Page 47 - 1897-04

Nr. 88.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

dre, s’a şi oerut deja opiniuuea ambelor bariton Lorenz (Valentin) şi basul Svoboda liste. Soim, că pe basa unei patente abso­
direcţiuni a universităţilor din Praga. (Mephisto) au fost asemenea sgomot.os lutiste dela 1852, el a dat ordin să se di-
aplaudaţi. D-şâra Maria Kramm, i(Lie'oel)
— 11 (23) Aprilie. solve ori-ce reuniune politică. Pe basa
Congresul studenţilor maghiari s’a des­ care a năşit pentru prima oră pe sceuâ a
Bis Sf. Nicolae: In cJLs primă şi a chis eri, Joi, la Oradea-mare. Cardinalul fose salutată ou simpatiă de public. acesta s’au şi disolvat şi se disoivă în
masse nu numai societăţi socialiste, oi şi
2-a de Paso! va cânta oorul de băeţl; tot Schlauch a oficiat din incidental acesta uu
1. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea
în aoeste cjile 39 va cânta „Primul con­ serviciu divin festiv, âr după serviciu, cum şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă mulţime de cluburi politice oposiţionale.
In sinul oposiţiunei croate e mare amărî-
cert bis.“ pentru cor mixt, de Gr. Musi- spun foile budapestane, a luat parte şx la cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­
cescu, la locul pricesnei. congres. Un cardinal, va să cjioă nu-şl ţine ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin ciunea din causa aoâsta. Peste câte-va dile
postă de cătră farmacistul A. Moli, Aferentul dieta croată se va disoivă, âr în MaiQ se
Q6 subdemnitate a lua parte nici la un
De-ale societăţii pentru fond de tea­ curţii din Viena Tuchlauben 9. Iu farmaciile din vor face uouăle alegeri. Atunci, de sigur,
oongres studenţesc, necum la o adunare
tru român. — Ni-se comunioă, că Co­ provmciâ să se câră preparatul lui Moli provSdut se va manifesta acâstă amărîoiune. De alt­
culturală. Acesta e un esemplu vrednic de cu marca de contravenţie şi subscriere.
mitetul societăţii pentru fond de teatru mintrelea chiar mişcările sooialiste de aoum
atenţiune.
român a ţinut eri o şedinţă sub presidiul sunt o dovadă, oă Banul prin ordinaţiunea
D-lui Iosif Vulcan şi a decis editarea biblio­ Societatea filarmonică din loc va ţinâ Soiri mărunte din România. Regele sa numai oă a aţîţat focul, âr nu să-l do-
tecii teatrale-musicale, propuse de d-1 vice­ Luni, la 8 6re sera, probă generală la Villa a plecat împreună cu regina la Abazzia. molâsoă.
In suită se află domnele de onore Mavro-
preşedinte Virgil Oniţiu, sub oondiţia, ca Kertsch. Cătră un raportor de cfl&ri Banul s’a
gheni şi Bengescu, şi d-nii I. Kalinderu,
să se angajeze un editor, oare să ia asupră-şî esprimat în privinţa mişcărilor sooialiste
Cai pentru resboiu. pilele acestea colonel Priboianu şi major Grakoski, ad­
risicul financiar al întreprinderii, având oo- jutanţi regali. Suveranii petrece vre-o trei croate oam astfel:
oâţl-va ofioerî turci şi bulgari au venit la
mitetul societăţii a îngriji numai partea li­ săptămâni în străinătate.
Timişora, unde au cumpărat mai mulţi cai Socialiştii oroaţî, cjl" el, nu sunt de
terară şi morală a afaoerii. Comitetul a în­ — Regele Siamului, care va face o
peutru armată. Cu deosebire pentru Tur­ felul socialiştilor agrari din Ungaria, cari
ceput deja tratările ou firma .Nio. I. Ciureu, oălătoriâ în Europa, pentru a lua parte la
cia s’au cumpărat cai mulţi şi tari, potri­ jubileul de 60 ani de domnie ai reginei se pregătesc la o grevă generală pe timpul
Braşov, care e apleoată a edita sub auspi­
viţi pentru tunuri. — La Cluşiu, o oomi- Victoria a Angliei, va treoe şi prin Buou- seoerişului. Sooialiştii croaţi sunt ţărani ou
ciile „Sooietăţii pentru fond de teatru ro-
siune mixtă, compusă din ofioerî şi civili, rescî, în drumul său spre Londra prin luna bună stare materială, cari din an în an
mân**, pe risioul său propriu, biblioteca lui Iunie,
a examinat toţi caii şi catârii aflători pe progresâzâ, îşi cumpără moşii pe amorti-
plănuită. — Înregistrăm cu buouriă aoest — Se scrie din Constanţa, oă în cu­
teritoriul oraşului şi a făcut o couscriere saţiă. Acum li-a venit gustul să pună mâna
pas însemnat în viâţa sooietăţii şi dorim rând va apără acolo un (flar săptămânal
generală a lor, olassându-i după oalitate: pe proprietăţile mari, ba refusă de-a plăti
întreprinderii cel mai strălucit suocas. redaotat în limba turcă, menit să apere in­
pe unii pentru oavaleriă, pe alţii pentru teresele populaţiunei mohamedane din Do- dările cătră stat şi tote lucrările publice.
artileriă, alţii pentru trăsuri, alţii pentru brogea. Doctrinele sooialiste le-au învăţat dela in­
Fondul de pensiune al Ziariştilor ma­
povoră etc. — Societatea „Semi-luna Roşie , funo- dustriaşi şi aoum, dâcă nu le vom sta îu
u
ghiari. La 25 Aprilie n. c. îşi va ţine adu­
ţionâză şi în Dobrogea. Dâmnele musul­ cale, se vor răsvrăti în masse cu cose şi
narea generală sooietatea fondului de pen­ Salinele române. Dala 1 Aprilie 1895
mane din Constanţa au îneeput să strîngâ cu sape asupra domnilor.
siune a Ziariştilor maghiari. In raportul pănă la 31 Martie 1896, s’au vândut bani şi obieote de pansament pentru răniţii
Banul presentâ situaţiunea oa fârte
anual al direcţiunei se arată, că în cursul 90.198,635 kilograme de sare din salinele din răsboiul cu Grecii.
80
îngrijitore şi Z^ » că din causa aoâsta a
anului treout s’a arătat din partea socie­ statulixi român, representâud o valore de
ordonat şi disolvarea societăţilor şi clubu­
tăţii maghiare interes frumos faţă de causa 7.083,744 lei. Valorea sării exportate, î.n Mişcări socialiste în Croaţia. rilor nolitice, dâr, cji.se el, n’a voit prin asta
Ziariştilor unguri şi prin ei de causa lite- timpul acesta s’a ridicat la suma de
Din Agram sa telegrafeză, că popo­ să strîmtoreze oposiţia, oare şi aşa a pier­
00
raturei cfi^isti » Numărul membrilor so­ 1.078,336 lei; în Rusia s’a exportat sare dut terenul de sub pioiâre, din contră ar
cietăţii s’a urcat până la finea anului tre­ pentru o valore de 76,000 lei, er restul a rul agricultor disa două distriote ale Croaţiei
out la 111, er fondul s’a sporit numai în fost exportat în Serbia şi Bulgaria. (Vukovar şi Sidi) a erupt în formală revo­ dori, oa în dieta croată să vadă mai mare
cursul anului trecut cu 51,135 fl. Fondul luţia. Sunt vre-o doi ani, de oând anumiţi oposiţiă.
Operă germană. Pănă aouma trupa de agitatori socialişti luerâză în mijlocul po­ Aoâsta, de-altmintrelea este o sousă
total este acji de 555,958 fl. La acâstă
sub direcţiunea d-lui Bauer a dat opera fariseioă, căci dâcă Banul n’a voit să strîm­
grabnică sporire a fondului au oontribuit „Lohengrin*, de "Wagner, „Faust“ de Gou- porului, iafiltrându-i prinoipii sooialiste. De
mai multe legate şi donaţiunî, ce s’au fă­ nod şi „Trovatore de Verdi, despre cea atunci socialiştii s’au înmulţit mereu, âr toreze oposiţia, atunci ajungea să disolve
1
cut în anul trecut. Aşa de esemplu, Both- dintâifi representaţie am vorbit deja. Ră­ acum au început să dea semne de viâţă, societăţile sooialiste, deră tocmai esistă ast­
j'eld Sarnuel, murind a lăsat pentru fondul mâne numai să accentuăm, oă orchestra manifestându-se cu o putere, la care nime­ fel de societăţi, dâr nu şi oiuburile politice,
orăşenescă are partea leului la suoossul de nea nu s’a aşteotat. a oăror esistenţă se basâză pe însu-şl prin­
fliariştilor 3000 fl.; br. Solymossy Lâszlo a
pănă aouma a acestei stagiuni de operă. Poporul declară pe faţă, că „timpul cipiul oonstituţiunei.
lăsat tot prin testament o fondaţiune de
Dirigentul musieal al operelor d-1 R. domnitor a treout* , şi că încă acum, la
4
2500 fi.; institutul de bani „Egyesiilt Fo-
Staps desvoltâ pe iâsgă multă cunosoinţă,
4
vârosi Takarâkpenztâr* din inoideutul ju­ energiă şi dibăcia în conducerea orchestrei 1 Maiu, se vor împărţi între ţărani tote
u
bileului său de 50 ani a dăruit fondului şi a cântăreţilor şi directorul teatrului, d-1 proprietăţile ,domnescI . Acâstă oredinţă Viena, 22 Aprilie. Pe când din
4000 fl. etc. etc. Pe lângă privaţi, la ini­ Bauer, pote numai să se felicite de acâstă e atât de înrădăcinată într’o parte a ţăra­ isvor turcesc sosesc mereu scirî des­
ţiativa diferiţilor fruntaşi s’au dat în favo­ acuisiţiune a căreia valore s’a cunoscut pe nilor. meat mulţi din ei şi-au şi cumpărat pre isbânda armatei otomane şi des­
deplin în „Lohengrin* , oare a fost pănă
4
rul fondului mai multe representaţiunl tea­ timbrele da lipsă de oâte 1 fl., ce vor tre­ pre ocuparea oraşului Tyrnavos, din
aouma cea mai grea prestaţiune.
trale, oare înoă au adus fondului mii de bui să le pună pe aotul de întabulare la Atena se anunţă succese ale Greci­
u
Forte bine a sucoes şi opera „Faust
14
florenî. Numai din donaţiunî şi legaţiunl de G-ounod, oe s’a dat Marţi. Musioa a I Maiu, oând „se vor împărţi moşiile . lor. Nimic nu este înse pe deplin
s’au încaasat pentru fond în decursul anu­ fost la culme desenând cu putere frumu­ Guvernul croato-slavon, văcjend ca­ constatat.
lui trecut 22.369 fl.! — Aşa sciu adver­ şele icone mxxsicale ale dramei. Rolul Mar­ racterul periculos al acestor mişcări, a luat Dela Saionichi se anunţă sosirea
sarii noştri să jertfâscă pentru sprijinirea garetei l’a avut oântărâţa br<şovenă d-ra tote măsurile pentru suprimarea lor. In la graniţă a 2400 de voluntari al-
Maria Rosenkranz, oare de doi ani a in­
pressei l o r ! . . distriotale ameninţate s’a trimis multă mi- banesî.
trat la operă. La început era emoţionată, liţiă, âr proprietarilor peutru a Ie apăra
păşind pentru prima oră pe scena oraşului
Limba cehă şi germană la universită­ viâţa şi moşiile, li-s’a pus la disposiţiă un
ei natal, dâr iute s’a recules, după pri­
ţile din Fraga. Din Praga se anunţă, că mirea simpatică ce i s’a făout, şi a cântat număr mare de gendarmî. Autorităţile ares-
guvernul austriac a hotărît să institue la ou bravură rolul ei până la sfârşit. S’a vă- teză continuu sute şi sute de omeni, fără Velocipedul — mvenţinne chineză. Li-
amândouă universităţile din Praga catedre cjut din predarea ei că pe lângă o voce a mai alege, dâcă sunt domni, ori ţărani, Huug-Tsang, vice-regele Chiuei, cu ooa-
de limba germană şi de limba oehică; de sopran forte plăcută şi clară mai ales îndată oe cade asupra vre-unuia suspiţiunea, siunea călătoriei sala prin Europa, între
în tonurile de mijloc, are o şeolă bună şi alte obiecte, si-a cumpărat un velooiped
anume la universitatea cehă se va institui oă ţine cu socialiştii, e prins şi arunoat sistem engles şi altul sistem belgian. Oând
că şl-a studiat rolul ou esaotitate. Ea a
catedră de limba germană, er la cea ger­ în temniţă. vioe-regele chinez te-goi în Londra un ve-
fost viu aplaudată.
mană catedră de limba cehioă. Pentru a D-1 Des. Mutray (Faust) cu puterni­ De altă parte Banul oroat, Khuen- lociped, Zis© că velooipedul actual este nu­
stabili modalităţile instituirei acestor cate- cul şi plăoutul său tenor, apoi esceientul Hedervary. disoivă tote reuniuniie sooia- mai o renovare a vechiului velooiped sis­
tem chinezesc si îl ensrâ tot trecutul ve-
iouipedului din China. După Li-Hung-Tsang
velooipedul a fost inventat cu 2300 de
14
sub legea constituţională sunt cetăţeni ma­ ceva, atunoî numai Damnecjeu mai pote tâte te rog, d-le oolonel, să uiţi treoutul . ani înainte d9 Christos şi pănă în vâcul
treout nu s’a folosit. In China, damele
4
ghiari* . ierta pe âmenii d-tale. Ou aoâsta am ter­ — „Bine-i, hai să fiă uitat, numai să într’atâta iubeau velooipedul, încât tote
— „D-le oolonel! ţinenda-te de con- minat agendele oficiose. — Dâr aoum spu- nu mai păşiţi din nou, pentru-oâ atunci, oelelalte ocupatiunî le-a negles şx numai
diţiunile puse în rândul treout, în 8 cjb ne-ml, ce minunea lui Dutnnecjeu, oa şi pe după cum am c|is, voiă fi grozav şi nu veţi de velooiped se interesau, şi din causa a-
0
vei publica amnestia generală. Eră eu voih timpul lui Horia-Cloşca, dâoă bine îmi aduc mai avâ să contaţi la amnestiă, — aoum fi câsta în China se nurnia velooipedul „bă-
laurul fericit *. In urmă însă, velooipedul a
1
răspunde aceleia punctual, numărul arme­ aminte, tocmai din Vidra a fost unul din cu Dumnefleu ! u
fost oprit priutr’o poruncă impărătâsoă de
lor oe se află la mine pâte fi 8 său 10,000, oonducătorii popoi-ului, şi dâră tocmai în „Şi astfet ne-am despărţit, şi dâcă a mai fi folosit, cjioend, oă velooipedul îm-
dâr nu t6te sunt arme soldăţesoî ; mai am casa d-tale s’a şi născut, preoum am aucjit , Hatvani nu nâvălia asupra Abrudului pănă pedecă înmulţirea poporaţiunei. Astfel au
44
8 tunuri de lemn, şi 6 de metal, acestea — „Asta-i adevărat, domnul meu, dâr oe eu am fost pela Dobriţin pentru esope- desvăţat pe damele din China dela volooiped.
deci le voiG depune în Abrud, dâr cu ob­ ia asta eu nu pot răspunde nimic; de alt­ rarea amnestiei generale, de sigur strălucit
servarea, oa să rămână dmenilor caii, oe mintrelea asta-i o oonversaţiune aşa privată; sucoes ar fi încoronat espediţia aoâsta a Proprietar: Jir. Aiarel Mmcşianu.
se află la mine, căci aceia şi aşa sunt ai la ceea ce a răspunde nimio nu mă obligă.* 4 mea de aprope 3 luni de cjă ! d P^
te
0r
0
— „Dâcă-ml dai voiâ să te întreb: Redactor responsahil •- Gregoriw Maior.
lor proprii; şi Bstfel din parte-mi, pâte, am altfel a fost soris în oartea ursitei naţiunei
ce v’a putut promite d-vâstră gubernul nem­
14
terminat . mele.* 4
ţesc, pentru pustiirile aoestea îngrozitore? “
— „Domnul m e u ! Ou privire la oai, Aşa sciu scrie colonelii insur­ ><j Pentru fumătorii U li£ări!
— „Domnul meu! să lăsăm aoestea,
întru cât ei nu se ţin de proprietatea vre­ genţilor despre trecut. Ei scriu ce
4
oăol ele nu se ţin de afaoerea nâstră* . El
unui posesor, aoeia îi ţineţi, de aoeia niol — „Astea le întreb numai pentru oă ar fi dorit se se întâmple şi nu cele f-H ► 3
vorbă nu pote fi, dâr întru cât aceia sunt multe de tâte a putut omul aucji despre ce s’au întâmplat. Vai de neamul, ed este cea mai curată, subţire şi totuşi tare i >
cu
căi nobili, de cari poporul român n’are şi aoâsta; am aucjit, oă a promis iertarea con­ care speră, că cu invenţiunî de-ale o ECărtiă d.e ţigrări, + 3
nici n’a avut niol-odată, aceia îl veţi aduoe tribuţiei pe cjace ani, nobilităţl pentru in­ fantasiei va putâ îndupleca lumea fără glicerină.
la Abrud, aoolo în piâţă îi veţi preda dim­ dividualităţi deosebite şi scie Dumnedeu se credă şi se se încredă în vitali­ E-t- Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
preună cu armele, mai departe tote hamu­ încă ce !“ tatea sa. Noi inse, neputendu-i co- •<1 Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă T )
rile, oăol şi de aoelea ai d-ta, de ceea ce — „Domnul meu! aoestea se află în­ rege şi îndrepta, vom căuta în cele C L U B . w l-<
nici n’ai amintit pănă acum. Eră eu mâne, tre ofertele subsorise de Puohner, şi mă următore se arătăm, cum s’au petre­ a YeinjLre en gros la H 3
sâu înoă aql, voifi trimite pe comisar în mir, că d-ta le soii, de vreme ce şi nouă cut lucrurile, ca se aflăm şi seim, lulius iVililIer Nachfoiger,
14
tabăra d-tale, dâr de ’i se va întâmpla ni-s’au predat în secret; şi mai pe sus de „Cui se credem . (y urm a.) (6) Itraşov.
a