Page 53 - 1897-04

Nr. 84—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

va ţine Lunî, în 14 Aprilie st. v. 1897, a brânza de vaci este fdrte bogată în Vinul înveselesce inima omului,
doua cji de Pasei, în sala Hotelului central azot. el face pe om mai voios şi mai în-
„Nr. l . Viena, 23 Aprilie. Aici se mai O făliă de pâne cu brânză con­ drăsneţ, şi atunci omul îşi spune
u
Tnoeputul la 8 ore s6ra. După pro- speră încă, că va succede a localisa vine asemenea fdrte bine dmenilor, cele mai multe adevăruri ale sale;
ducţiune urmeză dans. Comitetul societăţei resboiul, der acesta numai în caşul cari muncesc din greu, precum şi de aceea cu drept vom (jice „in vino
«odalilor români. Intrarea de persdnă 80 decă va învinge Turcia. Ori cât de stră­ persdnelor înaintate în vârstă, pen- veritas“ şi „Post vinum verba, post
cr. v. a. lucită ar fi învingerea Turciei, ea tru-că se mistuesce bine şi hrănesce „imbrern nascitur herba (adecă: din
11
Bilete se pot căpăta la d-1 D. Ere- nu va pute pi’imi o despăgubire dela fdrte bine. Brânza este un aliment omul ce din vin prea mult se mdie,
mias, la Librăria Nicolae Ciuron, la Casina Greci, nici chiar în privinţa finan­ fdrte bun şi se recomandă fdrte es vorbele din el ca şi erba după
•română şi sdra la oassă. NB. Ofertele ma- ciară, căci nu are de unde. Ou totul mult tinerilor şi bătrânilor; mai cu pldiă).
rinimdse se primesc cu mulţumită şi se vor altfel va sta lucrul însă, decă va în­ semă personele anemice ar trebui Vinul nou neferit (mustul) este
•chita publioe. vinge Grecia. să întrebuinţeze fdrte multă brânză. bun pentru stomac, luat în cantităţi
In caşul acesta s’a sfîrşit cu Pescii sunt un aliment destul de potrivite.
liniştea şi ne putem aştepta la cele bogat în azot şi procură omului fdrte In fine sciindu-se că întrebuin­
Spre luare-aminte
mai seriâse întorsături. multe principii reparatdre şi hrăni­ ţarea vinului la masă a ajuns ca o
alegătorilor români din cercul I. al tdre. regula, de aceea nu vom mai (Ţ
00
Londra, 23 Aprilie. După infor-
Braşovului. Pescii se mâncă mai cu ose­ nimic contra; trebue însă a se lua
maţiunile sosite aici, Grecia a înce­
Precum se scie, Joia viitâre. put să simtă, că s’a angagiat la res~ bire în timpurile reci, adecă când în cantităţi moderate, căcî în urmă
nu sunt călduri mari. Pe timpurile în loc să facă un efect folositor,
în 17 (29) Aprilie a. c. se va face boiîi cu puteri prea puţine. Acâsta se
in cercul I al Braşovului alegere vede şi din împregiurarea, că la căldurose produc cele mai grele ruineză sănătatea, chiar şi averea,
bole de stomac. Unii pescî sunt căcî etă ce Jice şi Cartea Prover­
de deputat dietal in locul deputa­ Atena chiar şi gendarmii şi poli­
tului Schnell, care fiind numit no­ ţiştii au fost împărţiţi în armata o- uşori de mistuit, precum este pescele belor lui Solomon: „Celui ce îi
tar public reg., s’a retras dela de­ peratore şi porniţi spre graniţă, er cu carnea albă, precum şalăul, ciga, „place a-şî petrece cu vinul în cur-
putăţia. serviciul de poliţist îl fac de bună- nisetrul etc. ; der alţii sunt fdrte grei, „ ti le sale lasă ocară". (Prov. Solom.
Maghiarii din Braşov au înce­ voiă locuitorii oraşului. precum este somnul, morumul, etc. 12, 12). „Bucuria inimei şi veselia
put a pretinde se li-se dea lor man­ Constantinopcl, 23 Aprilie. In Racii asemenea se mănâncă în sufletului este vinul când se bea la
1
datul de deputat, după ce n’a fost Yldis-chiosc, miniştrii au ţinut sfat timpurile mai reci, căci pe timpuri vreme cu cumpătare '. (Isus Sirac
numit notar public ungur, ci ârăşî totă noptea sub preşedinţa Sultanu­ căldurdse sunt fdrte grei de mistuit 40, 22).
sas. De aci s’a început agitaţiunea lui. Riza-paşa a făcut propunerea de şi produc diferite bdle ca: friguri,
în acest cerc electoral. urgenţă, ca se se mobiliseze încă dureri de stomac etc. s m o v e„
Mai târcjiu au venit Saşii „vercjî'-‘ patru corpuri de armată, ceea ce con­ Mazărea (pisum sativum), fasolea De cât se pat.....
şi, voind se profite şi de ne’nţele- siliul ministerial a şi primit. In Asia (phaseolum vulgaris) şi bobul sunt nu­
gerea ivită între Saşii moderaţi şi mică s’a trimis ordin telegrafic, ca tritive şi bune pentru mâncare, der Un Ţigan, care furase, fiind
Maghiari, au hotărît să-şî pună şi ei cincî corpuri de armată se aştepte trebue a sta în apă rece cel puţin prins, a fost închis într’o odăiţă şi
candidatul lor la viitorea alegere în gata porunca de plecare. şâse ore mai înainte de a fi puse dat pe sema unui ştrăjer ca să-l pă-
cercul I. să fierbă; asemenea şi lintea. zâscă.
Acum vor fi trei candidaţi. Saşii Rizapaşa a esprimat în consi­ Aceste legumi sunt fdrte nutri­ Românul din vorbă în vorbă îi
moderaţi candideză pe judele dela liul ministerial părerea, că armata tdre, căci cuprind fdrte mult azot cjise Ţiganului:
tribunal luliu Brennerberg, Saşii turcescă trebue negreşit se străbată şi contribuesce în mare măsură la „Se nu care cum-va se te în-
„vercjî“ candideză pe advocatul Dr. pănă la Atena. La început Sultanul mănţinerea şi întărirea sănătăţei. „cercî a fugi, spărgând uşa ori vre-o
Cari Lurtz, şi dintre Unguri candi- Abdul a fost în contra acestui plan Ciupercile de tot felul sunt forte „ferâstră, că va fi vai de pielea ta!“
dedrece eln’ardori săestindă ocupa- grele de mistuit şi unele din ele De-ocamdată Ţiganul nu cjise
dezâ pănă acuma Dr. Perdinand
Otroban. ţiunea şi dincolo de Larissa. Mai fdrte venindse; de aceea trebue cu nimic, dâr după ce se mai gândi
târcjiu însă şi Sultanul s’a alăturat la totul oprite de a fi mâncate. Cine niţel, răspunse:
Candidatul maghiar a trimis
programul seu în t6te trei limbile planul propus de Riza-paşa. iubesce vieţa, se nu mănânce ciu­ — „Apoi de Românico', eu............
tuturor alegătorilor din cerc, De altă Atena, 23 Aprilie. Succesele perci nici-o data. de spart n’oi sparge, d a . . . . de_______
parte s’a scris în foile săsescî şi în Grecilor în Epir au produs aici o Mâncarea omului trebue se fia Decât să pat vre-o belea mai bine
cea ungurescă din loc, că Românii estra-ordinară însufleţire. tot-deuna variată, căci este bine legă-mă
ar fi hotărît se lase în voia alegă­ sciut, că nutrirea de un fel este vă- * „Foia p. toţhVj-g
Sofia, 23 Aprilie. Turcii au ce­
torilor lor de-a vota cu cine vor voi. rut dela Bulgaria, ca stat tributar, temătore şi o causă da mortalitate.
Asupra acestor faime mincinbse O hrană compusă potrivit din C u m V r 6 \.
şi asupra încercărilor, ce s’ar face ca se-şî recheme agentul său diplo­ verdeţuri, brânzeturi şi fdrte puţine Se apucă un Român şi se puse
matic din Atena. Bulgaria a decla­
curn-va din vre-o parte seu alta spre rat însă, că nul va rechiâma, căci cărnuri este mai folositdre sănătăţii tovarăş cu un Ţigan să fure un
a amăgi pe alegătorii noştri, atra­ voesce se rămână neutrală. şi dă omului putere de vieţă. miel, tocmai în Vinerea Paseilor, şi
gem deosebita luare aminte a ale­ Vinul este cârja betrâneţelor, decă l’or fura — aşe le fusese în­
gătorilor români din acest cerc. <jice un vechiu scriitor, ce începe voirea — să-l taie şi se-1 împartă
dela 50 de anî, şi se racjimă de ca să-l mănânce.
Noi Românii n’avem se ne ames­
tecăm în certele Saşilor şi Ungurilor, Sfaturi Higienice. puterea calităţei lui. După ce îl fură şi-l puse într’un
ci să ne vedem de treburile nâstre Vinul cel bun şi folositor de sac, şi plecară cu el, pe drum aşa
şi înainte de tâte avem se păstrăm Despre Alimentare. beut este mai rar. Acest fel de vin se gândi Românul, că e tocmai Vi­
cu sfinţenia solidaritatea roşiră, care ajuns la vârsta calităţii lui este în­ nerea Paseilor şi cjise Ţiganului :
a fost tot dăuna de laudă în acest III. tăritor de putere şi slăbiciune a bă- — Ia ascultă Ţigane, să nu tăiem
comitat, şi se respectăm hotărîrile Laptele. Laptele este prima şi trâneţelor, desmârdă şi învioreză mielul acjî, că e Vinerea Paseilor şi
•conferenţelor nâstre naţionale, care cea mai bună substanţă hrănitdre; spiritul, cu puterea trupului şi a tu­ e păcat să mănânce omul carne, şi
au hotărît, că 'poporul român, fiind el cuprinde tdte elementele repara- turor organelor lui celor sănătdse; de l’om tăia şi nu l’om mânca, apoi
scos do fapt din cadrul constituţiei, tdre, care sunt necesare naturei er pe cele smintite le smintesce de pană poimâne te pomenescî, că se
tot cu scurtarea vieţei. Vinul beut strică carnea şi nu mai e buna de
cu ia şi nu pote lua parte Ia alege omenescî, e suportat fără inconve­
la timp şi cu cumpătare este folo­ nimic.
rile dietale, ci faţă cu aceste alegeri nient şi se mistue uşor. sitor ; er la timpuri contrarii şi fără
va observa în unire şi solidaritate Ţiganul nu mâncase nici post,
Laptele cuprinde cel mai mult
pasivitatea generală absolută. azot şi tdte principiile hrănitdre, de cumpătare este trăsnetul vieţei, slă- nici carne de două cjile, der nu-i
besce putere corpului, turbură m
i n ­
venea să i spue Românului, că e
care organismul are trebuinţă. De tea şi înecă viâţa în valurile para- flămând.
aceea el trebue să fiă întrebuinţat
Visite împerătescî. Mercurea tre­ lisiei (dambla). Răspunse şi el:
cută a sosit în Viena puternicul ,îm­ cu măsură, mai cu semă dâcă este Vinul luat moderat după masă —- Cum vrei, vere, mie puţin
1
părat al Germaniei Wilhelm II pen­ cine-va slab şi bolnăvicios, seu decă este pentru sănătatea omului un îmi pasă, despre mine decă-1 tai. ..
tru a face o visită Majestăţii Sale face puţină mişcare şi face muncă medicament. Vinul nu convine la taie-1; dâcă nu-1 t a i . . . . era taie-l,
împăratului Francisc losif. Aci i s’a grea. cei cu temperament sanguinic, cel că eu mănânc şi carne.
făcut împăratului german mare pri­ Laptele este îacă elementul cel alb este vătămător persdnelor ner-
mire, s’a arangiat mare paradă mi­ mai universal răspândit, cel mai pu­ vdse, sâu la aceia, cari sufere de
litară în onorea lui. După două (Jile, ţin scump şi la îndemână pentru pietră. L i t e r a t u r ă .
împăratul german a părăsit Viena. tdtă lumea. Laptele de capră este Personele palide, slabe seu scro- A apărut: „Românii în reroluţiutiea
mai bogat şi mai hrănitor, decât
ua
Mâne, în cji de Pascile Dos­ laptele de vacă. fuldse trebue să bea viu. Platou în lui Gheorgke Roşa (1514), studiu din is­
ire, va pleca la Petersburg Majes- anticitate oprea pe copii pănă la toria Românilor de peste munţi", de Septi-
tatea Sa Francisc losif pentru a face Brânza este după carne cea mai etatea puberităţii de-a bea vin. Huf- miu Sever Secula. Format mare 8° de 33
o visită Ţarului Nicolae II. Se fă­ nutritdre. Ea trebue să fiă prospătă, feland cjice, că vinul luat în tdte pag. Preţul 85 cr. trimis francat. De ven-
cură şi în Petersburg mari pregătiri mole şi grasă spre a fi nutritdre şi (jilele scurteză vieţa şi consumă re­ dare la autor în BucurescI, Hotel Imperial
pentru primirea monarchului nostru. uşdră de mistuit. Brânza conţine pede puterile. El recomandă a bea (Calea Victoriei.) — Scopul autorului, cum
Curând după asta are se ur­ fdrte multe părţi hrănitdre. Cea mai cu atât mai puţin vin, cu cât cine­ arată în prefaţă, a fost să arate, eă nu
meze o altă întâlnire, a împăratului bună şi hrănitdre brânză este brânza va este mai tînăr; recomandă vinul numai la 1848 şi 1784, ci şi la 1514 au
german Wilhelm cu Ţarul Nicolae II. de vaci; aceetă brânză are o mare mai ales numai în caşuri de bulă şi fâlfâit în mâni românescl stogurile pentru
Acestor întâlniri li-se dă o mare valore ca substanţă alimentară; se bătrânilor în mică cantitate. sfârmarea lanţurilor robiei. Studiul de faţă
însemnătate politică faţă cu cele mistuesce uşor, este suportată cu Vinul întrebuinţat prea des şi de-altmintrelea a fost presentat facultăţii
ce se petrec în Orient. Toţi se în­ uşurinţă, preferabilă celui mai bun în mare cantitate consumă repede de litere şi filosofiă din BucurescI ca tesă
trebă: ce hotărîiî vor mai lua îm­ lapte din mai multe puncte de ve­ vieţa; er luat mai rar şi puţin este de licenţă. D-1 autor îşi reservă a com­
păraţii şi cum şi pe a cui socotelă dere. Ea constitue o hrană forte es- folositor, căcî înlesnesce încât-va pleta acestă lucrare şi prin consultarea
se vor mai învoi? celentă pentru copii, şi este m u l t mistuirea. Să nu se bea nicî-odată altor isvoră.
mai hrănitdre decât untul, căci după mâncări calde. *