Page 49 - 1897-04

Sazeta“ iese îi flă-care di,
!S
ii ? tpo^rsila
ADonamente pentru Mstro-tJngaria:
Bîsmv. yisrfj mm $?. 39. Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl.. pe trei luni 3 fl.
Botîoî! O6ffaqoa' .« ars sjj
,
jjiliuoîo. — .VUnnMftptv an t« N-rii de Oumineoă 2 (I. pe an.
iîtrimat, Pentru România si străinătate;
1S3ERATE as primesc la Adml- Pe nn an 40 franol, pe şâse
nletrnţlune în Braşov şi ia ar- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
axutiroio Birouri ta umiROlwi: N-rii de Duminoon 8 franol.
in Viena: ii. Ihtiua, 3«mruh
Schaifk, Sudclf Moaşe, A. Oppthks Se pronumoră la t6te ofioieie
Saohfolgjar; Anton Oppeift, J. poştale din Intra şi din atară
Dtstmebcr, in Budapesta : A. 7. si la dd. ooleetori.
Oolibergorg, Zckstein Bernot; in ii'nuameiit'al pentru Brasor
Bnenresox: Ajence Ectvas, 8ne- administraţiunea, piaţa mare,
ouraale de Rţramivnie; Sa Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burj,: Karoiyt & Liebmann, I.: pe nn an 10 fl., pe şese
Preţul Inaorţlunllor: o aoriâ luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţarmond pe 0 coldnă 6 et. şi Cu dusul în casă: Pe un an
trOer. timbru pentru o publi­ (2>TuL3ncLer de ZDuLnenLlnecăş 13) 12 fl., pe 6 luni 6 II., pe trei luni
care. Publicări mai dane după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariră şi Învoială. său 15 bani. Atăt abonamen­
Reclame pe psgpna a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 1.0 cr. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 84.—Anul LX. Braşov, Duminecă 13 (25) Aprilie 1897.

Din eausa sfintelor sărbători diurni nu va de a încorpora la regat insula Creta, Sângele ce se varsă însă ac[î Cel ce a suit crucea pe Gol-
apăr<5 pănă Mercurî săra. dâcă condamnă răsboiul şi doresc pe câmpiile Tessaliei şi ce se va gota şi a răstignit pe dânsa păcatele
chiar pe faţă ca Grecia se fiă în­ mai vărsa încă de aici încolo nu va ce amărau esistenţa omului, des-
P as c i l e . vinsă de Turci, nu-o fac pentru a fi curs înzadar, căci, deşi numai în­ grdpă prin învierea sa principiile ,
pedepsi „îngâmfarea" naţională gre- cet» şi cu greu, va răsări din el regeneratore, şi omul putu vede în-
B r a ş o v , 12 (24) Aprilie. căscă, său pentru a sprijini şubreda odată libertatea şi independenţa po- tr’o perspectivă, deşi depărtată, dâr
In noptea, ce vine, t6ta clopo­ împărăţia a Osmanlilor păgâni, ci o porelor astăcjî încă apăsate şi ne­ luminosâ, un viitor mai fericit şi
tele bisericelor Răsăritului voi’ vesti fac numai şi numai cu scop de a dreptăţite, şi scris este, că numai mai demn de dânsul.
marea serbătbre a învierii. Sunetul împedeca se devină faptă ceea ce celor ce jertfesc şi sufer pentru Din costa Salvatorului, ca din-
lor armonios va fi însă întrerupt de flisese odinidră marele bărbat de marele şi dumnecjeeecul scop le su- tr’un isvor de vieţă, ce după o ar­
şueratul văietâtor al vântului, ce stat englez Gladstone, că „Orientul rîde învierea. şiţă îndelungată se revarsă preste
vine dela Marea mediterană şi din se fiă al poporelor orientale“, ca aceste plantele ofilite, isbucniră tbte virtu­
Archipelag, şi care pe lângă anun­ popâre să ajungă a fi unite şi tari ţile creştine; credinţa, speranţa,
ţarea primăverei, vestesce popdrelor şi a-şî conduce ele înse-le destinele, Christos a Înviat! frăţia, pietatea, abnegaţiunea şi ca­
răsăritene ţipetele de durere şi de fără a aştepta se fiă mereu doicite ritatea creştină. Moravurile se în­
desperare a cjecî de mii de creştini şi dădăcite de cătră una seu alta Dela Răsărit la Apus, dela un ca­ dulciră, sentimentele cele generose
precum şi bubuitul tunurilor şi zu­ dintre marile puteri. păt la altul al creştinătăţii nu esista luară locul barbarielor păgâne şi, în
ruitul armelor de pe câmpul de bă­ Nu pacea europenă este dâră om fiă bătrân seu tîner, bogat orî să­ fine, o preschimbare universală se
taie, unde se sfâşie poporul creştin în primejdiă, — cum cjic diplomaţii rac, care se nu fiă cuprins de-o operă în lume la suflarea Evangeliei.
al Greciei cu Semi-luna barbară şi dela Petersburg, Berlin, Viena, Lon­ mare bucuria şi se nu uite necasu- Astă4î este 4^ bucuriei, au­
ua
păgână. dra, Paris şi Roma — decă ar în­ rile, când din uşa altarului pornesce rora ce anunţă omenirei 4iî fru-
Q
Ce Pascî vor avă aceşti creş­ vinge Grecii, ci este în pericul în strigarea de: „Christos a înviat!" mdse, un orisont senin şi strălucit.
tini dela polele Olimpului, cari sân- caşul acesta domnirea ce-o esercită
Şi cum se nu se bucure totă Totul este sublim şi semnificat în
gereză ac]î, ca Mântuitorul pe cruce, marele state asupra Orientului eu­ lumea, când astăcji serbăm aniver­ acestă gloriosă serbătore, ce ne so-
din sute şi mii de răni? ropean cu ajutorul slăbiciunei P6r- sarea acelei 4^®? î Q care Isus sesce de-odată cu plăcuta primăvară,
Multă tristeţă şi mare durere va tei otomane şi a desbinării şi ne­ Christos prin învierea sa din morţi atestând dogma cea mai consolătdre
cuprinde inimile celor ce’şî vor pierde putinţei micelor state balcanice pre­
a dat lumei se înţelegă, că El este a Sântei ndstre religiunî.
în crâncenele lupte pe părinte, pe cum şi a poporelor creştine asuprite cu adevărat Fiiul lui Dumne4eu şi
fiu, pe frate, pe mire şi pe amic. de sub sceptrul Sultanului; este în adevărat Dumne4©u ; şi cum se nu Uitând der pentru un moment
Ce însemnă însă tăte aceste pier­ pericul planul acelora, cari împo­ ne veselim, când învierea lui Chris­ tdte suferinţele şi greutăţile aduse
deri pe lângă dorul cel mare şi pu­ triva dreptei judecăţi a amintitului tos ne asigură, ca legea, ce o pro­ de starea actuală a împrejurărilor,
ternic al naţiei şi al patriei lor de om de stat c^ic: Orientul se fiă al fesăm, biserica, ce veneram, sunt se serbăm cu suflete voiose suveni-
a vede învierea unirii şi a măririi puterei aceleia, care va fi mai vi- aşe4eminte Dumne4escî şi singure rea marelui eveniment, ce s’a ope­
Grecilor? clână şi mai puternică decât t6te şi mântuitore! rat în acestă 4* atât de scumpă tu­
In munţii şi cârnpiele Teâsaliei va sci se se jâce cu sortea popâre- turor creştinilor. Se lăsăm la o parte
ca şi la ţermii Mării în Epir curge lor creştine ale Răsăritului ca şi cu Cea mai mare, cea mai solemnă urele şi duşmăniile în acâstă stră­
ua
sângele şirăie — şi acesta nu numai „omul bolnav" dela Bosfor, care îi dintre tote sărbătorile, este 4i lucită, în care frăţia umană serbeză
pentru pofta de mărire a Grecilor, ţine numai locul pănă ce va sosi Invierei Domnului Isus Christos. triumful seu.
cari au şi ei slăbiciunile lor de a momentul mult dorit de ea, ca se-i Totă creştinătatea serbâză în acestă S’o înfrumseţăm cu înălţarea
voi se trecă de mai mari şi mai cutropescă pe toţi! 4i, cu o nespusă bucuriă, triumful sentimentelor, cu tot ce avem mai
cumpliţi; nu numai pentru apărarea Ce vor aduce deci Pascile aces­ celor mai mar! principii ale regene- scump şi mai nobil, ca astfel se fiă
unei orenduelî învechite, ce nu se tea celor asupriţi şi nedreptăţiţi, cari raţiunei omenirei. mai splendidă, reversând împreju­
mai păte ţină şi a stapânirei Tur­ aprâpe nu mai au ce pierde, şi ce Sunt aprdpe 20 de secuii, de rul nostru bucuria, ce domnesce în
cului trufaş şi necultivat, care îm­ vor aduce celor mici şi slabi, cari când fii! morţii şi ai păcatului se sufletele ndstre.
preună cu împărăţia sa este în apu- tremură de târnă ca nu cumva şi luptară se înmormânteze în persona Voim se gustăm fericirea? —
nere, ci pentru un mare principiu, puţinul avut al lor s’ajungă pradă lui Christos aceste mari principii; Singur numai Caritatea ni-o pote
pentru idea vieţii de sine stătătăre lăcomiei celor mari şi puternici? dâr Domnul vieţii şi al morţii, trium­ da, numai ea portă cu sine recom­
libere şi independente a naţiunilor Câte jertfe nu s’au adus numai fând asupra lor, lasă în adâncimea pensa pentru bine-făcetor. Indurarea
şi a statelor din peninsula balcanică dela marea revoluţiune francesă în- mormântului giolgiurile funebre , este cel mai esenţial percept al creş­
pe temeiul libertăţii şi a unităţii lor câce pentru liberarea popârelor Eu­ simbolul superstiţiilor tristului tre­ tinismului , ea uşureză durerile,
naţionale. ropei şi totuşi nici pănă astăcţi aceste cut, şi răsare ca sdrele strălucit în schimbă lacremile în bucuriă, mâh-
Decă astăcji marile state, în popâre nu au ajuns mai departe de­ 4iua senină, anunţând lumei viito­ nirele în mângâieri, şi preface Iadul
frunte cu Rusia şi Germania, sunt cât a fi tributarele alianţelor state­ rul cel mai splendid, mântuirea ei cu tdte chinurile într’un paradis de
în contra Grecilor şi a nisuinţelor lor lor mari militare. şi chiămarea ei la o nouă viâţă. fericire şi veseliă.

FOILETONUL „GAZ. TRANS." Toderaş n’a mai venit. „Şâpte ani şi jumătate Moşul bine-1 asculta,
Nevasta ce s’a gândit „Au trecut de când străbate Furca, grebla arunca
Că s’a pus, s’a măritat, „Ţeri străine-al meu fecior Şi casa i-o arăta
Toderaş ostaşul De soţu-s’o şi-a uitat. „Şi ’ntr’a mea inimă dor, *
El venind pe-un rând de fân „Că s’a şters, sermanu, şters Toderaş pe drum pornia
Baladă poporală.
Se ’ntâlni c’un moş bătrân: „Şi nici carte n’a trimes, Şi grăbia, mereu grăbia.
Floricică de pe plaid „Bună cfi ) Ş bătrân! „Ca să seim de mai trăesce Cum acasă ajungea
ua mo
Toderaş, fecior de craid, „Ce strîngi Dumineca fân?" „Şi la noi de mai gândesce!... Printre ospăţ se vîra
Vineri mă-sa l’a născut — „Taci, voinice, mergi din drum, „Păn’ anii s’au străcurat Păn’ înaintea mesii
Sâmbătă mare-a crescut „Că-s năcăjit rău acum". „Nevasta l’a aşteptat... Faţă ’n faţa miresii.
Duminecă s’a ’nsurat Toderaş capn-şi pleca „Der aduce ceasul rău
Toţi mesenii închina
Luni la oste a plecat Şi pe drum eră pleca, „La nevastă-un meteleu: El nici grijă nu le-avea
Nevestii vorbă-a lăsat: Dâr nici bine nu pornea „Ea credinţa şi-o perdu
Păn’ miresa-a închinat,
Nevastă, puicuţa mea, Şi de-odată se oprea, „Mânce-o corbii chiar orna,
Atunci el a cuvântat:
Şepte ani nu mi-i vedea, Că mare larmă-auclia : „Dâcă nu m’a ascultat
„Acesta păhar l’oid bea,
Şepte ani ^i jumătate Mari strigăte răsunau, „Şi-a pripit la măritat.
„Că-i dela soţia mea!"
Eu nu ţî-oid trimite carte, Cari a ospăţ sămănau.
„Astâdi este nunta ei
Der tu să-mî fi cu dreptate. Cătră moş âr se ’ndrepta Toţi mesenii se ’ncruntau
“„Intre chiote de smei,
Eu mă duc în ţări străine Cu dulce graid cuvânta: Trişti în faţă-şl căutau,
„Intre urlet greu prin sat
Unde nu cunosc pe nime, „Moşule, bătrâu cinstit, Dâr mirâsa lăcrima
„Par’ că lupii au turbat".
Der tu să nu uiţi de mine; „De năcaz încărunţit, Şi din gură cuvânta:
Că şi eu cât void umbla „Da ce-i colo ’n sat la voi — „Moşule, ce m’aşl ruga: „Soţul meu, bărbat iubit,
De tine nu-mi void uita. „De s’ande-atâta toid? tt „S’aruncî furca şi grebla, „Anii ţi-s’au împlinit
£ — «Hei, voinic sufletul meu", „Să cinstesc! Dumineca „Şi tn nu mi-ai mai venit,
Etă anii s’o ’mplinit Ofta moşul meu cu greu: „Şi să-mi arăţi casa ta!" „Gândurile m’o ’nşelat