Page 51 - 1897-04
P. 51
Nr. 84.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Din Atena se anunţă cu data de 22 In unele din aceste comune sunt şi Din comitatul Bistriţa-Năseni fisolgăbirSilor de-a primi posturi în direo-
1. c. din isvor privat: Turcii au alungat şoole românesol, na la Meţova, Sa-Marina, ţiunea băncilor.
Feldru, Aprilie 1897.
trupele grecescl din Nezeros şi Meluna. Perivoli, Avdele, Grebena, Grebeniţî, Ar Amintitele stări abnormale din cercu
înainte de asta cu câţl-va ani s’a ob
Grecii s’au retras apoi până la Maţi, aprdpe mata, Flora, Oerneşî, Băesa, eto. rile nostre sunt în detrimentul administra
servat o mişcare neîndătinată între solgă-
de Tirnavos, unde şi-au concentrat t6te Numele românesol ale acestor comune ţiei şi a poporului. Nu soim, dâcă fişpanul
birăii din Năsâud şi Rodna şi între ovrei-
forţele. Prinţul de cordnâ s’a dus în per- au fost schimbate de greoi astfel: şi vioe-şpanul comitatului nostru ce soire
tnea din acele oerourl. Resultatul a fost,
sonă la Moţi. Resultatul luptei încă nu se Comu grecesoe Krania. său nu despre acâsta anomalie şi călcare
sciă. Se asigură însă, că Grecii se ţin vi- Bisicala Discatas că s’au înfiinţat două casse de păstrare ma de ordin&ţbne, deşi rugăm pe membrii
tejesce faţă ou Turcii mai numeroşi. Făliinu Ballimos. ghiare, una în NăsSud şi una în Rodna. oongregaţiunei oomitatense şi ai comitatu
La Reveni situaţia e mai favorabilă Ameru Milia, Scopul este vedit: ruinarea bancelor ro- lui administrativ, oa cu proxima ooasiune
pentru Greci, deorece le-a sucoes a dis Brâdetu Vradeton. mânescl deja esistente, şi a poporaţiunei să interpeleze în acăstă causă, şi sâ pretindă
truge artileria turcăscă. In 22 1. c. au so Aminciu Messovon. româuescl din aoeste cercuri, in cari ea cu totă energia încetarea acestui abus, oomis
sit 105 răniţi Greci în Pireu. Băcaşa Youvousa, eto. face 95°/ . în contul şi p© spinarea poporaţiunei ro
0
După un raport al ministrului de Ca acţionari nu s’au angagiat la amin mâne.
titele banoe maghiare, decât solgâbirSii,
răsboiu turccesc, până în 21 Aprilie tre-' Someşenii interesat!.
cuseră pe teritoriul grecesc din partea Tur Atentat în contra regelui ovreimea, şi câţi-va amploiaţi, apoi câte-va
cilor 54 batahone, 2 regimente de oavalertâ Italiei. agenturi. Nefiind între aoţion&rî inligenţă,
şi 16 baterii. nu a fost cine să conducă afacerile şi aşa SĂCELE, 10 Aprilie v. 1897.
* s’au ootroat îu ambele cercuri fisolgâbirăii, Ştim. D-le Redactor! piua de Joi,
Joi, în 22 1. c. s’a încercat în
In Epir, după cum se enunţă din Roma un atentat asupra regelui Ita şi anume la banca din NăsSud este preşe marea di din săptămâna patimelor, a fost
Gonstantinopol, Grecii avansdză. Se crede, liei, Umberto. O calfa de faur, fără dinte şi director fisolgăbirSui Bodo, ăr la o di de mare jale pentru noi, Românii
că Breveza va trebui neapărat să cadă, ocupaţiune, Pietro Acciarito a voit oea din Rodna fisolgăbirSui Hunyadi. sâcelenî. In acăstă di am petrecut la cele
deorece nu se mai pdte apăra. îortâreţae se străpungă pe rege cu un pum Cum manipuleză aoeştî satrapi, apoi eterne pe unul dintre cei mai zeloşi şi de
rău armată şs întărită. Se cJLe, că popo- nal. Regele a scăpat numai, prin cum fac presiune prin notari şi primari votaţi preoţi ai noştri din Săcele, pe sim
raţia creştină din Epir s’a ridicat în con aceea, că cu un sânge rece admira asupra poporaţiunei, îşi pote închipui ori paticul şi de toţi iubitul protopresbiter
tra oştirei turoescl. — Grecii au luat for bil s’a ridicat în picibre în trăsură. cine. onorar Radu N. Fopea, care a jucat un
tul Salagora cu 4 tunuri, oare este situat Atentatorul după ce a dat lovitura In auii treouţl congregaţiunea comi- rol însemnat în vieţa socială şi politică a
în goiful dela Arta, lângă Preveza. Turoii a aruncat pumnalul. El este de 24 tatensâ prin votare nominală a designat Săcelenilor.
sunt iu retragere. S’a lăţit faima, că esca de am şi trăesce în certă cu tatăl aoele bănci de pe teritoriul comitatului, Pe la 6ra 1 d. a. mulţime de popor
dra eliirasată grecâscă a plecat înaiutea seu. La poliţiă, unde a fost ascultat, oarl sunt capaoe a primi îu deposit bani se aduna la casa parochială, unde se aflau
flotei turoescl. s’a dovedit, că este un om esaltat. publiol oomunall şi orfanall, şi între cele rămăşiţele pămentescl ale defunctului. De
La arestarea lui a fost batjocorit şi designate nu ooură nici banca maghiară aci cortegiul, în sunetul clopotelor, se puse
Numele comunelor românesc! din Epir. insultat de mulţime. Acciarito a c|is, din Rodna, nici cea din NăsSud. Cu tote în mişcare, pornind spre biserică într’o
că fomea la îndemnat a severşi cri aoestea fisolgăbirăii amintiţi au făcut pre ordine esemplară. Garda de onore o forma
;
Pentru ca cetitorii să-şi potă da b as
ma ; el a plănuit atentatul cu o di siune asupra comunelor, de au depus la nu corpul pompierilor din loc.
săma de localităţile despre oare se vor-
mai înainte, căci a d,is: „Mâne voiu mitele bând mari sume de bani, fără a h
besoe în telegramele şi corespondenţele La biserică se făcu prohodul de că-
ucide o persbnă înaltă“. Poliţia l’a designate, cum am r]is, de oongreg&ţmne
dela graniţa turco-grăcâ, amintim aci, după tră 12 preoţi, în frunte cu D-l protopop
căutat, dâr nu la aflat. Se pare, că oa at&rî, şi fără a fi în stare a asigura pe
un oonfrate macedo-român, numele comu I. Petric. Era mişcător a vede lacrimile
el însu-şî şî-a făcut pumnalul, care deplin sumele depuse.
nelor româneşti din Epir, cari sunt teatru! numerosei familii şi a asculta jalnicile
are un tăiş ascuţit pe amendoue Agendele de presidente şi director la cântece ale corului împrovisionat de cătră
oonflietului dintre cele două state înve
părţile, de 30 centri metri de lung. o bancă ocupă mult timp, şi astfel fisol
cinate. d-nii învăţători. D-l protopop Ion Petric a
Meţova seu Aminciu, este o comună Când a dat lovitura, mâna lui era găbirSii se subtrag dela împlinirea obliga- rostit discursul funebru, în care a accen
înfăşurată cu o batistă. S’a dovedit, mentelor lor; nu se intereseză de nimica,
cu 12.650 de locuitori; Yotonaşi, 450 locui tuat îndeosebi meritele, ce defunctul le
tori, şi Amera 1000 locuitori. că atentatorul n’are soţi, că nu-i nu întreprind călStorii ofioiose, nu oontro- are pentru biserică, pentru popor, pentru
anarchist, ci a severşit atentatul nu leză casele comunale, oasele de dare, pe şcola din comună, er în calitate de asesor
Sa-Marina, 12000 locuitori, Smixi,
mai într’o stare de esaltaţiune, de tutorii cercuall etc. aşa înoât în oereul lor pentru protopopiatul întreg.
1750 loc.; Avdela, 45900 loc,; Rcrivoli,
nebuniă. este o anurchie formală; mulţi bani de
6000 loc.; Florii său Flambura, 1500 loo.; Urma, în fine, „sărutarea cea de pe
Regele Umberto, care mergea prin oasele comunale se dilapidâză, şi unii
Cerneşi, 1800 i o c . ; Kacrini 900 loc.; Gre- urmă“. Toţi cei presenţî îşi luară pe rend
la cursele de cai, după atentat a oligarhl de prin comune necontrol&ţl de
beniţi, 3400 loo. ; Comunele; Calote, Cu- „un rămas bun“ dela scumpul lor preot, în
continuat drumul seu cu trăsura. nimeni storc poporal. De drumuri nu se
culi, Drestinio, Oivdila, • Camia, Cav&lari. vreme ce corul intona mişcătorele cântece
Acolo, ajuns la locul de curse, mul îngrijesce nimeni, aşa încât ce a fost bun
etc., cu 2300 locuitori. „Veniţi fraţilor să-i dăm sărutarea cea de
ţimea aflând de atentat, i-a făcut în timpul districtului, acuma se ruinăză. pe urmă“ şi „Plâng şi mă tânguescL Nu
Pe riul Băeasa: Băeasa ou 2200 loc., regelui sgomotbse ovaţiunî. Diplo Numiţii fisolgăbirei clânio dela 10-12 ore
Laca (Laişte) cu 6000 loo., Leastaniţa (Les- cred să fi fost inimă, care să fi rămas ne
maţii şi înalţii funcţionari, cari se sunt ocupaţi pe la bancă şi judecătorii, er mişcată.
niţe) ou 2500 loc,; Scamnili■ şi Peclarî cu aflau şi ei acolo în tribune, s’u gră partidele, care vîd din depărtări mari, sunt
600 loo. Momentul de supremă durere sosi,
bit a felicita pe rege. Acesta cjise silite a aştepta până a doua cji-
„Vecînica pomenire“ se cânta şi sicriul,
La nord de Sa-Marina : glumind: „Aceste sunt micele plăceri Postul da preşedinte şi director de ridicat de preoţi şi trecut încă odată pe
Faleoseli cu 2600 loc; Furca 2300 ale posiţiei mele!“ Când s’a întors, re banoă nu este compatibil cu postul de fi- dinaintea altarului, fu pornit spre gropa
Joc.; lanina cu 10000 loc.; Arghirocastro ou gele a fost primit de poporul din solgăbirău. Ordinaţiunile ministeriale opreso deschisă, ce-1 aştepta.
3500 loc.; Livâdi cu 4300 loc.; Muscele Roma c’un entusiasm nespus. Multe acăsta şi anume una dintre ele cjice : „Az, In răposatul a pierdut familia, mai
(grecesoe: Misoeli), Brâdetu, Zagori cu 42 case, precum şi ambasadele erau îm hogy a foszolgabiro valamely takarekpenz- ales o fiică văduvă a sa cu cinci copii, pe
de sate românesc! ou o populaţiune de podobite cu stoguri. târnâl igszg&tdi hivatalt viseljcn, a kozi- cel mai puternic şi nepreţuit sprijin
25000 l o c . ; Săracu, ou 8000 loc.‘ Frosvala, Tote foile din Roma publică gazgatâs Ss a kozizolgâlat Srdekei szem- al său.
Palihori; Armata, cu 500 loo.; ‘Turta cu articulî, în cari înfiereză atentatul. pontjâbol meg nem eugedheto. („Din pUDO- Aflu, că preoţii celebranţî au renun
u
3700 loc.: Paltinu, cu 500 loc.; Grebena, Pdia socialistă Avanti c}ice, că nici tul de vedere al intereselor administraţiei ţat la orî-ce onorar, pe care — fiind-că
v
Pisicata, cu 1750 loc.; Flassona cu 760 loc.; un monarchist nu putea se lucre şi al serviciului public, nu se pote permite, familia stăruia să-l primescă, — l’au des
Gornu, cu 2000 loo.; Băeasa, cu 1850 loo.; mai bine în interesul monarcliiei, ca fisolgăbirSui să oonduoă la oare-va bancă tinat pentru un fond în favorul unei ne-
Scsu, Bozova, Vclonl, Ti şti, Zipiniţa, Lăbă- decât a făcut’o atentatorul Accia agendele direotoraleL Ordinaţ.iunea minis pote mai mici a răposatului.
niţî. Fazi, cu 1580, Drâgarî, Dobrinovacu rito . trului de interne din 1889 Nr. 67,195 ple I.
1550 ioo., eto. etc. când din ousurî ooncrete, esprea iuterdice
ridioul numele locului natal Meţova l’au cea, Berat şi Elbasan mai ales. In viaţa plină de auditori, am vâclut surprins oă o acum a trebuit să înohee. F6rte deprimat
soris Messovon, pentru a-i da numelui un studenţescă m’am introdus prin Efrem Gin- parte mare de studenţi avea pălăriile pe am părăsit sala, care stă pe aoelaşî loo,
aspect mai grecesc. nis, a cărui ounosoinţă o căutam pentru oa cap, fuma seu convorbea tare. Apăru pro unde odată şoolarii entusiasmaţl ai lui So-
să deprind cu el dialeotul dela Elbasan. orate ascultau vorbele sublimului bărbat.
Ca şi Aromânii, au făcut şi Albanezii fesorul. un domn bătrân, şi se urca la ca
multe donsţiunl oraşului Atena. Noi Germanii ounosoem pe studenţii tedră. A ţinut ceva pană să se potolăscă Care-i causa acestei apariţiunl triste?
greoi dela universităţile nostre mai ou aâmă sala într’atâta, ca să poţi pricepe cuvintele Răspunsul l’a dat d-l profesor Pantesidis
Elementul albanez, oare într’o mare
din partea lor cea mai bună. In medie, ei profesorului. Dâr observările veoinilor şi în Ianuarie 1890, în Cameră. El arăta
parte a A.tioei şi Beotiei este preponderent,
s’a susţinut chiar şi in Atena, într’un col sunt silitori şi profită în mod oonscienţios mişcările lor împedecau priceperea. In loo atunci, că Grecia are licee prea puţine şi
de timpul petrecut în străinătate. să devie ei mai liniştiţi, provooară de mai prea mici, oare produc un material nepre
ţişor, pe' partea nordică a Acropolei. Lo
multe-orl pe profesorul. Dâr observările parat, neoopt. Da, asta-i causa, nematuri-
cuitorii de aici se folosesc şi ac)I de limba In societatea studenţilor macedo-ro-
veoinilor şi mişcările lor împedecau price tatea. Er cei oe au ouragiul de a descoperi
lor albaneză. mânl şi albanezi, »m putut să-i văd mai
perea. In loo să devie ei mai liniştiţi, pro- ast-fel de stări, trebue sâ sufere a fi insul
de-aprbpe în public şi în birt. Dâr ce-am
După numărătorea din 1879 s’ar fi vocară de mai multe-orl pe profesoral sâ taţi în gazete.
văcjut şi aucjit aici, nu a putut să mă ins
aflat în regatul Greciei numai 58.858 lo repeteze co nu prioepuseră. Câţl-va studenţi
pire de loc pentru tinerimea studiosă. Nu-i Multe s’au făcut bine în tînărul re
cuitori, care nu vorbeau greoesce. Ce în făoeau notiţe, cea mai mare parte şedea
vorbă, ea nu benohetuesoe peste măsură, gat, multe aventuri s’au luat, oomereiul şi
semnează aoăsta, nu-mî este lămurit. Dăoâ impasibilă. Nu-i mirare, deorece între au
dăr j6că în cărţi şi table până noptea industria înfloresc, soiinţa are o sâmă de
acâsta însemnăză, oâ se află 58,000 cetă ditori se afla un număr măricel de copi
târejiu. represeutanţl, der parlamentarismul cel mai
ţeni, c&rl peste tot nu vorbesc grecesoe, landri, cari abia vor fi ajuns versta de 16
numărul este prea mare, dăr deaă el cu Dâcă se desfăşură vr’o convorbire în aul. De unde să răsară seriozitatea? Vre-o liber şi nelimitat, gona unei mulţimi de advo
prinde pe Albanezii şi Aromânii, oare se tre studenţi, poţi fi sigur, câ-i vorba de 30 de minute înainte de 12 se ridică un caţi după popularitate şi influenţă politică
mai folosesc de limba lor, el este prea politică, seu de femei. Cel mult mai poţi sgomot de lovituri de bastAne. Eu &in în ameninţă dcsvoitarea sănetosă a ţării.
mic. Sunt doră, după Philippson, numai aucji critice asupra profesorilor. trebat, ce însemneză aeâsta: „Voeso să („Liga
în Pelopoues 90.000 Albanezi, care vorbesc Pentru oa să nu dau o judecată uni- iasă“, a fost răspunsul lacouio. Profesorul /
încă limba lor. laterelă asupra studenţilor, am decis să vi- răspunse: „Mai avem 20 minute !“ Sgomo-
Studenţi albanezi sunt mulţi din Cor sitez o leoţiâ. Când am intrat îu vasta sală tul se potoli pentru alte vr’o 5 minute, dâr
