipt (oolorată) Familia
ou abur, distileria, coşarele, biserica, şoola 45 eleve. Procesul pentru văreămâDtul Zap- St. O. Hepites, membru corespondent, tri­ sfântă de Rubens, Un Româu între Negri.
şi alte 18 oase ale locuitorilor sunt cu to­ pa s’a judeoat la curtea de apel recunos- mite pentru bibliotecă publioaţiunea sa O gravură umoristică. — Preţul 15 bani.
tul distruse şi prefăcute în ruine. Dealul cându-se drepturile Academiei. Averea lă­ „Ooleoţiunea studiilor, notiţelor şi obser- Abonamente ieftine, frumâse premii gra­
continuă a aluneca spre vale.
sată de Em. Donicl se află astăcjî în pose­ vaţiunilor meteorologice relative la Ro- tuite.
— Banca Naţională a deois să înfiin­
siunea Academiei. D-l Ioan Leconte du mânia“ nr. 1—7 BueurescI 1897.
ţeze la vară încă câte o filială la Român,
T.-Măgurele şi Caracal. Nouy, pictor cunoscut, a făcut Aoademiei Hărţii râmase după Varahil Lateş. D-1 ULTIME SOIRI
o donaţiune de 10.000 lei, în amintirea N. Iorga dărnesce un pachet de hârtii ră­
Viena, 21 Aprilie. Rusia a adre­
primirii fratelui său în România spre a pun9 mase dela răposatul archimandrit Varahil
Academia Română. în eseoutare proeotele sale de restaurare a Lateş. sat puterilor o notă circulară, ce-
biserioiior dela Ourtea-de-Argeş şi delalaşî. Fundaţiunea Otieteleşanu Se cetesoe rend, ca faţă cu resboiul greco-tur-
Din raportul secretarului general asu­ cesc puterile se păstreze neutrali­
Din sesiunea generală de acum 1897 raportul comisiunii fundaţiunii Ottateleşauu
pra lucrărilor în 1896—97 estragem după tate şi se întrevină, dâcă una din
sunt de remarcat următârele: pentru 1896—97. Se votâză mulţămirl oo-
„Fam.**, următorele: părţile litigante o va cere.
Ediţia nouă a poesiilor lui Alexandri- misiunii şi în special d-lui Kalinderu, pen­
Localul Academiei. Localul, în care D-1 secretar general D. Sturdza anuBţă, oă tru oonducerea atât de înţelâptă a insti- BucurescT, 21 Aprilie. Regele
se află astădl Academia este deplina ei d-na Paulina Alexandri, văduva marelui tutdlui. In comisiunea fundaţiunii Ottete- Carol a plecat astă-sbră la 5 6re pe
proprietate, ceea ce este meritul d-lor Teo­ poet, a luat disposiţiunî oa să se trimită leşanu se aleg d-nii I. Kalinderu, D. la Verciorova la Abazzia.
dor Rosetti şi Petru Poni. Cel dintâiu, ca Aoademiei esemplare din ediţiunea nouă a Sturdza, Y. A. Urechiă şi I. G. Negruzzi. Constantinopol, 21 Aprilie. Ar­
ministru de culte, a cumpărat casa; âr al Poesiilor lui Alexandri, făcută în tâmna * mata turcescă a pornit în trei co-
doilea asemenea oa ministru de culte, a trecută de librăria Soceo, spre a se îm­ Luni, în 7 Aprilie v., la orele 2 după lone contra Larissei şi a Tricalei.
pus la disposiţia Academiei şi suma de părţi atât membrilor Aoademiei, cât şi Edhem-paşa a ajuns înaintea La­
220.000 lei pentru desvoltarea localului. şcolelor românesol din afară de regat. Se amâZî. M. S. regele Carol însoţit de adju­ rissei, unde se aşteptă o bătaia de­
tantul de serviciu a mers la Academia ro­
Academia va ave pănă la tomna viitore o decide a se esprima d-nsi Alexandri mul- cisivă.
mână, unde s’a ţinut şedinţă sub preşe­
nouă sală de şedinţe şi alta de lectură şi ţămirile Academiei pentru nobila sa inten-
dinta sa. Atena, 21 Aprilie. Iritaţiunea a
alte încăperi. ţiune faţă de memoria marelui poet, cât La sosire, Majestatea Sa a fost întâm­
Cuvântările regelui Carol, în confor­ şi faţă de membrii Aoademiei, cari au avut ajuns aici la culme. S’au chiămat
mitate cu deoesiunea de mai de mult, se onorea de-a fi colegi ilustrului răposat. pinat de d-1 Dimitrie Sturdza preşedintele sub arme ultimele reserve. Popora-
consiliului d9 miniştri; d-1 S. Haret, mi­
ţiunea Tessaliei apucă arma pretu-
vor publioa în curând sub titlul „Tre-cjecI Scrisorea societăţii archeologice francese. nistrul cultelor şi instroţiunei publice; d-1 tindenea.
de ani de domniă a regelui Carol I“. Ya Se cetesoe scrisorea prin care d-1 conte de N. Kretzulesou, preşedintele Aoademiei;
cuprinde, pe lângă cuvântările Suveranului Marsy, preşedintele societăţii francese de
mesagiile cătră corpurile legiuitâre şi alte aroheologie învită Aoademia la congresul d-nii P. S. Aurelian şi I. Kalinderu; vioe- DIVERSE.
preşidenţî ai Aoademiei, şi d-1 general Vlă-
documente privitore la funcţionarea orga­ archeologic, care se va ţinâ la Nirnes (Gard) descu, şeful Casei militare regale.
nelor principele ale statului. în Franoia în Z^ ' de 18—25 Maiă n. M. S. Regele, intrând în Sala şedin­ Călătoria regelui Blamului, Domnito­
8 8
Membrii academiei. Memoria lui Vas. viitor. ţelor, d-1 preşedinte al Academiei N. Cre- rul Siamului, regele Chulalonkoru, care
Alexandri şi M. Kogălnioianu, a fost săr­ Cuvintele turcescî şi arabescî în limba aoum e de 40 de ani, în ourâud îşi va în­
bătorită la 21 Maiu la Bacău, unde sa inau­ română. Se cetesce scrisorea d-lui D. Th. ţulescu rosti următorele: cepe călătoria sa prin Europa. Ragele va
gurat busturile lor şi au luat parte d-nii Lobel, care cere opiniunaa Aoademiei asu­ „ Sire, înalte Protector al Academiei. pleca pe yacbtul „Maha-Chakri“. Corabia,
Y. A. Ureefiiă, N. Ionesou şi D. O. Olla- pra luorărilor sale despre cuvintele turoesol Majestatea Vostră aţi făoub onârea care a fost oonstruită mai anii trecuţi în
nescu. şi arabescî în limba română. Se recomandă Aoademiei să venit! să o prezidaţi în aju­ Anglia, şi eu oare a făcut o oălătoriă pănă
Membrii morţi. Academia a perdut 2 spre examinare secţiunii literare. nul fericitei aniversări a nasoerei Majes- în insula lava, este de 2500 tone. Regele
membri onorari, pe d-nii Dr. G-. SilaşI şi tăţei Vâstre. Daţi voie supra-octogenarului Siamului va debarca pe ţărmul Italiei. De
Raport despre scrierea d-lui Vorobche-
Carol Torma; doi mebri corespondenţi pe vid. D-1 Y. A. TJreohiă presintă raportul interpret al aoestui corp, a veni să Vă aoi se va duce în Elveţia, unde lângă Ge­
d-nii A. Kanitz şi Const. Gogu. său despre scrierea: „Scurtă privire isto- ureze cu acâstă ooasiuua ani îndelungaţi şi neva şi-a şi angajat o villă. In Geneva se
Şedinţele de peste an. Academia a ţinut rioă asupra bisericii stavropighians a Ador­ fericiţi. Dea Provedinţa ca Majestatea r va răstaura după călătoria, oe o va face
43 şedinţe în cari au făcut comunicări d-nii Vostră. Care prin înţelepciunea ce necon­ pănă aci. Din Elveţia va merge în Eran-
mirii Maicii Domnului aşa numită Biserica
Gr. G. Tooilesou, V. A. Urecbiă, N. Io­ tenit aţi desfăşurat în tote ooasiunile, aţi cia, de aci în Anglia, unde va fi şi el de
moldovenâscă, Cerkwa woloska din Lem-
nesou, D. C. Ollanesou, A. Papadopol-Ca- berg de presbiterul ort. or. Eughenie Yo- sciut să aridioaţl România la înălţimea la faţă la iubileul reginei Victoria. Din An­
u
limaoh, B. *P. Haşdău, Dr. Y. Babeş, Gr. care se află astăZl, să Vă aoorde şi de aci glia regele exotio va veni în Austro-Un-
robohievicî. Se reoomandă secţiunii istorice.
Stefanescu, St. Hepites, Sp. Haret. înaintă o deplină sănătate, oa să puteţi garia, aoi va visita Viena şi Budapesta.
Fondul loan Fâtu. Se cetesce rapor­
desăvârşi opera naţională la a cărei fun­ Din Austro-Ungaria va merge în Rusia,
In comisiunea monumentelor publice s’a tul comisiunii însărcinate ou împărţirea
ales din partea Academiei d-1 B. P. Haşdău. oărţilor didactioe din fondul Ioan Fătu în dare Majestatea Y6strâ aţi pus o mână apoi în Svedia. Pentru visita în Germania
La congresul archeologic al Marei Bri­ 1896. Se esprimă mulţâmirl comisiunii şi vitejâsoă şi iubitâre. Aoademia în ceea oe încă nu e stabilit programul.
tanii, arangiat la Canterbury de institutul se aduce omagiu de recunoscinţă memo­ o privesoe, nu are cuvinte spre a arăta Clubul celor 13. In Londra există un
w
regal archeologic, Academia a fost repre- riei fondatorului generos. In comisiunea Majestâţei Vâstre marea sa recunoscinţă club numit „a oelor trei-spre-Zeoe . Scopul
pentru înalta proteeţiune şi bine-faoerile
sentată de d-1 Gr. G. Tocilescu, oare a pentru împărţirea cărţilor didactice din clubului este lupta oontra superstiţ’unilor.
oe-i acordaţi mereu spre a o vedea pro-
ţinut, acolo o conferenţă despre valul lui fondul Ioan Fătu în 1897 se aleg d-nii Se soie, oă numărul 13 e privit de tote
Traian. D. Sturdza, Gr. Stefanescu, P. S. Au- gresând“. poporele Europei oa număr fatal. Membrii
Fublicaţiunile Academiei. S’au publicat relian. La oare M. S. Regele a bine-voit a olubului voesc să desrădăcineze aoâstă cre­
3 tomuri din Anale, cu mai multe memorii; Subvenţiunea Statului. D 1 preşedinte răspunde. dinţă. Etă cum au serbat ei revelionul:
preoum si câteva culegeri de dooumente al consiliului miniştrilor P. S. Aurelian, „Înainte de închiderea sesiuuei actuale S’au adunat într’o sală cu 13 mese, la Să-
şi catalogul manuscriptelor românesol eto. răspunzând la intervenţiunea făcută de „om dorit se vin încă în mijlocul Academiei, oare masă s’au aşeZat câte 13 persone.
„o căreia lucrări le-am urmărit tot-ă’a-una Farfuriile aveau forma de cranii omenesc! ;
„cu cel mai viu interes. lampele pe masă, erau scheletele a căror
„E de însemnat, că înaintea aoestui de religiunea românâscă, căci şi ei înşişi „Iubirea mea pentru frumosa nâstră ochi vărsau lumină. Tâte solniţele erau
neam de omeni, un cuvânt religios e cea Ziceau, că tot el a fost oausa morţii oelor „ limbă cresce din an în an. Cu atât mai mare răsturnate, âr sarea vărsată pe masă. Pă-
mai bună garanţiă. Atunoî se soulâ şi ou căZuţî în lupta de astăZl. „este nerăbdarea Mea ca bogatul tesaur de reţii sălei erau îmbrăcaţi îu negru. De
grai viu îmi spuse, că el e trimisul Ian- „Oe privesoe ofertul de paoe, făcut „cuvinte să fia alcătuit cât mai curând. asupra oapului flăcărui membru atârna o
cului, căruia i-s’a urît de oele ce se pe­ de popa, mârturiseso, oă în urma aoestui „Mulţumind? călduros Academiei pentru sabie legată de un fir de aţă. Toţi chel­
trec în munţii cei ameninţaţi de perseou- ofert, mă simţiam mai fericit, decât cu „urările aşa de bine simţite ce’mî face prin nerii erau chiori şi ou gura strâmbă. Dn
ţiunl continue, ar fi aplecat pe lângă anu­ laurii dela o miiă de învingeri sângerose, „•venerabilul ei preşedinte, salut astăcţl cu deo­ automat musical cânta pe vremea mesei
u
mite oondiţiuol să depună armele, oe pe dâr bucuria nu mi-am arătat’o, ci am pe- sebită plăcere pe membrii sâi . marşuri funebre şi cântări diabolioe din
opere. Paharele aveau ca şi farfuriile for­
nedrept împrăştiau groză, şi atunoî îmi treout la ouartirul meu pe popa, şi-acolo Apoi Suveranul deschise şedinţa.
ma oăpăţinei oapului de om. Mesele erau
-predete rîndurile sorise lui Iancu de pri- ospătându-1, însu-ml i-am soris lui Iancu, D-1 Gr. G. Tooilesou a vorbit asupra
aşeZate în jurul unui sicriu, lângă care
sonierul, oe se afla la mine, pe basa că­ care a treia Zi şi răspunse la sorisorea „Basilieelor şi mausoleului dela Adam-
ardeau sfeşnice. Gând au intrat în sală,
rora încă în c}i aceea îl adusei pe Treilă mea. Cuprinsul răspunsului său era, oă ar Klissi“ şi d-1 N. Ionesou: din istoria nostră
ua
Iuon înaintea tribunalului militar, pentru* fi apleoat, pe lângă asigurarea unei am- contimporană „Griviţa . toţi membrii au trecut pe sub o spânzurătore
u
oă Iancu pe basa aoelei scrisori mă ata­ nestii generale, să depună armele, âr pen­ Majestatea Sa a felicitat pe ambii şi pe sub o seară şi fiă-care dintre ei a spart
case, preoum a şi declarat’o. Sentinţa' de tru a-o putâ acâsta mai cu suoces mijloci, conferenţiari, întreţinându-Se mai mult oâte-o oglindă (a trece pe sub scară şi a
mârte a tribunalului militar asupra ‘lui el cere un armistiţiu de 14 Z’i ! cu atât sparge oglinda sunt semne rele).
e
timp ou d-lor şi ou cei-l’alţl membri pre« *
Treilă se eseoutâ peste trei âre. mai vârtos, că se pretinde timp mai înde­ 8enţî ai acestei înalte instituţiunl. Glume. Din cţiarulunui vindecat: Drat
„Nu pâte omul nici asupra unui solav lungat pentru potolirea furiei poporului La ârele 4'/ M. S. Regele S’a întors gostaa e orbă, căsătoria însă este esoelen-
2
oelui fârte agitat.
să vegheze din destul, ca să nu potă da ia Palat. medio de ochi.
semn de viâţă, cu atât mai puţin o pu­ „Lucru forte natural, că asta nu mer­ — Ionel! cocostârcul ârăşl ţl-a adus
gea aşa de repede, însă eu am soris gu-
team eu face acesta, căol oştea mea oonsta L i t e r a t u r ă . un frate mic. N’ai dori să veZ* pa acest
două treimi din feciori români, oarl însă bernului, oa să trimită un comisar guber- Numărul de Pasc! al interesantei re- nou tovarăş?
— Nu! — der aşi vrâ să văd co-
totdâuna îşi împliuiseră ou punctualitate nial de naseere Român, care să asigure viste pentru familie „Foia pentru ioţl e oostâroul.
u
datorinţele lor. poporul de amnestia cerută, în arma cărei demn de a figura pe orl-oe masă şi îl re­
scrisori veni loan Dragoş, despre care voii!
„Sentinţa tribunalului militar fu ese- comandăm cu plăoere cetitorilor noştri. El
vorbi la locul său. Proprietar: Br. Aurel Mnreşianu.
outatâ în Brad, locul atâtor chinuri şi su- conţine materia oea mai variată instruc­
(Ya urma.)
Teriuţe, spre mulţămirea omenilor şi celor tivă şi amusantă, între care „Călătoria lui Redactor responsabil: Gregoriu Maior.