Page 45 - 1897-04
P. 45
Mictim AiUsMslnţiMei, „Saseta" iese ia M-care ii.
;i Tipograiîî Abonamente pentrn Austro-Dngana:
Bra>;ov piaţa marş Nr, 30. Pe un an 12 fl.. pe şese luni
:
. 6 fl., pe troi luni 3 fl.
Horiaoîl neftaaoKfc# no ta
pr)m*i5. — McjanNoriptf. nu na Nlrii de Oumlnood 2 11, pe an.
zatrimat. ■ Pentru România si străinătate:
IH8ERATE flo primosoJa Adml- Pe un. an 40 frunol, pe ş6e&
nlstraţlune în Braşov ţi lu tu- luni 2fl fr., pe trei luni 10 fr.
mutdrele Qlrourl de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 frunol.
în Viena: M. Ihkkti, Seinric'n
Bekaltk, Rudolf Mont, A. Oppeliks Be prenumără lu t6to ofieiolo
Naohfolf-or; Anton Oppriik, J. poştale din întru oi din arară
Danncbcr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. ooibotori.
Qoldbergerg, îckstan Berna:; în iMammiil ţentru Brasor
Bucureşti: Agence Hanoi, 8uo- administraţiunea, piaţa maro,
cursale de Eoumunie; în Ham- tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
burt,: Karo'vyi <& Lubmann. I.: po un an 10 11., pe şăso
Preţul Inserţlunllor: o «orii luni 5 fl., pe trei luni 211. 50 or.
garmond po e ool6nă S or. ţi Ou dusul în casă: Pe un an
HOor. timbru pentru o publi 12 fl., po 6 luni 6 H., pe trei luni
care. Put) Licări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă ţi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Reolame po pagina a 3-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
■eriă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 83. Braşov, Sâmbătă 12 (24) Aprilie 1897.
Mişcare electorală în Braşov. bine cercetată, de peste 300 de ale ghiarilor şi mai ales ai industriaşilor didaţii saşi, ori unguri, sunt cu to
gători, deşi moderaţii printr’un apel şi comercianţilor maghiari, dedrece tul false şi neîntemeiate. Imposibili
In sînul Saşilor şi Ungurilor din au stăruit, ca partisanii lor se nu candidatul vergilor a cerut ca Saşii tatea unei astfel de participări o va
oraşul nostru s'a încins o viuă miş ia parte. să nu mai cumpere dela Maghiari. înţelege fiă-care, care are ideă des
care electorală faţă cu viitdrea ale Nu voim a ne ocupa de neîn S’au întrunit deci partida co pre atitudinea generală politică, pre
gere dietală, ce se va face la 29 1. ţelegerile dintre Saşi, ci voim nu mună liberală a Saşilor şi Maghia cum şi despre programul naţional al
c. în cercul I al Braşovului, care a mai se indicăm pe scurt spiritul, în rilor de aici şi a candidat pentru Românilor.
devenit vacant. care a decurs „adunarea electorală cercul I pe judele de tribunal Iuliu
Pănă acum Ja asemeni ocasiunî saso-germanâ“, convocată de „vercţU. Brennerberg. Comitetul maghiar sus Resboiul turco-grecesc.
tote mergeau strună, după cum ho Preşedintele adunărei a accen ţine pe acest candidat din sînul Sa
c n(
tăra comitetul partidei poporale să tuat, că „veriţii nu sunt inimicii, ci şilor moderaţi, 4i e L că este o da- Decă e să dăm creijemânt soi
sesc! din loc, care de un şir de au! amicii nobilei naţiuni maghiare, că toriă a Maghiarilor a nu lăsa să rilor oficiale, ce sosesc la Constan-
tinopol din tabera turcescă, atunci
44
înedee a procedat în înţelegere cu recunosc rolul conducător al Ma reuşescă „veriţii faţă cu moderaţ.i. Edbem-paşa în înaintarea sa peste
comitetul maghiar. De astă-dată înse ghiarilor şi voesc să-i sprijinăscă în Cu tote acestea, precum am mai trecătorile munţilor spre Larissa a
au intrat în luptă una contra alteia, acest rol, der numai, dăcă vor fi arătat, au de gând se candideze din rămas pănă acuma învingător pe
44
partidele săsesc! a „vecilor şi a drepţi faţă cu toţi cetăţenii“. sinul Maghiarilor un guvernamental
moderaţilor, „verc[ii“ punendu-şî un Candidatul de deputat, Dr. Lurtz, (Dr. Otroban) şi un apponyist (Za- t6tă linia, luând tdte posiţiunile dela
candidat propriu şi stăruind din răs la rendul său a accentuat, că „verejii" karias.) graniţă ocupate de Greci între Ne-
puteri pentru a-i asigura isbenda. stau pe basa de cetăţeni fideli ai Noi, Românii, se’nţelege sun zeros şi rîul Xerias.
Aşa se vede, că Grecii şi-au re
Der şi între Maghiarii braşoveni statului, că nu vor să facă politică tem numai simpli spectatori ai aces tras grosul lor în dărătul liniei, ce
s’au ivit de rendul acesta curente economică, ci politică generală na tor lupte şi frământări între Saşii o trage rîul Xerias. Retragerea tru
deosebite. Parte mare dintre ei cred ţională săsâscă, că stau pe basa pro şi Ungurii braşoveni. pelor grecesc! s’a făcut în cea mai
momentul bine venit de-a agita în gramului partidei poporale săsesci, Două momente sunt însă, care mare ordine, şi luptând pas de pas
favdrea alegerei unui deputat ungur că în parlament vor să figureze nu ne atrag atenţiunea : întâiu este fap în apărarea posiţielor faţă cu Turcii.
în acest cerc. Ei vor se se manifes mai ca Saşi şi că astfel se pun pe tul, că adunarea Saşilor „verc}î“ a Se crede deci, că în urma acâsta
teze şi se ridice cu acâstă ocasiune punctul de vedere al naţionalităţi fost concbiămată ca adunare elec vor trece încă câte-va 4^ ) pănă
e
postulatul, de-a li-se ceda, în schim lor, că vor lupta în contra şovinis torală „saso-germană, că acâstă adu când trupele turcesc! vor traversa
bul pretinselor favoruri, de care s’ar mului maghiar şi de aceea nu văd nare s’a ţinut în presenţa căpita diferitele trecătdre şi se vor putâ
bucura Saşii moderaţi din partea necesitatea, ca deputaţii Saşi să mergă nului oraşului, şi că, prin urmare, desfăşura în liniă de bătaie pe şes.
guvernului, un mandat de deputat. în tăte împrejurările cu partida gu faţă cu Saşii „verejî nu s’a pus în Grecii în mod energic caută a
44
Divergenţele amintite s’au ma vernului. Mai departe a combătut aplicare acel ordin fişpănesc, prin împedeca cu tdte mijldcele înain
nifestat, precum seim, deja la ale atitudinea Saşilor moderaţi, împu- care astă-tdmnă s’a oprit adunarea tarea oştirei turcesc! şi nu puţin
gerile trecute comunale. Maghiarii tându-le, că ei au fost aceia, cari au electorală română, pe cuvânt, că contribue la acesta şi acţiunea lor
n’au mai sprijinit pe Saşii mode nimicit unitatea sasescă când au re „adunări electorale conchiămate după pe mare. Astfel, ca să pdtă debarca
raţi, ci au pus ei înşi-şi candidaţi nunţat, prin convocarea unui „Sach- naţionalitate în general nu sunt per la Platamona trupe şi insurgenţi gre
unguri. Numai într’un singur cerc sentag" internaţional, la aceea, ca mise. 14 cesc], care să ţină în loc a Yl-a di-
au mers mână în mână. Urmarea a să păşăscă în acest stat ca unitate Al doilea moment este împre visiune turcâscă dela Nezeros şi se
fost, că în celelalte cercuri afară de naţională. In fine, cu privire la pro jurarea, că se vorbesce în taberele resvrătâscă Olimpul, precum şi ţinu
8
cercul român al Scbeiului, au învins blemele economice a c|i > că cea mai combatante şi mai ales în tabăra turile dela ţermul mării, escadra gre-
Saşii „veriţU. bună politică economică a Saşilor maghiară şi de-o eventuală partici câscă ostică bombardâză fortul Pla
Succesul acesta i-a încurajat pe va fi, de-a face, ca banii săsesci să pare a alegătorilor români la lupta tamona situat la pdlele Olimpului.
„vercJU şi mai mult de-a intra în între ârăşî numai în mâni săsesci. electorală dintre „verc}î“, moderaţi Şi decă bombardarea va succede,
luptă cu moderaţii la viitdrea ale Se ’nţelege, că atât Saşii mo şi Maghiari. nimic nu va împedeca nici debarca
gere dietală. deraţi, cât şi Maghiarii s’au ridicat La cele de sus va trebui să mai rea trupelor grecescî. In genere tac
Marţa trecută Saşii „verc}i“ au în contra candidatului partidei „ver- revenim. Totuşi ţinem a declara cu tica Grecilor ţintesce a resvrăti po-
41
w
ţinut o adunare electorală, în care dilor , unii susţiind, că „vereţii duc acesta ocasiune, că faimele ce s’au poraţiunea grecă în spatele armatei
44
a păşit ca candidat al lor advocatul desbinarea şi ura în sînul Saşilor, cei răspândit, că Românii „ar fi decis lui Edbem-paşa. In asemeni împre
Dr. Carol Lurtz. Am făcut amintire lalţi declarându-i în f6ia comitetului să ia parte la alegerea viitore pen jurări va da şi marşul spre Larissa
deja de aedstă adunare. Ea a fost maghiar de ac}!, de contrari ai Ma tru unii sâu pentru alţii dintre can a lui Edbem-paşa de mari greutăţi
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 D-ta trebue oă ai esploratorl fârte buni, oă duvele, orfanii şi pe Maghiarii nearmaţi, ţilor D-vostră, vrâu să arunc văl peste tre
sunteţi în stare într’atâta să ne urmăriţi pe şi aţi jăfuit proprietăţile lor câştigate ou cut, deşi încă mai văd roşind sângele ne
vârfurile aoestor dealuri; dâr crede-ml dom mult amar, oi tot de-odată aţi pustiit şi vinovat al concetăţenilor mei, care cere
nul meu, aoâstă întâlnire a nâstră de a fost proprietăţile regelui înooronat, şi ale ma pedâpsă oontra D-vostră, dâr vrâu să arăt,
Cui se c r e d e m ? de dorit, eu mărturisesc, oă mi-s’a urît fârte relui prinoipe al Transilvaniei; D-vostră aţi că naţiunea maghiară şi aoum ca totdâuna,
Critică de I. A. Severa. şi din proolamaţiunea d-tale dată cătră noi 8ciut bine, că şi Maiestatea Sa este mem soie să fiă marinimosă. D-ta îmi ceri asi
(5) (Urmai e). am scos la ivâlă dorinţa, de-a mă putâ în brul societăţii din Buda pentru topirea au gurare pentru amnestia generală, oe vrâi
tâlni ou d-ta, aoâsta am aflat’o şi din pri rului, ca om privat, şi totuşi le-aţi jăfuit. să-o oâştigî, apoi oe fel de garanţă îmi vei
„După lupta aoâsta, am avut o întâl
mirea aoelei scrisori, în care tni-ai dat de Er Maiestatea Sa doră nu e Maghiar; apoi da d-ta mie? 14
nire ou lanou pe vârful muntelui Tămă-
so’re locul unde să ne întâlnim, prin preo cum poţi D-ta spera amnestiă generală — „Depunerea armelor mele va fi asi
şeştl în 12 şi 19 Aprilie, ou care ooasiune
tul trimis de mine la d-ta; rc}I deci ne dela guvern, după esterminarea atâtor mii gurare suficientă pentru naţiunea ungu-
se desfăşura între noi următârea oonvor-
aflăm aiol, de aceea îţi deolar, Domnule de Maghiari! Asta, Domnul meu, pretinde rescă 1“
bire, în limba română:
oolonel, că cer amnestiă generală pentru răsbunare! Adevărat, oă mie nu-mi este — „Nu, Domnul meu, armata ungu-
— „D-ta eşti Avram lanou ?“ — îl omenii mei, şi dâoă d-ta mă vei asigura, iertat să mă iau după glasul inimei înfier râscă e în posiţia de-a vă oonstringe pe
întrebai, după ce ne salutarăm reoiproo. atunol după un armistiţiu de 14 (}Ue, pănă bântate de răsbunare a emulai privat, dâr D-vâ8tră în tot oaşul la depunerea armelor,
14
— „Da, domnule Colonel ,' — răs oe voiţi putâ îndupleca poporul, voiţi de vorbesoe d-ta însu-ţl şi spune, nu merită în oâte-va (fii ) d aceea asta nu-i garanţă
0
0
punse. pune armele nâstre înaintea d-tale aoolo, âmenm d-tale răsbunare de sânge pentru destulă, ci condiţiile mele sunt următârele:
14
— „Aşa-dâră urmai provocării d-tale unde vei pofti . uciderile strigătâre la cer comise aoum? 1) oa imediat şi fără niol o vătămare po
şi âtă, sunt aioI, ca au întâlnirea nâstră să — „Domnul meu! uu popor, care a spune d-ta, ce-ai face în looul meu faţă porul român răsoulat să se retragă la ve
rupem dujmăniile sângerâse dintre oele prins armele în contra domnitorului legal, de un astfel de popor?“ trele sale familiare; 2) ca să depuneţi tâte
două popâre surori, poftesce, oomunică-ml şi în contra legilor constituţionale, de o — „D-le oolonel, oele întâmplate nu armele la Abrud, tot aşa şi tunurile de
intenţiunea d-ţale“. miiâ de ani ale ţării, încă mol-odată n’a se mai pot sohimba şi de aceea să oom- lemn şi de metal, lăncile şi câsele; 3) oa
— „Domuule colonel! sunt deja trei putut conta la amnestiă generală, ou atât planăm lucrul aoesta oum se va putâ . dintre D-vostră să pot forma sub comanda
44
luni, de oând d-ta ne urmăresol cu armata mai puţin aoum, oând d-ta şi omenii d-tale — „Bine, Domnul meu! aşa-dâră eu mea 4 companii de honvezi, cei mult în
şi în cele trei lupte întâmplate aoum nu de nu numai oă v’aţl luptat în contra Maghia acum cu d-ta voiă vorbi oa comandantul decurs de 8 cjile, asta va fi cea mai însem
mult am pierdut afară din cale mult popor. rilor, nu numai că aţi exterminat pe vă suprem, trimis de Ungaria în contra mun nată garanţiă pentru susţinerea păcii. Fiă-
