Page 46 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 83.—1897.

şi în caşul cel mai favorabil pentru la întărirea Metzovei şi a Zygosului; s’au; ' fără reservă esoelenta disciplină a trupelor Circulă mai multe versiuni despre mo­
Turci, Edhem-paşa numai după lupte ridioat valuri de pământ şi s’au adus ca j : sale. Colonelului Vassos şi trupelor sale tivele, care au îndemnat pe principele Bul­
e
de mai multe 4^ va pute se ajungă la vre-o 60 de tunuri dela Castoria. trebuia să se înoredinţeze pacificarea insu­ gariei la funeraliile din Ludwigslust. Se
înaintea întăriturilor pasagere gre- Acâsta e fruntaria nordioă a Tessaliei. lei şi multa vărsare de sânge ar fi fost 4ice, că acâsta a fost numai un pretest
cescî dela Larissa. Aceste întăriturî, Tot aşa de puţin favorabil pentru Greci delăturată. Dâr guvernele Europei n’au voit spre a ajunge soopurl mai însemnate, ce
se cjice, că sunt aşa de bine cons­ se presintă lanţul de munţi al Pindului, soluţiunea cea mai uşârâ, ele nu voeso să a voit să le ajungă la Berlin prinţul Fer-
truite, încât este de aşteptat, că care desparte la apus Tessalia de Epir. reounosoă dreptul nostru. Sfârşitul nu-1 dinand. Se asigură, că plassarea pe piaţa
Grecii înderetul lor vor desfâşara o înălţimile variază aci între 1700 şi 2328 pote precjioe nimenea. P6te să învingă din Berlin a unui împrumut mai mare al
resistenţă tare şi îndelungată, aşa în­ metri. aoela, care are mai buni generali, mai bune Bulgariei să fi fost unul din aceste soopurl.
cât Turcii vor trebui se asude mult Dintre cele două intrări din spre planuri strategioe, mai bune tunuri, mai Se mai tŢ ®» oă cunoscutul fabrioant de tu­
0
sânge, pană se ia Larissa. mare în câmpie, valea Tempe la nord-ost bune corăbii, dâr sigur va învinge acela, nuri Krupp a venit la invitarea prinţului
Cu mult mai favorabilă este si­ şi valea Volo la sud-ost, cea dintâiă e pu- '» i care are mai mult noroc". Bulgariei la Berlin şi oă a adus cu sine
li
tuaţia Grecilor în Epir, unde colo­ ţin însemnată din punct de vedere militar. * tot odată pe un funcţionar mai înalt dela
nelul Mănos a trecut peste rîul Arta Rîul Peneios îşi faoe aoi drumul între Pe- „Standard" din Londra primesce dela fabrioele sala din Essen. Krupp a vorbit
şi a înaintat spre Philippiada, oraş, si­ lion şi Ossa prin văi greu de străbătut, lung timp ou prinţul Ferdinand.
Atena următorea soire interesantă:
tuat 20 chilometri de Arta. cari pe unele locuri se strîmtâză pănă la
Ambasadorul Rusiei la Constautino-
După cum raporteză prefectul 60 metri.
pol a trimes consulilor ruşi din Macedonia
grecesc dela Arta, colonelul Mănos, însemnată e însă intrarea din snre Dela Academia Română-
şi Epir o circulară, învitându-i să reco­
dupa-ce a distrus bateria turcescă Volo. Golful Volo e larg şi naturalmente
mande creştinilor, în numele Ţarului, pro­ D-l Angel Saligni, directorul general
dela Imaret, a luat oraşul Philippiada bine apărat; el are o largă cale de aoces,
tectorul secular al creştinilor ortodox!, să al căilor ferate române, a fost ales mem­
(turcesce Luros) şi au plântat acolo absolut liberă şi sigură pentru Greoi, între
se arate prudenţi faţă eu aţîţârila oarl ar bru al Academiei Române, în secţia soien-
stbgul grecesc. Se dice, că Turcii insula Eubea şi continent. Dela Volo, o
pute să le fiă funeste. Circulara dă asigu­ ţifică, în looul răposatului Dr. Brândză.
retrăgendu-se au dat foc oraşului. liniă ferată duce la Larissa, Tricala şi C&-
rare, oă Sultanul va introduce reforme în Din Buourescî ni se comunică ou pri­
* îabaca, adecă prin t6tă câmpia Tessaliei.
favorea creştinilor din imperiul său şi or­ vire la premiile Academiei Române, urmă-
Volo e un oraş înoit, forte frumuşel, ou
Armata de răsărit— corpul prinoipal donă oonsulilor ruşi să-şi întrebuinţeze torele:
strade largi şi construcţiuni 'după modelul
— a Greciei, se aflăaşecjată în câmpia Tes- totă influenţa asupra episoopilor greci pen­
celor din Atena. In şedinţa de Merourî, s’au acordat
aliei, în jurul Tîrnavei, Larissei, Trioalei tru a întorce pe creştini dela sfaturile
* premiile, oe ereau puse în concurs pentru
şi Calabsoei, Munţi înalţi înounjură aoâstă cele rele. sesiunea generală a aostui an. Anume :
oâmpie de t6te părţile, numai în spre mare Mai tote foile rusesc!, vorbind despre
Marele premiu Năsturel-Herâscu, de
se deschid două înguste scufundaturi, una resboiul greeo-turcesc se pun pe partea
CRONICA POLITICA. 12,000 lei, pentru o carte sorisă în limba
la nord-ost, valea Tempe vestită pentru Turciei şi declară, oă Europa acum nu mai
română, cu conţinut de orl-ce natură, care
frumuseţea ei, alta la sud-ost spre golful are altă chiămare, decât a looalisa răs- — 11 (23) Aprilie.
se va judeoa mai meritOriă printre cele pu­
Yolo. boiul.
Despre sosirea împăratului german la blicate dela 1 Ian. 1893 pănă la 31 Oo»
O mai bună basă de operaţiune de­ „Peiersburske ViedomosiP cjice, că râs-
Viena se anunţă, că ea s’a întâmplat în tomvre 1896, — l’a dobândit d-l G. Coşbuc
cât acesta nu se pote înohipui. Câmpia e boiul de sisur nu se va sfîrşi în f&vârea
conformitate cu programul stabilit. împă­ centru opul său: „P. Virgilius Maro, Opere
bine cultivată şi una din cele mai bogate Grecilor, oăcl „omul bolnav" încă are des­
ratul îmbrăcat în uniforma de mareşal pru­ complete. Partea 1. Aenais. Traducere în for­
din Grecia, looalităţile principale sunt le­ tulă putere spre a da Greoilor călcători de
sian a mers înaintea înaltului Său ospe Îs mele originale. Buourescî) 1896".
gate între ele prin o liniă ferată. Din spre drept o lacţiune simţitâre. Cu inima sân-
gară, unde aşteptau archiduoii, membri am­ Premiul Statului Eliade-Rădulescu, de
mare prin portul Volo, se deschide un gerătore reounosoe Rusia, că dreptul este
basadei germane şi a. La sosirea trenului 5000 lei, pentru o carte scrisă în limba
drum da aprovisionare cum nu se pâte mai pe partea Turciei, a inimioului creştinis­
musioa companiei de onore a intonat im­
lesnicios. mului. Problema puterilor trebue sâ fiă română, cu conţinut literar, oare se va ju­
nul prusiao, împăratul Wilhelm în uni­
Din nenorooire pentru Greci, linia acum de a looalisa focul ou ori ca preţ; deoa mai meritoriă printre cele publicate
formă de mareşal austriac s’a îmbrăţişat
fruntariei le e forte nefavorabilă. dela mintea sânătosă a poporelor slavice dela 1 lan. 1895 pănă la 31 Octomvre
călduros cu împăratul Franciso losif, apoi
La nord, graniţa trece pe cresta mun­ din Balcani aşteptă însă Rusia, că vor ajuta 1896, — l’a dobândit d-l luliu Zamie pen­
împăratul "Wilhelm a convorbit ou arohi- tru opul său „Proverbele Românilor, Voi. 1.
ţilor Cassia. înălţimile variază aci între acâsta problemă.
ducii şi ou ambasadorul german Eulenburg. u
1500 şi 3000 metri. Novoje Vremja“ dioe: Europei nu-i Bucurescî, 1895 .
n El a dat mâna şi locoţiitorului Austriei de
Trecătorile, din Greoia în Maoedonia rămâne alta, decât a fi un simplu privitor Premiul Adamachi, de 5000 lei, pentru
jos şi primarului Dr. Lueger. Aoesta, sa­
şi Albania, afară de potecile neînsemnate, şi de a dovedi Cretenilor, oă u’au să aş­ o oarte sorisă în limba română, cu un ou-
lutând pe împăratul Wilhelm a flis, oă îi
sunt trei: drumurile comerciale dela La­ tepte nioî un avantagiu dela răsboiul greoo- prins moral de orl-ce natură, apărută în
servesce spre deosebită onore şi distino-
rissa la Eiassona şi linia dela Calabasa, turceso. Turoia a făcut totul spre a urma cursul anului pănă la 31 Ootomvre 1896,
ţiune a fi interpretul simţămintelor popo-
(ultima staţiune a căii ferate din Tessalia) sfaturile puterilor aşa, că ou greu Europa — nu s’a acordat întreg, ci numai 2000 lei,
poraţiunii vieneze faţă ou împăratul ger­
la Castoria şi Ianina prin Metzovo. Acest va putâ uşura un eventual desastrn al pe care le-a dobândit d-l I. Mani iu pentru
man. împăratul Wilhelm îl salută şi dise:
din urmă drum e de o însemnătate capi­ Gi’ecilor. opul său: „Povdţuitorul limbei române în
„Mulţămeso!“, apoi porni împreună ou mo-
u
tală. Ali-paşa din Ianina, oare la 1822 su­ Numai c}iarul „Novosti pledâză în fa- classele primare, Bucurescî 1896 .
u
narcbul nostru la palat. Pe drum popora-
pusese intriga Albanie, Epirul şi Maoe­ v6rea Greoilor, apelând la generositatea In fine, Premiul Statului Lasăr, de
ţiunea i-a aclamat sgomotos.
donia, a construit aoest drum şi a întărit Rusiei. 5000 lei, pentru cea mai bună lucrare asu­
* Tote foile vieneze aooentuâzâ deose­
trecătorea Zygos, care se află înainte. de pra subiectului: „Studiul vinurilor dm Ro­
Metzovo, la 1700 metri înălţime. Ambasadorul grec din Constantino- bita importanţă a visitei împăratului Wil­ mânia din punctul de vedere economic şi
Punctele aoeste, Zygos şi Metzovo, se pol, Mavrocordato, înaintea de plecarea sa helm It în împrejurările de faţă. „Neue fr. al oomposiţiunii lor chemice", — nu s’a
u
pot asemăna: cel dintâiă ou trecătorea avut o oonvorbire cu un cjiarist din Viena. Presse observă, că prima oră se întâmplă, acordat nimânuia.
Şipoa, oel de al doilea cu Plevna, cari au Principele Mavrocordato a cjis: „Te asigur, oa alianţa germano-austriacă să fiă de La premiul prim, „Năsturel-Herăscu",
acord cn politica Rusiei în Orient şi ca
ajuns faimâsa în răsboiul din 1877—78. că în acâsta situaţiă am intrat fără vina au fost presentate 13 lucrări; la al doilea
Turcii numesc Zygosul „trecătorea trecă­ nâstră. Intervenirea nostră în Creta deve­ Rusia să se găsâsoă astfel în unire ou pu­ (Eliade-Rădulescu) 8; la ai treilea (Ada-
torilor, prin oare nici un Grec nu p6te nise neîncunjurabilă din motivele deja de | terile oentrale spre a apăra integritatea rnaohi) 4 âr la al patru-lea (Statului Lazăr)
Turciei şi a împedeoa orl-ce complicaţiune
străbate viu“, nenumerate ori desfăşurate. Colonelul Vassos 2 lucrări.
mai mare în Peninsula Balcanioă, stăruind
De rândul acesta, de când s’au înce­ a ooupat Creta şi e stăpân aprope peste
pentru isolarea răsboiuiui turoo-greoeso.
put concentrările de forţe la fruntarii, tru­ întrâga insulă; toţi corespondenţii, cari
pele turcesol au luorat cu multă activitate l’au văcjut laudă atitudinea sa şi admiră *
oare feoior înrolat va primi 20 fi. bani buni, aşa, dâcă voiu vedâ, că poporul e aplicat de-a lua garanţă, oă nu ’i-se va întâmpla îuoredere în inima omului, asta nu-o poţi
ceea ce pote să dea părinţilor sâu rudenii­ să depună armele, oăoî în cas contrar voiîî nimio“. nega, eu bine am soiut şi atunoî, că ai pis-
lor rămase acasă, deoreoe el, ca soldat, îşi influinţa asupra lor cu armata. — „D-le Colonel pentru asta stau toie, dâr nu le-am luat în băgare de sâmă;
14
oapătă regulat soldul în tăte 4Dele, şi pro- — „Domnul m e u ! 8 (ŢI® va fi de bun . am urmărit însă ou ochii mişcările d-tale.
visiunea (mânoarea) îndatinată; 4) Tot omul tot puţin, oăcî crede-mă, că pe un popor — „Acum aşa-dâră în 19 1. o. la 8 Ce cjioîj Domnul meu, la acestea?"
va avâ să predea domnului comisar guver- aşa de înfuriat nu-1 poţi întorce îndată cu ore dimiDâţa te aştept aici, ca să pot — „D-le Colonel! nu te formalisa pen­
nial de aici, preţiosele furate dela Ungurii vorbe frumose; de aceea eu rămân la 14 dispune în caşul, dâcă d-ta vei fi om de tru astfel de bagatele 1“
u
omorîţî, sâu să arate locul unde se află, pre­ c}ile . cuvânt, — aoam Dumnezeu ou d-ta şi pen­
— „E adevărat, dâr cu astfel de ba­
cum şi cadavrele lor, oa să se pâtă lua — „Ascultă, Domnule Ianou! ceea ce tru ultima dată îţi spun, că dela condiţiile
gatele poţi să trântesc! la pământ pe om,
disposiţiunl pentru îngroparea regulată am spus, am făcut cu socotâlă oalmă; d-ta mele nu mă abat".
asta numai de aoeea am adus’o înainte, ca
a lor. ai văcjut bine, că asupra aoestui lucru m’am „A doua întâlnire a fost tot acolo în
„Acestea sunt condiţiunile mele, şi gândit, soiu ce şi cât se pote face în de­ 19 Aprilie 1849 dimiuâţa la 8 ore." să vecjl, oă sciu, şi oa să-ţi arăt, cum şi în
dâcă le primesol, atunoî şi eu îţi voi co­ curs de 8 cjile; ce mă privesoe pe mine, — „Ei, ce speranţe ai faţă de reuşi- primii paşi, oe i-ai făout când m’ai provo­
cat, ai deşteptat îngrijire în pieptul meu".
munica darea amnestiei generale; până mă voiă sili să fac paşii de lipsă, oa suc­ rea obieotului oonversaţiunii avute?" — îl
atunci însă, deâre-oe soia, că e de lipsă cesul dorit să potă urma oât mai curând". întrebai. — „D-le Colonel! să hotărim lucrul,
un timp âre-care pentru pacificarea unui — „Acum numai de aceea mai rog — „D-le Colonel! tote mi-se par a eu rămân pe lângă cererea mea".
popor aşa de rătăcit şi înfuriat, îţi declar, pe d-l colonel, ca să mijlooâscâ pentru se realisa oât se pâte de bine, dâr înoă n’a — „Eu de asemenea îmi voiG împlini
că-s aplioat a da armistiţiu de 8 (ŢI®) şi, noi un comisar de Român, oare să-mî ajute sosit comisarul, nioî proolamaţia d-tale n’am serios ouvântul dat, oomisarul se şi află la
dâcă în timpul aoesta d-vostră veţi depune a-mî domoli omenii, şi care tot-deodată să cetit’o". mine, loan Dragoş, pe oare bine-1 ounosoî,
armele la looul numit, atunci şi eu, venind fiă între noi, o?% comissarul amnestiei ge­ — „E adevărat, dâr acestea numai de şi ai oărui antecesori erau âmenl de-ai
aiol, voiîi publioa amnestia cerută de D-ta. nerale". aoeea nu s’au făout, deâreoe eu te-am pro­ d-vostră pe timpul lui Horia şi Cloşca, dâr
00
„Er acum numai atâta pot (Ţ ) — „Şi de asta mă voiii îngriji, şi vocat pe d-ta ou ooasiunea primei întâlniri s’au îndreptat după neîndeplinirea promi­
că voia publioa în gazete aoest ofert al asta o voiu faoe, dâr de ’i-se va faoe cel şi la aoeea, că afară de sabie să nu aduci j siunilor, oe nu se puteau ţinâ, date de gu­
meu, oăol sein, că D-tale îţi umblă tote mai mio rău, atunci voifi sci să fiu gro­ cu d-ta altă armă, şi d-ta totuşi ai adus cu vernul nemţeso, şi s’au făcut din urmaşii
foile ungurescl, deci ca sâ poţi ceti şi acolo. zav faţă de âmenii d-tale, de aoeea numai d-ta două pistole mici duple, cu ţevi gal- lor cetăţeni buni şi cinstiţi ai patriei; ou
Asta o pot spune acum, şi şi asta numai aşa să-l laşi între ei, dâcă te ereclî în stare bine; vecjl Domnul meu, asta produoe ne- privire la religiune au rămas Româul, dâr