Page 57 - 1897-04

Sriidtna. aotMemi, ..Saseta’* iese îi si-care ii,
fi tiiicgrsîls Altoiaraie pentru Anstro-Utigaria:
BraşcVt piaţa mm $fs. 20, Pe un an 12 fl.. pe şese ioni
6 3., pe trei luni 3 3.
SoyJflcri nsfraB.©»*» îi» *.»
prUrtes». — K»?.ttK<giS&3e na ce N-rii de Dumlnooă 2 fl. pe an.
"olifisse!:, Pentru România si străinătate:
IK&'EBATE ao pjKtaene la. Admi- Pe un an 40 franci, po ?6us
NUtraţlimsin Brsşov ţi in ur» luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măWiale Blr.wl tio anupolurf: îf-rii de Duminecă 8 franci.
tu Viona: M. iâf.tsi, ffcinrich
Schniek, tUtdoif Xoist, A. Oppeltks Se prenumără la tbte oficioie
Nachfol&er; Anton Oppslik, J. poştale din întru şi din arară
Rînntbcr, Sn Budapesta: A. V. şi la dd. colectori-
QolAbcrgerg, Schiţam Bernat; în ligamentul patru Braşov
Bucuros,-.:: Apcnce Satoa, Suc- administraţiunea, piaţa mare,
oararJ.0 de «manie; în He.ru- târgul Inului Nr. 30 etagiu
btuff,: Karobyi &. Liebmann. I.: pe un an 10 3., pe şSse
Preţul Inuarţlutillor: o aerif. luni 5 3.. pe trei luni 2 3. 50 or.
yaraond pe e ooîduâ 8 ax. şi Cu dusul în casă: Pe un an
BOcr. timbra pentru. o publi­ A 1T TJL XuIIS. 123., pe 6 luni 6 (1., pe trei luni
care. Pnbiioări /nai deoe după 3 3. Un esemplar 5 or. v a.
tarită ai învoială.. sâu 15 bani. Atât abonamen­
Keolamo pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţinnile sunt
Bariă 10 or. iou 80 bani. a so plăti înainte.
Hr. 85. Braşov, lereuri-M 17 (29) Aprilie 1897.

întâlnirea dela Petersburg. imperii, ce domină în Orient, se ’i Francisc Iosif la Petersburg, ar fi, satele Dereli, Evrenos şi Mussalar.
se dea o deosebită atenţiune. 44 ca în viitor se nu mai fiă permis Grecii, car! se luptau la Tirnavos,
Erî, a treia (Ţ de Pascî, la 10 Enunciaţiunea acesta a foiei a se turbura liniştea în Orient în au fost astfel periclitaţi de a fi lo­
ore a. tn. a sosit împăratul Fran­ vienese a făcut, se (\ice, cea mai contra voinţei Rusiei şi Austro-Un- viţi în flancul drept, precând trupele
cisc Iosif, însoţit de archiducele favorabilă impresiune asupra cercu­ gariei, a acestor două puteri direct turcesc!, ce veneau dela pasul Me­
Otto, la Petersburg. A fost primit rilor competente din Petersburg şi interesate. luna, puteau să i atace in front, er
fbrte călduros de Ţarul Nicolae şi mai ales se fi mulţămit pe contele Planul în sine ar fi frumos ti­ Turcii, ce veneau dela defileul Xerias,
de marii duci, precum şi de cătră Muraviev, care tocmai acum, în cluit. Austro-Ungaria şi Rusia, [braţ puteau să-i atace în flancul stâng.
poporaţiunea capitalei rusesc!. ajunul sosirei împăratului Francisc la braţ, ar ave într’adevăr cea mai Piua de Joi a fost liniştită. Au
Iosif în Petersburg, a fost numit- de­ mare influinţă asupra mersului lu­
Din causa sărbătorilor, nu au odihnit şi unii şi alţii. Turcii au pri­
apărut, decât numai câte-va cji are finitiv ministru de esterne. crurilor în Orient, numai de nu ar mit întăriri dela Ellassona, şi Vineri
în mic! eaiţiunî. Aceste cjiare salută Caracteristic este şi tonul, în fi atât de divergente interesele, ce au luat erăşi ofensiva. In acesta c[i
în articulî fbrte simpatic! venirea îm­ care vorbesce cj’ aru l vienes „Nene le au aceste două puteri. De altă s’a dat cea dintâiu bătâliă mai mare,
parte orî-cât s’ar grupa la centru
păratului Francisc Iosif, pe care-1 înfă- fr. Pres8e“ despre întâlnirea monar­ cele trei împărăţii, ele anevoiă vor pe care raporturile o Dumesc: bătălia
ţişeză ca pe apărătorul păcii. „Jour­ chilor. Acest (Ţar adecă primescela dela Maţi. Acesta localitate e situată
nal de St.-Petersbourg“ accentueză, ocasiunî deosebite inspiraţiunile sale pute, după părerea nostră, se dela- în apropiere de Tirnavos, între acest
că pe Francisc Iosif îl legă o „ami- chiar dela oficiul de esterne din ture orî-ce pericul pentru pacea eu- oraş şi Larissa.
ciţiă tradiţională de Ţarul Rusiei Yiena şi prin urmare e fbrte bătă­ ropenă în Orient. Bătălia dela Maţi a fost fbrte
44
Presimţul Francesilor, că se lu-
şi adauge, că şi Nicolae II pune tor la ochi, că de rândul acesta în sângerbsa. Divizia grecescă, Mavro-
preţ mare, ca şi Francisc Iosif, pe trei numeri consecutiv! nici că mai crâză erăşi pentru cimentarea alian­ michalis, s’a luptat vitejesce şi şi-a
susţinerea păcii europene, la care face amintire de tripla alianţă, ci ţei celor trei împărăţii a fost, pre­ ţinut posiţiile în contra Turcilor, a
amândoi nisuesc de-o potrivă. vorbesce tot numai de cele trei îm­ cum se vede din tdte, motivat şi căror număr se urcase la 30,000,
părăţii, pe care le pune faţă în faţă pdte că este deja în pregătire o
In acelaşi spirit a scris în (Ţua nouă constelaţiă printr’o nouă gru­ pănă la 6 ore sera. In cele din urmă
plecărei monarchului nostru şi „Frem- cu celelalte puteri. pare a puterilor. Grecii n’au mai putut se resiste gre­
41
44
denblatt , organul ministrului de ea- Astfel „N. fr. Presse susţine, Francesii, simţind în cele din lei năvale turcesc! şi au fost siliţi
terne din Yiena ; a dat însă cuvin­ că nu numai sbrtea răsboiului tur- urmă, că au fost traşi pe sfdră de se se retragă. Turcii, precum am
telor o esplicare, din care se pote co-grecesc, ci „întregul complex al politica rusescă, vor da pdte mâna arătat, ameninţau concentric din
44
conchide la o deosebită importanţă cestiunilor orientale formeză ţinta cu Englesii şi cu Italienii în ces- trei puncte posiţiunile Grecilor. Din
politică a întelnirei monarchilor. conlucrărei şi înţelegerei amicabile tiunea orientală. Cine pdte prevedâ causa acesta fiind ameninţată şi po-
După ce spune, că întbrcerea dintre cele trei împărăţii. „Acesta însă de pe-acuma, care dintre pu­ siţia lor din Larissa de catră flan­
44
visitei rusesc! din partea monarchu­ însă , cjice ea, „este de fapt o mare teri va fi in cele din urmă adevă­ cul drept turcesc, consiliul de res-
lui austro-ungar e o dovadă de-o întorsătură, care pbte să dea între- ratul păcălit? bel grecesc a hotărît să evacu­
eze Tirnavos şi Larissa şi se se
apropiare intimă între cele două pu­ gei situaţiunî internaţionale un nou
44
aspect . retragă la Pharsalos, un orăşel si­
teri, numitul organ oficios (\îcq: „Cu Kesboiul turco-grecesc. tuat în depărtare de 50 chilometri
deosebire în momentul, când tunu­ Şi etă cum se presentă noul
rile bubue în Peninsula-balcanică, aspect, după numita fbiă: Orî-ce ar Erî a fost săptămâna de când, de Larissa.
privirile tuturor se vor îndrepta mai decide celelalte puteri, dâcă mai cum spun soirile sosite de pe câm­ Aici lângă Pharsalos s’a dat
întâiu asupra acelor două puteri, care ales nu vor voi să recunoscă ca pul de răsboiu, Turcii au ocupat ora­ înainte cu aprope 2000 de an! ma­
biograficesce şi prin interesele lor basă a politicei orientale susţinerea şul Tirnavos, înaintând pe tdtă linia rea bătăliă între Caesar şi Pompeiu,
apar mai mult împărtăşite la urmă­ integrităţii Turciei, ele nu vor is- de-alungul graniţei tessalice. Posi- în care bătăliă a rămas Caesar în­
vingător.
rile unor astfel de evenimente şi bnti cu nimic, căci voinţa comună ţiunea acesta domină peste punctele
care sunt mai întâiu de tote chiă- a celor trei împărăţii va fi cea dela Meluna şi Bogbassi. Mercurea Se asigură, că trupele grecesc!
mate a-ş! vaiidita acolo influenţa. covîrşitdre. Şi aceste trei împărăţii, trecută Grecii au încercat a ocupa s’au evacuat în tbtă rânduâla şi că
Stăruinţele matelor puteri vor avă la cas de lipsă, vor sci să-şî ducă din nou înălţimile dela Tirnavos şi planul a fost, ca la Pharsalos să se
ca ţintă astăcjî locaiisarea luptei, la sfirşit politica lor orientală în in­ soirile din Atena spun, că le-a şi concentreze din nou oştea greces­
împiedecarea ca focul aprins de teresul păcii europene şi fără con­ succes acesta. Intr’aceea însă Turcii că şi să se aşecje din nou în li­
Grec! se se estindă şi asupra altor cursul celorlalte puteri. In deosebi au câştigat teren şi 1a Nord, venind niă de bătaiă. Şi în adevăr, decă ar
ţinuturi şi e dec! lucru firesc, ca în­ sensul şi scopul înţelegerei, ce se dela lacul Nezero şi dela Budaman fi fost aşa, puteau Turcii să dea de
telnirei între domnitorii celor două manifestă prin călătoria împăratului în valea dela Salamvria şi ocupând o nouă şi mare dificultate, căci po-

EOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 umbră de adevăr în cele ce scrie litar în Buoeş, n’a venit, ci a trimis pe alt vor deschide canalele publicităţii, vă voiă
Gsutak despre atacurile, ce le-ar fi om, luat pe bani, anume: Cenuşia Nioolae, lăuda în organele cele comune (publioe ?
avut cu Românii, apoi aceşti Ro­ plin de bube şi rane venerice, — lângă — Aut.) pentru patriotismul, de oare v’aţl
C u i s e c r e d e m ? mân! nu au fost de ai Iancului, ci care niminea niol afară, niol în casă nu făcut forte meritaţi. Apoi ar fi fbrte mare
de-ai Buteanului, adecă acei Român! vrb să stee, temendu-se, că se vor umplea pagubă, să nu soie lumea română faptele
Critică de I. A. Severu.
sărac! din comitatul Zarandului, car! de venerie. cele purtate în oorpul patriotismului numai
(5) (Urmar e).
umblă cu spete de ţesut şi aprovi- Vedeţi, Românilor AbrudanI, pătrunşi pagubă, că sunteţi fbrte barioadaţl de lu­
Din istoria anului 1848 seim, că sioneză cu aceste scule tdtă Dacia de spiritul naţionalismului, cu ca omeni mea ceea,... oăel nu pot străbate racjele cele
pentru comitatul Zarandului a fost superibră, âră în timpul din urmă voiţi a vă defenda vieţa şi naţia. Inzadar etrăluoite a faptelor vostre în privinţa in­
numit prefect Ioan Buteauu, de ori­ străbat cu manufapturile lor pănă vă cântă omul D-v6stră la urechi, o& spur­ teresului comun. E lesne de-a vă apăra cu
gine din Maramureş, dâr aşedat din la Dunăre prin România liberă. Cu catul egoism numai mbrtea vi-1 sobte din cărtaboşl în mână şi, în loo de arme cu
1846 pănă după încarcerarea părin­ aceşt! Român!, cei mai sărac! din capul vostru. Sunteţi mai răi decât Evreii glăjile pline ou vin, însă bine grijiţi, ca
telui Balinth din Roşia montană cu câţî cunosc eu, s’a ţinut Buteanu şi Zingarii, cari, decă se lipsesc de naţiu­ nu cumva cânii seu lupii oei flămencjl să
domiciliul în Abrud, profesând ad­ din Noemvre 1848 pănă în Aprilie nile conloouitbre, tot foloseGo bunului oo- vă ieie în sbmă, cari apoi să vă smulgă din
vocatura. Seim, că înainte chiar de-a 1849 în jurul Bradului, a apărat Băiţa mun. Vie-vă mintea ore-când acasă! mâni armele mântuirei.
merge Buteanu din Sibiiu, ca să-şî şi partea meridională a acestui co­ D-voetră, în loc de-a saluta naţia, Timpul faptelor a sosit şi D-vbstră
ocupe postul de prefect şi se-şî or- mitat, dimpreună cu părintele Simeon care aoum începe a odrăsli, tot mereu stri­ v'aţl şi arătat, că nu sunteţi oei ultimi în
ganiseze prefectura, s’a întâmplat dela Rovina, ale cărui memorii, după caţi vivate! Să trăiesoă amorul de sine! periferia faptuistilor parturiunt montes nas-
n
u
desastrul dela comuna Târnava, unde ce vor apărâ, vor face lumină şi vor Egoismul — să trâibscă aristocraţia ba­ citur ridiculus mus .
căcjură 800 Român! şi fu pârjolit reduce la nulă tote laudele, cu care nilor! Soiu eu, că uu sunteţi toţi aşa fbrte
locotenentul ces. reg. Clima. După s’a încoronat Ceutak pe sine, fără D-vostră umblaţi mereu cu mânile meritaţi de naţiă, preoum v’am descris mai
acest desastru şi după retragerea probe. Pănă la apariţiunea acestor prin busunare, ca Proxenerela*) în cetăţile sus; asupra dealului puţini -stau, cari au
Austriacilor cu majorul Riebel din memorii, âtă aici o scrisbre origi­ Anglii, cari pentru o para şi-ar vinde şi oonfarit puterile sale morale şi fisiee pe
Zarand la Deva, puţină activitate a nală a Buteanului, pdte singura păs­ sufletul, apoi sciţi, oă asta e o laudă pă- altarul patrii. Să trăibsoă domnii materia-
mai putut desvolta Buteanu, căcjend trată din câte a scris el: mentăscă fiîrte? Der să vedeţi, că er se liştl din Abrud pănă atunol, pănă va sări
cea mai mare parte a Zarandului în Fraţilor Români! Vasilica Guiestilor vre-o obrdă de pe diplele — violinele —
mânile insurgenţilor, şi decă e vre o din Abrud, fiind comandat la servioiui mi­ *) Pote proletarii? — Aut. Zingarilor.

fl».