Page 50 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 84.—1897.

ua
Acesta 4* se numesce 4i bi­ ranţa şi renascerea cficend: „Speranţa, în­ armata turcescă din Epir şi armata In Epir, Grecii au avut cjilel©
ua
ruinţei, a mântuirei, 4i mare, ser- tru cât mi-se pare mie, se compară cu oul; comandată de Edhem-paşa, cu car­ acestea succese, deşi n’au luat încă
băt6rea serbătorilor, corona şi muma căci după cum speranţa n’a devenit încă tierul general la Elassona. Precum Preveza, pe care au bombardat’o
tuturor serbătorilor, numiri, ce es- realitate, tot asemenea şi oul este ceva, spun înse soirile sosite în septemâna corăbiile grecesc!, au luat însă for­
primă înalta însemnare şi demnitate dâr nu este încă pui“. (Serm. 105). acesta, Grecii au fost respinşi şi în tul Salagora. Colonelul Mănos a tre­
a acestei sărbători. Nbptea de Sâm­ Obiceiul însă, de-a văpsi ouăle de loc se înainteze armata lor spre cut peste rîul Arta şi a silit pe
bătă spre Duminecă, când se ser- Pasci în diferite colori, mai ales roşii, este Elassona, au înaintat, deşi încet şi Turc! să se retragă din Philippiada.
bâză învierea, se numesce ndptea asemenea forte vechiu, nu se scie însă cu luptând pas de pascu Grecii, trupele Nu în Epir se aşteptă să se decidă
cea mare seu sântă. 0 mulţămire siguranţă originea şi sensul acestui obiceiu. turcesc!, ocupând trecetorile mun­ răsboiul, ci pe câmpia Tessaliei.
şi veseliă nespusă cuprinde inima Unii (dic, că oul, fiind simbolul învierei ţilor dela marginea vălei Tessaliei. *
creştinilor, er luminele, ce ţinem în corpului, de aceea se văpesce roşiu, pen- Grecii s’au retras pe câmpia de din­ In Atena s’a răspândtt faima despre
mâni, exprimă bucuria, care lucesce tru-că şi corpul în momentul nascerei este colo de rîurile Xerias şi Salamvria. mari suooese, ce le-au avut Turcii faţă cu
pe feţele ndstre. Şi cum se nu fim un fel de carne roşiă. După alţii, colorile Pe acest loc se vor da bătăliele de­ Grecii pe câmpul de răsboiu în Tessalia.
veseli, căci 4i mult aşteptată a ouălor esprimă vieţa cea nouă a naturei cisive, ce se aştâptă. Nu s’a permis însă să se publice telegrame
ua
ua
venit, 4i solemnă, în care umi­ întinerite în primăvară, când cade şi săr­ Câmpia Tessaliei este fârte cu amănunte. Poporaţia se află în cea mai
linţele se schimbă în triumf, a sosit. bătorea Pascilor. fructiferă şi cultivată. In mijlocul mare iritaţiune.
In timp de şepte săptămâni la- In ori-ce cas însă colorea esprimă o acestei câmpii, pe care se află res­ Regele George va merge după Pasai
cremile au fost partea năstră ; bise- veseliă, şi fiind-că oul în sine este un sim­ firaţi plop! egipteni, se ridică pe la graniţă.
ricele ndstre au fost în doliu, au bol al renascerei şi al speranţei, de aceea ambii ţerm! ale rîului Salamvria, er Din Atena se anunţă: Totă ţâra se
oferit ochilor noştri numai obiecte găsim, că ouăle roşii sunt un obiceiă fârte mai ales pe ţărmul drept capitala Tes­ va ridioa înainte de a îughenunohia înain­
triste şi jalnice. La vederea patime- frumos şi un simbol nemerit al veseliei, de saliei, Larissa, care este cartierul ge­ tea Turoilor. 40000 voluntari vor fi în
lor şi a morţii divinului nostru răs­ care sunt pătrunse inimele credincioşilor neral al comandantelui suprem al puţine (file gata la luptă.
cumpărător, inima nostră a fost pă­ pentru învierea Domnului nostru Isus oştirei grecesc!, principele de co- Iu Constantinopol domnesoe, se înţe­
trunsă de-o întristare amară. Acum Christos. rână Constantin. lege îatre Turci, buouriă pentru soirile ce
însă de-odată tdte s’au schimbat; Prof. Or. Elefterescu. Larissa are 14,000 locuitor!, 8 soseso dela Elassona, însă Turcii totuşi uu
sunete melodiăse, cântări vesele au bisericî, 27 minarete şi moschee, se bucură pe deplin, oă soiu, că nu o să se
deşteptat inima ndstră şi ni-au făcut Resboiul turco-grecesc. între car! cea mai mare parte sunt alâgă ou nimic din totă vitegia soldaţilor lor.
cunoscut, că timpul întristărei a închise şi ruinate. Oraşul are şi ceva In Constantinopol se află însă afară
trecut, că opera mântuirei s’a îm­ Astă4î se împlinesce septemâna, industria. Tirnavos cu 4,400 locui­
plinit, că Isus a sfărîmat infernul şi de când Turcia a declarat resboiu tor! e3ta al doilea oraş ai câmpiei de cele 200,000 de mii de raiale greoescl
a îmbogăţit ceriurile şi că: „Christos Greciei. Adecă, mai bine c^is, nici tessalice la ţermii rîului Xerias, şi fieci de caii de Greci din regat, cari mai
a înviat l u n’a fost o declarare formală de res­ despre care se 4ice, că deja l’au toţi au venit dela insulele Ionice şi dela
boiu, ci după ce guvernul otoman ocupat Turcii. Decă este aşa, atunci marea Egeică, ca să capete de lucru şi
a aflat dela comandantul trupelor să-şî economisâscă oevaşl, ce să pâfcă tri-
însemnătatea onălor roşii de Pasci. turcesc! dela graniţă, că trupele re­ Turcii au trecut şi rîul Xerias şi mhă aoasă. Intre aceştia sunt, înainte de
acuma luptele viitâre vor forma îu-
Este un obiceiâ vechiiî, atât în bise­ gulare grecesc! au năvălit prin mai cercarea de a trece şi rîul Salam­ tote, multe servitore grecâioe numite „Ma-
rica orientală, cât şi în cea occidentală, multe puncte pe teritorul turcesc în vria şi de a ocupa Larissa. Aici, în girisas“ (bucătărese, fete da casă) şi „Par-
ca creştinii în cfi de Pasc! să-şi dea unii direcţia spre Elassona, guvernul Sul­ Larissa, Grecii au ridicat însemnate manas** (doici). EI9 tote soiu, că iubiţii lor
ua
altora ouă roşii, ceea ce s’a conservat în tanului a privit acâsta ca începerea de acasă se află acuma sub stâg şi o mare
întăritur! pasagere, cam ca cele ce
biserica nostră pănă în cfiua de astădî, şi resboiului din partea Grecilor fără mâhnire a ou prins tâte casele, unde se află
erau la Plevna şi păta că stă în
va fi pănă în eternitate. declarare de resboiu. A decis dec! legătură cu acesta, că Sultanul a aceste serv’târe.
De unde s’a născut acest obiceiâ şi a adresa o notă puterilor, în care numit pe Ghazi-Osman-Faşa, pe leul In stradele capitalei turcesc! domnesc»
ce însemnâză nu se pote spune cu esacti- arată, că Turcia fiind atacată de dela Plevna, comandant superior linisoe mai mare, ca de altă dată pa la
tate. Unii din creştini au căutat a da Grecia, a dat ordin telegrafic coman­ peste armatele turcesc! şi l’a trimis Paso!. .Numai multele patrule, oa travarsâză
acestui obieeifi diferite explicaţiuni, care dantului Edhem-paşa, ca se între în la graniţă. stradele dau să cuuâscă străinului, că aici
însă sunt mai mult său mai puţin arbitra- acţiune şi se apere integritatea îm­ Trupele turcesc! înainteza încet nu-s tâte cum trebue. Şi în suburbiile tur­
rie. Unii cred, că după un post de şepte părăţiei otomane. din causa drumurilor grele prin cesc! domuesce linisce, numai vencfâtorii
săptămâni, în care ouăle sunt oprite, creş­ „Noi**, (fise un înalt funcţionar tur­ munţî, pe care transportul provian- da cfiare ou strigâtaie lor întrerup tăoerea.
tinii au căutat a se întări cu mâncări forte cesc, „n’am declarat răsboiă. Noi răspun­ tului, a muniţiunii, a tunurilor şi Cea mai mare mişoare este acum în
hrănitore, mai cu semă prin ouă, şi de aci dem la atacul trupelor regulare greoescl altele, este de tot greu. Turcii s’au palatul Sultanului, unde merg şi vin mi­
a venit obiceiul, de a-şî da unii altora cu armele uostre. Grecia n’a voit altfel. dovedit şi de astă-dată, ca bun! şi niştrii şi alţi funcţionari, tâtă cfi - Până
aa
ouă. Alţii deduc acâsta dela un obiceiă, Curgă dâr sângele. Noi vom asculta de disciplinaţi soldaţi, car! suportă tdte acum a fost linisoe, oum va fi însă astădî
care şi pănă astădî esistă, adecă obiceiul Europa, dâoă ne va porunci stăm pe loc. lipsele şi strapaţiile. Ei au dovedit în oapitala Turciei, ia nâpte, când sute
de-a aduna în diua de Pasc! ouă pentru Da vom învinge, nu vom osre mărirea un proges şi la mobiîisare. Au în­ de mii de Greoi vor serba învierea, când
preoţii bisericei. teritorului nostru, ăfr vom pretinde o deplină văţat ceva şi dela generalii şi ofi- după obiceiîi, vor răsuna de pe pridvârele
In biserica orientală oul Pascilor era despăgubire de rdsboiu, pa oare ne va con- cerii german!, car! de un şir de an! oaselor grecesc! împuşcăturile, prin care se
considerat ca un simbol al învierei şi al oede-o o Europă drâptă. Noi nu suntem încoce le-au ajutat la organisarea serbâză învierea, când Grecii ortodox! se
creaţiunei celei nouă; căci după cum din provocătorii şi posedam subscrierile celor armatei. Chiar şi puscile şi tunurile vor îmbrăţişa, saiutându-se cu ouvintele:
interitorul oului se desvoltă viâţa şi ese şâse puteri mari, că în acest răsboiă, oel lor sunt germane. „Christos anesti! (Christos a înviat) şi
u
dintr’ensul puiul, tot astfel a eşit din mor­ ca va ataca, adecă Grecul, şi dâoă va în­ Nu mai puţin însă au pus şi r Alitos anesti! (adevărat c’a înviat)?
u
mânt Christos, cel ce a învat. vinge, nu pâta oonta la nici o mărire a Grecii lumea în uimire prin tenaci­ *
Creştinii, ciocnind ouăle la Pasci, teritorului său, la niol un avantagiu din tatea resistenţii lor şi prin curagiul Despre luptele dela pasul Meluna
u
dic cuvintele: „Christos a înviat ! Prin victoria sa. Durere, disc paşa, bolovanul lor eroic. Pe când vitegia Turcului anunţă „Agenţia Reuter* dela 21 Aprilie
acâsta voiesc să arate, că corpul nostru, s’a pus în mişoare pe deal în jos şi cine isvoresce din religiunea sa, aceea a la arnâzl: Da adî-diminâţă s’a încins o
deşi se va strica ca oul, însă precum a în­ scie, unde şi cât de departe va ajunge. Să Grecului isvoresce din patriotismul luptă crâncenă. Grecii au încercat să ia cu
viat Isus, tot aşa va învia şi corpul nostru dea Allab, ca armele nâstre să învingă !“ său. Cu deosebire s’au distins în lup­ asalt posiţia turcâscă de pe o colină. Au
din sînul pământului, cu totul nou, ca oul Grecii au voit se ocupe trece- tele din urmă batalidnele de vână­ fost însă respinşi ou pierderi mari. Lupta
care a eşit din pântecele mamei sale, care torile munţilor şi se ia posiţiile mai tor! grecesc!, aşa numiţii Evzonî, oontinuă. Turcii au reserve. In luptele de
a fost făcut erăşl din ou. însemnate turcesc! dela graniţă, ca car! se recruteză din poporaţia in­ aici a cădut erl Djelul-paşa, comandant de
Sântul Augustin asâmănă oul ca spe­ astfel se taie comunicaţiunea între sulelor şi a munţilor dela Agrapha. brigadă.

„M’am plecat la măritat. şi problema mea era să oaut urmele lor vuza, întrebat fiind de naţionalitatea sa, a talent al Aromânilor, au învăţat perfect
„Iârtă-ml, de poţi ierta, în Atena. îndrăsnit să-şi dică Român. Din causa limba germană.
„Şi âtă âră-s a ta!** Nachi**) căuta repede compatrioţi de-ai aoâsta a fost citat de mai multe-orl şi s’a In Vuli (Cameră) sunt numai doi de­
stăruit pănă ce şi el a spus că-i Grec! putaţi aromâni: Hagigaohi din Pertuii şi
săi: erau vândStorl de castana şi duloeţuvî,
Toderaş o şi ierta Dâr eu li-aşl da onorabililor domni dela Taohe Iauuş din Vendista.
oarl umblă stradele şi se grămădesc la un
Cu sărutări o’ncărca. universitate sfatul să mergă odată în ca- Dâcă aşa dâr elementul român din
colţ de predilecţiă, unae-şl coc castanele
Mirele se întrista fenâua „’H’AvaTtavOrjg,** aprope de staţiunea Atena dispare, câte-va documente neperi-
şi le vând. Cu câţi am vorbit, toţi erau de
Şi din graiii aşa grăia: Laurion. Acolo pot asculta cu ce plăcere târe dau dovadă despre entusiasmul şi jert­
pe valea Aspropotamosului : erau băeţl
„Cine i-a ostăşiţa vorbesc limba lor aromână acei xuQ-uqoI fele pentru Elenism.
murdari, cu priviri şirete, cari duo coa mai
„Fiă-i lăcaş uliţa “EXXrjvsg dela Bitolia, Cruşova, Neviesoa,
miserabilă viâţă, dormind în câte un colţ, Mai ’nainte de tâte trebue numită
1
„Şi culcuşul temniţa * Clisura şi alte loourl. Eu însu-ml am făcut admirabila Aoademie o adevărată oapod’o-
1). O, hrănindu-se ou pane şi măsline, pentru a
putâ păstra oeva din parale. Lunile da acolo ounoscinţă cu oel puţin 40 Aromâni, peră de arehitectură, un cadou al merituo­
vară le petrec în munţii lor. Meseriaşi sunt dâr dâoă trebue să dau crec]ământ celor ce sului baron Şina din Viena, oare se trage
Aromânii şi Albanezii din Atena.*) puţini, câţl-va ciobotarl, croitori şi argin­ mi-le-au spus studenţii, ei sunt peste 200. din Moscopole. Păcat numai, oă de-odată
După G-. Weig'and. tari. Negustori n’am putut găsi. Fără îndoială toţi sunt foo şi pară pentru ou Academia n’a putut dărui şi — aoade-
causa grecâsoă. mioienî. Mai departe, olădirea politehni­
In Atena am petrecut aprâpe tre Dâr între studenţime sunt mulţi Aro­ Intre profesori am găsit numai doi cului s’a făout pe cheltuiala oâtor-va ne­
luni, făcând în acest t i m p şi o escursiune mâni din Tesalia şi Macedonia. Dela sine Maoedo-RomânI: pe filologul Pantesidis din gustori aromâni. O inscripţie le spune nu­
la Românii din Aoarnania. se înţelege, că aceşti domni sunt introduşi
Cruşova, care are o situaţiune fârte in­ mele : Sturnara, Mihail şi Elena Toşiţa şi
în listele oficiale oa Elini. UduI dintre ei,
Departe este însă de mine gândul do fluentă în universitate şi, în trâcăt cfis, a George Averof. Dela fraţii Averof 9e trag
ou care am legat o pretenie mai intimă şi
a zugrăvi Atena ori obiceiurile popula- fost şi profesorul de greoesoe al surorii şi monumentele pentru patriarohii Ariga şi
oare mi-a dat câteva exnlioaţii de preţ re­
ţiunii sale. împăratului ‘Wilhelm II, şi istoricul Spi- filosoful Corais, precum şi o bogată dona-
lative la limbă, Vasili Vasilachi din Vo-
Cartea mea este dedicată Aromânilor ridon Lampros, născut în Corfa, unde ta­ ţiune a şcâlei b hniee pentru ofiţeri. Bine­
p
**) Nacbi era un Macedo-Român, ser­ tăl lui se refugiase. Amândoi şi-eu făcut făcătorului Tosiţa i-au înălţat în oimitirul
*) Din volumul „Die Aromunen**. vitor al d-lui 'Weigand. studiile în Germania şi, avend cunoscutul Atenei un monument splendid, dâr în mod