Page 58 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 85.—1897.

siţia dela Pharsalos putea se fia măsese în oraş. Mai spun, că tru­ ] pănă atunci pâte să mai trâoă o săptă­ ca interesele materiale şi morale ale po­
uşor prefăcută într’o taberă retran- pele grecescî au lăsat în Larissa mână. potelor slavice să aibă succes şi ca biserica
şată şi cu ajutorul comunicaţiei de mari cantităţi de muniţiune, pro- ^Standard (fice, că paoea europâoă se se bucure de deplină libertate' .
1
1
drum de fer cu portul Volo putea viant, corturi şi mai multe tunuri, şi moralul internaţional lasă a se dori, ea
Grecii se-şî întarâscă posiţia astfel, şi că la retragerea lor a pus în li­ oât mai ourend să se dovedesoă, oă Greoia
ca încă multă vreme se trecă pănă bertate pe arestaţii din temniţe, a fost învinsă, oa să nu so mai facă aşa
la o definitivă hotărîre a sorţii res- cari au săvârşit mari jafuri. mare vărsare de sânge. — 16 (28) Aprilie.
boiului. Se mai (Ţc©) că Grecii la Maţi „Daily Neivs aoeentuâză, că înoita
u
Soiri personale. A doua (fi de Pasoi,
Der se vede, că n’a fost tocmai ar fi fost în număr de 60,000 şi că întrevedere a lordului Salisbury, care se
ou trenul accelerat de după omâdl, a sosit
aşa, şi că desastrul Grecilor a fost pretutindeni ridicaseră întăriturî pa­ întâroe aoasă, ou Hanotaux va aduoe ou
mult mai mare, decât cum îl înfă­ sagere. Tâte aceste scirî fbrte um­ sine luarea iniţiativei anglo-francese pentru în oraşul nostru noul deputat bucovinean
ţişau la început soirile din Atena, flate şi de o parte şi de alta, vor terminarea râsboiului. diu parlamentul austriac, d-1 Dr. George
Scirî amănunţite, sosite mai târ- trebui însă să fiă cernute prin sîtă, „Daily Chronicle continuă a ataca Popovicî. D-sa a petrecut însă în mijlocul
u
cjiu din Atena, arată situaţiunea în- ceea ce însă nu se va pută, oi nu­ Germania, cu deosebire însă pe Rusia pentru nostru fârte sourt timp, oăol în urma unei
telegrame, ce a primit’o din Viena, a tre­
tr'o lumină mai nefavorabilă pentru mai mai târcjiu după constatarea atitudinea ior faţă cu Grecia.
buit a doua (fi după sosire să plece ârăşl.
Greci. Despre retragerea trupelor osagerărilor. *
— Aflăm, oă d-ra Agata Bârsescu,
lor dela Tirnavos şi Larissa se * „Kălnische Zeitung , vorbind tot des­
u
anunţă între altele din Atena, cu Învingerile Grecilor în Epir. pre eventuala intervenire a marilor puteri care a fost (filele din urmă la Odessa, unde
data de 26 Aprilie: Aici din mo­ scrie: Puterile ar trebui se îngvijâscă, oâ a ooncurs la mai multe representanţiunî,
ment în moment cresce indignarea Pe când Turcii înainteză atât soutind pe o parte să nu se atingă dreptul re’ntorcendu-se la Paris, se va opri, în
poporaţiunii din causă, că armata de victorios în Tessalia, pe atunci ei celeilalte. Grecia ar trebui oă prin inter­ săptămâna acâsta, pentru eâte-va (file şi în
de sub comanda prinţului de co- în Epir sunt aprope efigie bătuţi şi venire diplomatică să fiă adusă acolo, ca oraşul nostru.
rbnă Constantin a părăsit Larissa fără respinşi de trupele grecescî. Colo­ să recunoscă pretensiuniîe îndreptăţite alo Antisemitismul între studenţii maghiari.
luptă, cu t6te că se făcuseră aici nelul grec Mănos cu o singură divi- Turoiei, mai ales colonelul Vassos să fiă re­ Cu ocasiunea congresului studenţilor ma­
întăriturî însemnate cu multe chel- siune în Arta a ocupat, luptându-se chiemat din Creta şi să se dea din partea ghiari, oe s’a ţinut (filele acestea la Ora-
tuelî. Deputatul Ballis, care a fost cu cele două divizii ale lui Achmed- Greciei o despăgubire Turoiei pentru psr- dea-mare, s’a dat din partea oraşului uu
de faţă la bătălia din Maţi, şi care Hefzi-Paşa, teritoriul întreg dintre dsrile oausate ei. In ori ce oas nu e per­ banchet în onârea eongresiştilor. La aoest
s’a întors în cjiua de Pascî la Atena, rîurile Arachthos şi Luros şi dintre mis, oa Turcia învingătâre să fiă oprită în banchet juristnl Petrasevich Gez.j a făcut
a spus în gura mare, ca conduce­ golful Arta pănă la vre-o 40 chilo- mersul ei şi în Greoia să facă cu putinţă într’un toast amintire de noii cuceritori de
r
rea armatei grecescî a fost slabă şi metri spre Nord. Acâsta dovedesce adunarea de nouă puteri, pe câtă vreme patriă recipiaţî . Â fost de ajuns atât, peu-
u
peeătdsă. Statul major, (ţise el, s’a hărnicia comandantului grecesc şi Grecia nu va cere scutul Europei şi nu va tru ca studentul ungur să fiă espus la cale
îngrigiat mai mult pentru bucătăria vitegia trupelor sale. Turcii caută face tot spre a se arăta vrednică de aoest mai severe oritioe şi atacuri, mai ales din
prinţului de corbnă, decât pentru a şi scuza perderile lor în Epir prin scut, partea pressei maghiare, caro fiind în mâna
planul de resboiu. Afară de colo- aceea, că acusă batalibnele albaneze Jidanilor, firesce oă oauiă să facă gură
nelii Smolenski, Dimopulos şi Ma- de sub comanda lui Hifzi-Paşa, că mare, pentru ca astfel prin terorism să su­
vromihali, toţi ceilalţi s’au dovedit s’au revoltat şi n'au voit să susţină 0 nouă partidă în parlamentul austriac. prime desvoltarea „ruşinosului Luegerism
neapţî. Rallis a fost primit şi de pe eameracjii lor turci din armata maghiar**. — Departe de tot au ajuns Un­
regele şi a luat parte şi la un con­ regulată turcescă. Partidele „ReichsratlU-ului austriac gurii, dâcă nu li-se mai. iârtă ncjl niol mă­
siliu de miniştri, unde a raportat In Constantinopol s’a lăţit chiar s’au mai înmulţit cu un* nouă, numită car să-şi casce gura pentru apărarea inte­
despre cele esperiate. faima, că comandanţii Albanezilor „partida naţională creştină slavă**. Despre reselor lor faţă ou Jidanii!
ar fi fost cumperat de Eteria naţio­ constituirea nouei partide âtă oe se comu­
Pănă la 6 bre sera se constată nală. Acum se vorbesce, că Turcii nică din Viena : (
Isprăvile „Kârpătegyesulet ‘«ului. Se
din tbte părţile, că lupta a fost fa­ au trimis ca întărire, nouă trupe în Deputaţii croaţi şi sloveni ai „Reich- scie, oă pe lângă marele „Kulturegylet**
vorabilă Grecilor. Când însă se vă-
Epir. Destul, că de-ocamdată Grecii srath** ului austriac au voit să constitue dela Cluşiu, mai esistă şi o altă societate
cjura pe înălţimi apropiându-se nouă
sunt în mare avantagiu în Epir. Ei un club al Slavilor de mâcjă-di, aşa că pe mare, menită a lucra pentru maghiarisarea
reserve turcescî, se dădu ordinul de
dominâză tot teritoriul pănă la Sa- lângă Cehi şi Poloni, Austria ar mai fi Ardealului, anume ri Kdrpăt-egyesulet -id.
u
retragere, care la început s'a făcut
în regulă, mai târcjiu însă a dege­ lagora şi au ocupat Ymareth şi Phi- avut şi un al treilea partid slavic. In urma Acestă societate şi-a ţinut aoam de ourend
lippiada. Podul dela Passena, ce unor deosebiri de vederi însă, der mai ales adunarea generală sub presidiul contelui
nerat într’o fugă panică. Intre ofi-
trece peste rîul Luros, precum şi diu causă, că noul partid u’ar fi putut Bethlen Baliut. Iu raportul secretarului s’a
cerî este mare amărăciunea, din
tot drumul dela Arta la Janina pănă conta la sprijinul contelui Budeni, — oare arătat, oă societatea are 4000 membri or­
causa retragerii nemotivate.
la Clisura. se temes, nu cumva prin o asemenea gru­ dinari şi 5000 membri sprijinitori, 25 seo-
De altă parte raporturile gre­ * pare să se înstrăineze partida liberală ger­ ţiuul şi 115 agenturi. Intratele sooietăţii
cescî susţin, că retragerea s’a în­ Vorbind de situaţia creată prin suc­ mană, — deputaţii interesaţi au renunţat au fost anul treout: 22,000 fi. Vedem aşa«
tâmplat „în tetă ordinea**, care asi­ cesele armatei turcescî în Tessalia, (fierul la constituirea partidului de mai sus. In dâră, că şi acâstă societate lucrâză cu mare
u
gurare însă, este sdruncinată şi de englez „Times cjiee : T6tâ lumea recunâsoe, urma acâsta deputatul croat Lagina a con­ aparat, Activitatea ei oulminâză mai ales
scirea din Atena dela 26 Aprilie, că Grecii au dovedii mare omagiu. Ar fi însă vocat acum la o întrunire comună pe toţi îu maghiarisarea, sâu mai bine dis batjo-
după care prinţul de cordnâ, Constan­ far de nici un folos, ca ei se continue lupta deputaţii dalmatinî, istrianl, sloveni, ba ouriraa numelor proprii de localităţi, de
tin, cu tot statîd seu major general a zadarnică. De cumva inse Greoii ored, că chiar şi pe deputaţii greco-catolicl ai Ga- rîurî, văi, munţi etc. La acâstă muncă a
fost rechiemat din Atena. puterile vor face pasul oel dintâiG spre a liţiei şi Bucovinei. Aceşti deputaţi, în nu­ hotărît societatea să augagiaze aoum şi pe
In Tessalia au întrat grâză în le veni în ajutor, se înşală. Grecii, ei înşişi, măr de 36, au hotărit unanim, oa să cone- archiduoele Augustin Iosif, pe oare au ho-
poporaţiune. Ţăranii s’au refugiat trtbue se cerâ mijlocirea puterilor, şi e mai titue un partid politic deosebit, indepen­ fcftrît să-l roge a primi patronatul socie­
cu femeile şi cu copiii în munţi. Tur­ bine pentru ei, dâeă o vor cere înainte de dent şi ca program de sine stătător. Noul tăţii. De altmintrea aoe9t arohiduoe a dat
cii anunţă, că la intrarea trupelor a suferi nouă desastre, partid se va numi „Partidul naţional creştin şi în anul treout ajutor material sooietăţii.
u
lor în Larissa, aceste au fost pri­ r Morning Fosi cjiee, că mijlocirea slavic“ şi, conform programei sale, „va
Visiîe princiara. O telegramă din Roma
mite cu însufleţire da poporaţiune pote li oferită din afară numai în caşul face tot oe-i stă în putinţă, oa tote cestiu-
anunţă, că păreohia moştenitore de tron a
şi că s’au ţinut rugăciuni publice când ar fi dovedită incapacitatea uneia din nile politice, sociale şi educative ale Austriei
pentru Sultanul, la care a asistat şi părţile beligerante pentru continuarea lup­ se fiă resolvate în sensul doctrinelor religiu- Italiei va pleca în 15 MaiQ la Petersburg
Metropolitul cu poporaţiunea, ce ră- tei. Lucrul însă, înoă n’a ajuns pănă aici şi nei creştine; în prima liniă însă va stărui, pentru a face o visită Ţarului şi Ţarinei.
Părechia italiană va fi îusoţită în acâstă
oălătoriă de-o mare suită. Se vorbesce, oă
în tomna acestui an, Ţarul va reîntoroe
Aoestea sunt simţămintele mele, ou una din ele, nu se pot lega nici în- la venirea lui Dragoş, nici prin minte
acâstă visită la Roma.
care am fost dator, apoi dâoă mă voiii mai tr’un cas de purtarea Iancului, pe nu ni-a. trecut se cerem armistiţiu şi
afla dator, sunt gata cu orl-oe dat de-a Vă care Csutak, fiind-că în tot timpul amnestiă generală, cum se laudă Un căpitan român distins. Intre ofi-
da în puolioitate, şi mai bine decât să mai dela începutul anului 1849, cât ţinură Csutak, că a încercat a face cu oerii armatei oomune austro-uugare, cari
rămân detor, mai biDe voiă vomi datoria ciocnirile, luptele şi bătăile nbstre Iancu. sunt înşiraţi în lista celor daooraţî şi dis­
aoeea pe patriă, ca să vă puteţi mâugăia cu insurgenţii, Iancu nu se departă Prin urmare, precum Csutak in­ tinşi cu ocasiunea acestei primăveri, se
când veţi împărţi piâtra pe la băi, şi să din Câmpeni, decât cu ocasiunea culpă pe Kovari Laszlo şi pe Czetz, află şi o&pitanol român Ciriac Bâcillâ dela
vă puteţi înbuoura de busunarele oele ne- convenirei cu Dragoş, şi de două-orî că nu sunt eaacţî, aşa eu cu tbtă regimentul de infanteria Nr. 50, oare a fost
saţiâse. Amin. pănă la mine, prima dată în Valea tăria declar, că Csutak scrie ceea distins cu esprimarea mulţămitei preaînalte
Bucesiu, 25 ianuarie 1849. Dosului la Crucea roşia în 20 Aprilie, ce a cugetat şi ar fi dorit se facă, din partea monarohului nostru.
ari
Buteami, m. p, şi a doua-6ră la Feneş în 20 Iulie. nu cele ce le-a făcut. Rog pe toţi, Ungarii Ia congresul cfi Ştil° r în
a
Ar fi fost peste putinţă, ca pertrac- câţi vor fi încă în viâţă din acel Stockholm. Congresul internaţional al cfi “
Am decopiat acestă scrisbre, ca tând Csutak cu vre-unul din coman­ timp, ca venind prin aceste rânduri riştilor se va ţinâ anul acesta la 25 Iunie
să se vadă de-o parte durerea su- danţii Românilor, fiă Iancu, fiă Do- ale mele la cunoscinţa laudelor lui în capitala şvediacă Stockholm. Ţiariştii
fletâscă a autorului ei şi indolenţa, bra său Buteanu, să nu fi aflat şi Csutak, se lase tot şi se binevoiâscă unguri încă vor fi representaţî la acel oon-
nepăsarea şi plăcerile în care petre­ sciut şi noi de pe Valea A copoiului, a descoperi cele ce le-au vecjut sâu gres prin cţece delegaţi. Vor mai participa
ceau Abrudanii, de altă parte să se de asemenea pertractări. aucjit dela cei ce au stat şi luptat însă şi alţi cjianştl unguri, cari nu fac
scie, că nu Iancu, ci Buteanul a fost După primirea scrisbrei lui Dra­ atunci sub ordinele Buteanului şi a parte din dalogaţiunl, dâr vor avâ aoeleaşl
comandantul Românilor dincolo de goş de dato 19 Aprilie în noptea părintelui Simeon dela Rovina. Tre- favoruri, ca şi delegaţii. Se’ntelege, ooasiu-
Buceş şi că precum la 25 Ianuarie, de 22 spre 23 Aprilie am disputat bue se-l doră pe tot Românul inima, nea aoâsta o folosesc qiariştii unguri mai
aşa şi la 25 Aprilie el era domn şi discutat tâtă noptea în casele lui cetind micşorarea şi pusilanimitatea, ales pentru a „informa“ pe representanţii
peste -Buceş şi Mihăileni, cum să vede Boer Jânos asupra propunerei făcute In care a aruncat Csutak, ca se se pressei dinafară asupra raporturilor dela
din memoriele lui Moldovan pag. de Dragoş, să-o primim, seu s’o res­ rehabiliteze pe sine la ai sei, or no , asupra „dreptăţii**, „echităţii** şi „liber­
;
110 şi 111, prin urmare totă istoria pingem ; decă ar fi fost vre-o urmă Iancu 1 nostru! tăţii * 'i oare sunt traotaţl cetăţenii aoes-
1
ce o scrie Csutak despre tradarea din cele ce le scrie Csutak, negreşit (Va urn^. 1 tui stai „fără deosebire de naţionalicate**
lui Traile şi cele trei ciocniri cu că s’ar fi făcut pomenire despre acele etc j-i vorbă, Ungurii desvbltâ mult zel
Iancu, de va fi ceva adevăr în vre- pertractări, der nu s’a făcut şi pănă pentru, .e-a orbi ochii lamei.