Page 54 - 1897-04

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 84 — 1897.

In Tipografia institutului tipografic Paolo Fambri a scris multe lucruri cident, trimiţând înflăcăratului turc un —.— or., pănă la —.— cr.. de mijloc dela
u
„Minerva din Orăştie a început să apară frumose, între care cea mai bună scriere a gingaş coşuleţ, plin cu flori tocmai con­ —.— or. pănă la — o r . u ş d r ă dela
o seriă de scrieri sub numirea „Biblio­ lui este, o comedie mult lăudată. In ne- trariul aspiraţiunilor Turcului, adecă în —.— or. pănă ia —.— cr.
u
teca nostră . Numărul 1: Realităţi şi Visări, crologele ce le scriu însă foile italiene semn de refuz.
novelete şi schiţe de Septimiu Sever Secula. despre el, mai mult să vorbesce despre Din nefericire pentru Lady, şi din Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
Conţine 7 piese deosebite pe 77 pag. for­ puterea lui trupescă, decât despre munca nenorocire pentru Turc, vremile acele, în
Din 23 Aprilie st. n. 1897,
mat mic plăcut. Editura autorului. Preţul lui literară. El a fost, în adevăr, un om limbagiul florilor din Orient, însemna toc­
14 cr. unic în felul său. mai contrariul presenţa unui asemenea co­ Măsura Valuta
*
Aşa, bună-oră, la o mare adunare şuleţ, adecă tu escî iubitul meu! de a-şl seu C a l i t a t e a . austr.
La „Institutul de Editură Ralian şi furtunosă din oraşul Florenţa, vădend, că putea trimite inima mea, ar fi în acest greutatea f l . c r .
Ignat Samitca Craiova a apărut dm Nr. linişte nu se pote face între omenii înfer- coşuleţ.
a
3 3 — 3 4 ; Iu Temniţă, de Z. (J. Arbure — bântaţî, Paolo singur a golit localul, sco­ De sigur, că deosebirea între simbolul 1 H . L . Grâul cel mai frumos 5 80
scriere plină de interes, de multe-orl miş- ţând de guler afară pe toţi de-arendul. coşuleţului din Orient şi Occident, a adus M Grâu mijlooiu . . 6 50
cătore pănă la lacrăml, în care autorul Odată în oraşul Turin, doi cai tur­ ore-şl-care confusie, până când ’i-s’a des­ >> Grâu mai slab . . 5 30
3
zugrăvesc© suferinţele îndurate de el per­ baţi fugiau pe strade, sdrobind pământul luşit nenorocitului amorezat groznica în­ J» Grâu mestecat . . 3 60
Săcară frumâsă . .
70
sonal şi de toţi cetăţenii independenţi, şi dripind tot ce le cădea în cale. — Poe­ semnare adecă: Eu nu tc iubesc, şi nu te V Săcară mijlooiă . . 3 40
r
iubitori de popor şi de libertate, în tem­ tul Paolo se pune în calea lor şi îi opresce pot iubi nicî-odutâ . 79 Orz frumos . . 3 50
a
niţele ţărilor. Preţul 60 bani. Esemplare singur cu braţele sale cu atâta putere, în­ Tînărul turc purta în suflet acest dis î> Orz mijlooiu . . . 3 30
legate elegant 1 leu. Se află de vendare cât amândoi câdură grămadă la pământ, preţ al Ladyi Montaque cu o flegmă tur- V Ovăs frumos . . . 2 40
20
Ovăs mijlociu . .
la tote librăriile din România. — In aceeaşi înaintea lui. câscă, cum suporţi orl-ce s’ar întâmpla în Cucuruz . . . . 2 3 5 0
editură va apare „Biblioteca romanelor ce­ Ca student în Padua, numai aşa din mod fatal, fără a îndrăzni să se gândescâ ÎJ Măiaiu......................... 3 80
))
lebre“ peste puţine cjile faimosul roman glumă, a ridicat din ţîţinî uriaşa portă a măcar de a se asvârli în Bosfor. Mazăre......................... 5 80
u
Discipulul de Paul Bourget dela Acade­ * 77 Linte . . . . . 1 0 5 0
r liceului (gimnasiului), spre uimirea tuturor
mia francesă. Acest roman costă numai colegilor săi, er ca deputat în Monte-Ci- Q6»5ceiiaS de-a săruta. Fasole........................... 6 —
Lei 1.50. torin, iscându-se odată foc în zidii’ea die­ 7» Sămânţă de in . . 7 60
Obiceiul de-a săruta e cunoscut nu­
7) Sămânţă de cânepă . 5 40
tei, cu umărul sâu a spart o uşă, pe care mai de poporele arice şi semitice. Cartofi.......................... — 70
pompierii n’o puteau sparge nici qu cio­ Mongolii nu cunosc acest obiceih. Măzăriehe . . . . — —
1. kită Carne de vită . . . — 45
canele. Prin civilisaţia europână obiceiul s’a in­ Carne de porc . . . — 48
Intr’un rând voia să mergă unde-va trodus şi la poporâle, care nu-1 cunosceau 77 — —
O minciună scumpă. Carne de berbece . .
cu trăsura; birjai’ul însă nu voia să-l ducă. Chinezii însă, îndărătnici cum sunt, 100 kil. Său de vită prospăt 21 —
Un boer ave obiceiti să minţă veci­
Atunci Paolo cu o mână aruncă pe birjar nu l’au primit: In China nu e de loc cu­ 7) Său de vită topit 32 —
nie; ajungând însă să nu mai fiă credut
sus pe capră şi dădu biciu cailor până la noscută sărutarea; nici chiar mamele nu-şl
de nimeni, ori de câte-orl spunea câte o B u r s a r i e B u e u r s s s î
locul dorit. sărută copiii — ca semn de iubire, cum e
minciună, scotaa de martor pe servito­ (lin 20 Aprilie n. 1897.
Altă-dată se plimba prin insula Sici- la noi.
rul seu. & Cu
lia. Un perde-vară, voinic de altmintrelea Scad.
Intr’o di Ioniţă îi spune boerulu’, că şi bine înarmat, l’a atacat în drum. Poetul SfatuS ce5 mat ban. Valori Q i<D oup. bani
gata
nu-i mai confirmă minciunile, fiind-că este Paolo îl apucă şi cu atâta putere îl isbi Renumitul advocat american Bartols
101 >/.,
ameninţat se nu mai fiă primit de nimeni RontS. română perpetuă 1373 &7o Apr,- Oct,
de pământ, încât acela cădu ameţit şi scu- se afla odată în sala tribunalului tocmai
ca slugă, deore-ce ’i eşise numele de min­ turându-i-se creerii, rămase mort grămadă. când era să se încâpă pertractarea unuia, Renta amorfi,sabilâ . . . . B°/o 97.>/ 4
„ „ (Impr. 1892 . , .
57, lan,-iul, 88.7«
cinos. înainte de morte cu vre-o trei ani care a fost acusat cu omor şi jaf, şi acu- „ „ din 1893 67o 7) V 98. V«
Vădând aşa, boerul se învoi cu Ioniţă atunci era în vârstă de 67 ani — umblând satul n’avea nici un apărător. Presidentul „ „ 1894 int. 0 mii. B'/o Apr.-Oct, 93 —
„ „ (Impr. de 32. */ mii.
4% lan,-Iulie 85«/,
2
să-i plătâscă deosebit de leafă, câte 1 so- prin Veneţia şi vădând, cum un puternic tribunalului dise advocatului Bartols: „ „ (Impr. de 50 mii. 4 /o 77 77 86.'/,
u
rocovăţ (sorocoveţ-numele moldovenesc al hamal bătuse pe un om bătrân, — îi trase „Domule advocat, te rog, fii d-ta apă­ „ „ (Imp. de 274 m.1890 4°/o 77 >7 86.»/ 4
„ „ (Imp. do 45 m. 1891
86 7,
4% 77 77
unui sfanţ) de fiă-care minciună, pe eare o straşnică bătaie astfel, că hamalul numai rătorul acusatului; poftesce cu el într’o „ „ (Im. de 120 iul. 1894 4°/« 86. Vî
„ ,, (Im. de 90 nr il. 1896
va fi chemat să o confirme. cerând ertare, putu să scape viu din mâ- odaiă şi-i dă d-ta sfatul cel mai bun, de­ Oblig, de Stat (Conv. rurale,). 4 7o 7> M 8 S-7.
67# Hai- Nov,
Intr’o di erăşl, fiind lume multă adu­ nile lui Paolo. ore-ce d- ta sci ce sfat să-i dai . Bartols se Oblig. Casai Pensiunilor fr. 300 10 ui//,
294.-
u
U U
nată la boer, sacul de minciuni fu deslegat Oblig, comunei Bucurescî 1883 5 / lan.—Iul. 96.7,
A fost un noroc mare, că acest poet învoi şi, după o jumătate de oră, se reîn- „ „ ,. din 1B34 67. Mai-Nov,
şi boerul începu a instorisi: „ „ „ din 1888 67# Iun.-Bec. ---.---
Hercule era un om bun de inimă, care torse singur în sală.
„Intr’o vreme era un astfel de ger la ., „ „ din 1890 67o Mai-Nov, 96.7,
numai atunci îşi arăta puterea sa de uriaş, — „Şi unde e acusatul? întreba pre­ Scrisuri fonciare rurale . . . 5 % lan,-Iulie 91.7,
u
Constantinopole, că au îngheţat vorbele în „ „ urbane Bucurescî — ,--
când voia să împedece vre-o nenorocire sidentul. 67# 5
aer şi pe urmă, desprimăvărându-se, vor­ J> 7) 77 77 57n » f) 86. /s
sâu când trebuia să pedepsescă vre-o ne­ — „El va fi acum departe“, îi răs­ 77 77 7 7 laŞl *»7o 77 n 83.7,
bele începură să se desgheţe şi a se auc]i Oblig. Soc. de basalt artificial 1 ’
dreptate, ce omenii îşi făceau între olaltă; punse advocatul. „Eu am ascultat de po­ 6°/o 77 77
icI-colea“. V. N.
altmintrelea mulţi semeni de ai săi ar fi runca d-tale şi am dat acusatului sfatul Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v. — , -—
Lă audul unei minciuni aşa de colo­ BaDca Naţicn. uit. div. 86.— 500 într. v. 1750
trebuit să simţă puterea rară a braţului cel mai bun, şi anume: să să ducă cât
sale, Ioniţă, care era în odaia dş-aîăţurl, Banca agricolă............................. bOO150 v. 209 -
şău. A trăit tocmai 70 de ani. vede cu doi ochi, numai înapoi aci să nu Dacia-România uit. div. 35 iei 200 într. v.410.—
31U şe mai putu stăpâni, deschise uşa şi Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 480.- -
* mai vină.“ Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 350.—
strigă: Soc. Rom. de Constr. ult.div.151. 250 165.--
„Să chiorăsc, boerule, de o las din O scs'esos’b tsiR'cescă. Câ4 de B’epede sfooB’ă renduîaeSele î Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 -- _
%
4
trei sorocovăţl! u In anul 1718, un Turc se amorezase „Patria' ’ Soc. de asig. uit d. 4 lei ICO 77 7 7 115.-
—.—;
Acuma când se reîntorc rendunelele, Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200
de englesa Lady Montaque, care venise să „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 100, •> —,—
va fi de interes să se scie, cât de reped.© Soc. de fur. militare u. d. 60 lei oOt —.—
P p a c t S c-o petrecă câte-va dile la Constantinopo .
1
sboră e l e ? ,, Bistriţa" soc. p. f. hârtii 30 ,J' 1000 •7 V —.—
Renumitul astronom franees Camille Blonda englesâ primi din parte-i ;o Ju privinţa acâsta s’eu făcui, încercări Societ. p. const. de Tramways 20 ’7 77
Flammarion, mergea într’o di pe una din scrisore de forma unui săculeţ mic de mă­ între Compiegne şi Antwerpen şi s’a con­ 20 franci aur —.-
stradele Parisului, aci observa pe un om, tase roşie şi parfumată, conţinând urmă- stata*:, că depărtarea de 255 ohdometri S C O M P T U R Î :
care invita pe trecători se poftescă a se torele lucruri: o mică mărgea, o mănuşe, dintre aceste două oraşe & fost parcursă
uita într’un telescop, unde pot vedâ luna o bucăţică de hârtie, o para, o ulcică cu de readunele în timp de 1 6râ şi 8 mi­ Banca naţ. a Rom. 5°/o Paris . . . . 2 %
pentru un preţ bagatel de 5 centime. bulion, un cărbune, un trandafir, o rochie, nute. Astfel deră o rendunea pote se vină Avansuri pe efecte 6% Petersburg . . 47,%
Berlin .
Casa de Depuneri
5

Flammarion din curiositate privi în instru­ un pai, o euişoră, un fir de aur, un păr, dela ţermurul de mâcjă nopte al Afrioei Londra . . . . 57, Belgia . . . . . . . 8°/o ° / „
4<7„
ment, dâr spre mai marea lui mirare, ce o monedă de aur şi o cutiuţă plină cu V iena..................... 4.— Elveţia . . . . 4 7 ,
şi pănă li\ noi în timp de o jumătate de
se vadă, era un tablou frumos, ce repre- piper. 4u Porumbii de postă însă sboră mult mai Gaat^stiil pieţei braşov.
senta luna plină, cu tote că în timpul Lady Mantaque, cu totă ostenela ce încet, (oam 15 cbilometri la oră.)
acela luna era numai un pătrar. Flamma­ ’şl-a dat-o, i-a a fost cu neputinţă să des­ Din 24 Aprilie 1897.
Bancnote rom. Cump. 9.44 Vând. 9.47
rion esaminâ mai de-aprope aparatul acesta cifreze însemnătatea acestor lucruri, pre­
u
D-lui „Un ospe , Sălagiu. Vom primi cu Argint român. Cump 9.42 Vând. 9.44
şi vedu, că e un singur tnb de metal, la cum şi scopul pentru ce i-au fost trimise.
plăcere scirile eventuale, ce vreţi a ne trimite. Napoleon-d’orl.Cump. 9.48 Vând. 9.51
capătul căruia era aşedat un tablou trans­ Din fericire, dânsa avea câte-va prie­ Sa şi faceţi acesta.
parent, ce arăta luna plină. învăţatul fran- tine cunoscute şi credinciose din harem, Galbeuî Cump. 5.65 Vând. 5.60
Ruble Rusesc! Cump. 126.— Vând. —
ces întreba pe omul cu fotografia, cum de cu al căror ajutor a putut descifra înţe­ OAlencâ.a,i"ULi septemânel.
u
îndrăznesce el a înşela publicul în modul lesul acestei „scrisori de amor . Mărci gemana Cump. 58.50 Vând. —.—
APRILIE. are 30 (jilo- PRIER. Lire turcesc! Cump. 10.60 Vând. —.—
acesta ne mai aucjit? Mărgeau însemna: a tinereţe*, frum-
Scris.fonc. Albma 5% 100.75 Vând 101.75
Omul îi răspunde de tot liniştit: seţe; mănuşa: tu eşî aşa de mlâdiâ-u, ca pilele
Călond. Iul. v. Căloiul. Gregor.
„Ei, domnul meu, altcum nu se mai acestă mănuşe; hârtia: slăbesc în fiă-ce clipă; Cursul la bursa din Viena.
ua
pote. Omenii în ch de astădî pretind să para: lasă-mă să sper; bulionul: sunt bolnav, Dum. 13 f Pa sci Artimon 25 Mare evang.
Luni 14 f Pasc? S. Mar. 26 Cletus pp. Din 23 Aprilie 1897.
aibă ceva pe banii lor. Mai ’nainte am — (de amorul tău) — cărbunele : a-şl vrei
Marţi 15 S.AristarchPad 27 Peregrin
avut eu un telescop adevărat, şi de când se mor, pănă la morte fiă care an al videi Renta ung. de aur 4% . . . . 122.75
Mer. 16 f Sf. Ang. şi Le. 28 Vitalis m.
un om me bătu, că pentru-ce nu-i arăt mele să fiă al tău; trandafirul: tu fi fericită, Joi 17 C. Sim. p. A. m. 29 Robert Renta de corone uug. 4°/° . • - 99.20
1
luna întregă, de-atuncî folosesc pe acesta: 6r suferinţele tale (să dea Allah!) se fiă ale Vin. 18 fVienerea pat. 30 Catarina Impr, căii. fer. ung. în aur4 / °/o* 122.35
7-
1
mi-se plătesc mai bine, şi omenii sunt cu mele; paiul: dă-ml voie se fiu sclavul tău] Sâm. 19 |C. Ioan Peşt. 1 Mai Pi lip Irrpr. căi,!, fer. ung. în argint 4 / °/o 100.10
7
el deplin mulţămiţî. u rochia : tu escî nepreţuită comoră; cuişora : Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. -120.-
£
ard de dorul tău, flacăra privirei tale mă Târgul de nmâtorl ain Stâinbruoh. Napoleondor!............................ 9.52
Uat j:oeS iicrcuEc. omora ] firul de aur: nu-fi în tor ce privirea S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la Mărci imperiale germane . 58.b5
aiurei, chiar de m’ar ucide, părul: corona London vista............................ 119.55
Au fost, fără îndoială, mulţi şi mari 19 Aprilie de 24693 capete, ia 20 Aprilie aa
poeţi in veacul acesta la poporele din capului meu; moneda de aur: totă fericirea intrat 235 capete şi au eşifc 270 capete ră­ Paris vista................................ 47.60
lume; nu seim însă nici pe unul, care să mea este a ta; şi în fine piperul din cutiuţă: mânând la 21 April un număr de 24658 ca­ Rente de corone austr. 4% 100.30
fi avut, pe lângă talentul său, şi o putere rog respectuos respurae-rni îrdr'o scrisore în­ pete. Note italiene............................. 45.—
trupescâ atât de uriaşă, ca poetul italian chisă în plic. Se notâză marfa: nngur&scă v e c h e
Proprietar: î®a*. Asna'efi MiBa*eşâa.sBî2.
Paolo Fambri, care a murit clilele acestea Lady se grăbi a-i răspunde şi alese g r e a deia —.— or. păcă la —.— or.
şi despre care etă ce elice lumea: pentru acest scop limbagiul florilor din oc­ marfă u n g u r âs că tinetă g r e a dala Redactor responsabil; Cai*eg«Hsa M&âar,
/