Page 59 - 1897-04

Nr. 85.-1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina B

Din Bacifaleul Săcelelor primim o co­ privire la mersul publ’oaţiumi Marelui Eti­ D-1 T. Maiorescu: Când oomisiunea ULTIME SOIRI.
respondenţă dela mai mulţi oredincioşî, în mologic al limbai române, redactat de d-1 dela 1884 a însărcinat pe d-1 Haşdău ca
care ni-se spune, că „în urma raporturilor B. P. Eaşddu, oontinuăm de-a reproduce să facă luorarea propusă de rege, d-sa era Londra, 27 Aprile. „Standard"
înoordate ou poporul, d-1 parooh Toma încă, după „Familia , urmăfcârele: indicat şi recunoscut oa cel mai compe­ află din Atena, că situaţia regelui
14
Frateş cu data de 1 Aprilie c. şl-a dat di- tent. Atunoî s’au stabilit şi condiţiunile George al Greciei a devenit forte cri­
Şedinţa dela 29 Martie y. (10 Aprilie n )
misia din postul de parooh şi aoâstă di- publioaţiunii, tot de d-sa. Regele venise tică. Locuitorii c}ic, că namai prinţul
D-1 B P. Eaşdeu oetesoe următârea:
misiă a fost înaintată şi Prea Yen. Oonsis- înaintea dorinţei Aoademiei, dând mijlâ- de coronă portă vina pentru desastre.
„Deolaraţiuoe. La meriminaţiunea, ce mi-s’a
44
t.or arohidieoesan din Ribiiu . Se spune cele şi indicând timpul pentru faoerea lu­ Atena, 27 Aprile. Agitaţia popo-
făcut de oătră d-1 Kretzulescu, că n’arn ter­
mai departe în corespondenţă, că în urma minat Marele Etimologic, în ours de şâse crării. D-1 Haşdău a întoomit planul în raţiunei ne mai pomenită. Guvernul
acâsta poporul a devenit şi mai impacient ani, răspund următârele : ounoscinţa aoestor împrejurări; âr eu am pentru a calma spiritele a lăţit soi­
şi doritor de-a vedâ cestiunea finalisată „Intru cât chiar în capul primei fas- făcut îndată obieoţiune, oă după aoel plan rea, că întreg statal major general
eto, Fiind-că în oorespondenţa trimisă oiore a fost stabilit principiul; „Dicţionarul luorarea nu se va putâ termina în şâse ani. al prinţului moştenitor a fost re-
nouă se traotezâ cestiunî, ce cad în re­ unei limbi trebue să fiă pentru un popor D-1 Haşdău a declarat însă, că d-sale îi chiămat.
o enciolopedie a traiului său întreg, treout
sortul autorităţilor bisericesc!, la a căror este posibil acâsta şi a primit sarcina lu­ Colonelul SmolensJd a fost numit
şi presinte. In limbă o naţiune se privepoe
cunosoinţă au fost aduse deja, nu mai crării. Cred că luorarea s’ar fi şi putut ese- şef al statului major general al ar­
pe sine însăşi într’o lungă galerie de por­
aflăm consult a publica oorespondenţa trete din epocă în epocă, unele ceva mai outa, dâr cu îndoite încordări. Acum se matei grecesc! din Tessalia.
amintită în întregul său; autorilor ei le şterse de veohime s’au da împregiurărî, dâr vede însă oă lucrarea nu s’a patut face în Larissa arde. Armata grecă con­
dăm însă sfatul se fiă cu răbdare, oăoî ast­ în cavi totuşi ea îşi reounâsce individuali­ şâse ani; este numai la început şi aşa cum centrată la Pharsalos numera 40,000
tatea eto.
fel de cestiunî nu se pot resolva aşa de a fost înoepută, nu se pote termina. Din 6menî.
„Intru cât din capul locului Academia
repede, cum er dori dânşii. an în an s’a făcut prea puţin. Tâte fasci­
Română a aprobat cele trei specimene, pe Petersburg, 27 Aprilie. La prân-
Fişpan decorai. Contele Bethlen G-eza, cari eu i le pusei în vedere anume: Aşâ, culele apărute sunt fârte interesante; unele 4ul de gală de astă seră Ţarul Nico-
fişpanul comitatului Turda-Arieş, „în semn Arioiu, Alun, după norma cărora am urmat sunt precedate de prefeţe; cum este „Strat lae a accentuat în toastul seu, că
apoi întocmai; şi substrat la una, la alta „Dicţionar şi
41
de reounosoinţă pentru meritele oâştigate pune mare preţ pe amiciţia cu îm­
14
„Intru cât dela apariţiunea primei fas- dicţionare : fârte interesante articole de
u
în aeestă calitats a fost decorat din par­ păratul Francisc Iosif, care amiciţiă
oiore se cunosoea deja pe deplin absoluta reviste, dâr oe au ele a face ou Magnum
tea Maiestăţii Sale cu cruoea de cavaler al imposibilitate de a se termina lucrarea Etymologicum ? are de scop susţinerea păcii. împăratul
ordinului Leopoldin. Se ’nţelege, deooraţiu* într’un sourt timp definit; Francisc Iosif asemenea vede în do-
Cestiunea este delicată. Regele însuşi,
nea ’i s’a oonferit fişpanului la recomanda­ „Intru cât angajamentul meu a fost vec|ile de amiciţiă o garanţă a păcii.
în mod fârte delicat, a atins cestiunea la
rea guvernului, care singur scie ce „me­ oontractat direot numai ou Aoademia Ro­
mână ; 1894, esprimând dorinţa să vacjâ dioţiona-
rite îşî va fi câştigat Bethlen în calitatea
11
„Intru cât după expirarea celor şese ral terminat. Păstrând tâbă atenţiunea pen­
sa de fişpen al comitatului Turda-Arieş. D I V E R S E .
ani Academia Română n’a încetat în toţi tru d-1 Haşdău, Aoademia ar trebui să esa-
Dâoă ’i s’ar fi dat recomandaţi» din partea
anii de a aproba lucrarea ou admiraţiune, mineze dâoă nu s’ar putâ asooia d-lui Haş- Răsboiu cu ouă de Pasc!. — Ouă!
poporului şi mai ales a poporului român fără a fi protestat oâtuşî de puţin pentru dău şi alţii, ca să ducă luorarea cât mai ouă frumâse de Pasoî! striga de ună-c}i,
din acel comitat, de sigur oâ cu totul alt­ nepăzirea terminului celui prealabil. grabnic la sfârşit. Caşuri analoge s’au pre- înainte de amiadâ, pe uliţele Parisului un
fel de „deooraţiune ar fi primit fişpanul „Intru cât soiinţa europână, prin or­
14
Bethlen. ganul unor ilu8traţiunl ca Asooli, Sohu- sentat şi la alte nâmurl: fraţii Grimm au vâncjStor ambulant, care trăgea după sine un
chand, Gaston, Paris, Mnssafia etc, a re­ început marele lor dioţionar, dâr nu l’au cărucior plin de ouă. Pe un aşternut de
Cununia. Din Galaţi (România) ui-se cunoscut că Marele Etimologic este un terminat; Sanders a făcut însă dicţionarul muşch’h verde erau aşezate fel de fel de
anunţă cununia d-lui Aurel Cupşa, inginer monument al naţiunei române, ceea ce său în oinci-spre-tjeee ani. Lucrsrea nu ouă, unele de zahăr, altele ca zăpada, al­
în flotila regală română, cu d-ra Mărie u’a ooutestat’o niol chiar’ Aoademia ma­ este atât de interesantă ca a d-iui Haşdău, tele de oiooolată, oare de oare mai frumâse
ghiară, regretând că o asemene operă lip­
Macri. Cununia se va face în 20 Aprilie dâr este utilă. D-1 Haşdău a ajuns vârsta şi mai atrăgătâre. Bietul negustor, tot îna­
sesc© Ungurilor, astfel că ar fi absurd şi
v. c. — Sincerile nâstre felicitări! d6 60 ani şi când nu va mai putâ luora, inta prin lume, oare furnica pe strade, dâr
ridicol din partea mea de a veni aoum să
micşorez planul primitiv; oe facem? Iar trebue să însărcinăm pe oi- nimeni nu-1 lua în sâmă, afară de copiii,
Comisari guverniali pentru esamenui
„Intru cât angajamentul primitiv nu ueva oa să continue luorarea sâu să înoâpâ cari priveau ouăle cu mare poftă. Femeile
de maturitate au fost numiţi pentru anul
fixâzâ numărul oblelor la termen, oa şi alta. Propun deci oa Academia, în sesiunea însă, cari se întorceau din târg, treoeau
acesta: pentru gimnasiul român din Bra­
când ar fi marfă, oi prevede numai oă '^în anului viitor, să însărcineze pe acei pe nepâsătâre pe lângă căruciorul plin cu
şov Nicolau Putnolcy; pentru cercul Oră(jii- fiă-care an autorul va presenta Aoademiei
marî, trei, între oarî şi Moldovan Ger- o pane din lucrare; cari îi va crede capabili ca să dea ajutor ouă. Negustorul se enerva din oe în oe
spre a se duoe acâ3tă luorare la sfârşit. mai mult şi în urmă ajunse să oprâsoă în
gely ; pentru cercul Cluşiului: prof. Dr. I. „Intru cât Marele Etimologia, ca ori !
Csengeri şi Dr. H. Finaly. ce lucrare enciclopedică, nu privesce pe (Va urma.) drum femeile cari colindau prăvăliile. O
nici una din saoţiunile în parte, îmbrăţi­ menageră, Hortansa Kleine, întreba de pre­
Un orologiu mic, de niokel, a fost aflat şând plenul Aoademiei Române: ţul unui ou de ciocolată. — Doi franci,
Duminecă după amedl în brădetul de din­ „Aşa dâră în plenul Aoademiei Ro­ iulţămită publică. răspunde negustorul Lepisut. Menagera
colo de Warte“. Păgubaşul e invitat a mâne, eu declar ooea ce urnriză: On. Direcţiune a Institutului de credit oferi însă 1 fr. 25 bani. -- Dâr eu l’am
n
se insinua la administraţia fâiei nostre. „1. Pentru anul curent 1897, lucrarea şi economii „Crişana din Brad, trimiţând plătit mai scump! exclamă Lepisut. —
a
fiind începută, înaintată şi oontinuând în 5 fi. v. a. pentru edifioarea unui nou local Dâcă vrei, efls menagera, mai mult nu
0
oondiţinniie din trecut, fără ca Aoademia de şoâlă în oomuna nostră, subscrisul îi dau. — Atunoî, na-ţi-1 de geaba. Şi Lepi­
JA'oducţiunea Sodalilor români Română să mă fi prevenit la timp, anga­ esprimă, (în numele poporului credinoios), sut, înfuriat, asvârli iu capul menagerii
din Tiraşov, ce s’a dat în diua a doua jamentul rămâne intact status quo.
adânci mulţămite. oul, care se fâou fărîmî. Femeia Kleine
de Pasc! în sala otelului „Central Nr. 1“, „2 Cu înoepeve însă dela anul viitor B o z i a ş, 25 Aprilie 1897. este o femeie voinică, în vîrstă de aprâpe
a fost şi de astă-dată bine cercetată din 1898-99 se stabilesc©: a) Dâoă preoeu-
Traian E. Pop, trei-ejecî de ani, Ea ’şl lăsa coşul pe tro­
partea poporului, dâr prea puţin din par­ paţiunea Academiei Române este suma de cassar.
tea classei fruntaşe a societăţii nâstre, care 6000 lei pe an, singura nare mă privesce tuar, aoose un strigăt da mânie, şi se as­
personal, atunci declar că voi lucra gratis; vârli asupra oăruoiorului, înfipse mânile îu
abia a fost representată prin 10—15 mem­
b) Dâoă Aoademia Română crede oă modul ouă şi înoepu să pocnâsoă pe negustor ou
bri. După un discurs de deschidere, rostit raeu da a lucra este impropriu, după con­ L i t e r a $aa j*ă.
de d-1 conducător al societăţii A. Vlaicu, vicţiunea d-lui Kretzuleseu şi a altor co­ propria lui marfă. Lepisut — turbat de
Musică. Au apărut în ediţiune lito­ năcaz — fără a sa gândi, că se ruiuâză pe
urma eseont&rea programului, oare a con­ legi, apoi liber voi fi de a duce înainte grafiată 4 piese musicale arangiate pentru
stat din trei oorurl, trei dsclamaţiunî şi o opera mea printr’o subsoripţiune naţională, 44 el însu-şî, puse şi el mâna pe ouă şi un
fără a se impune însă restricţiunî nepotri­ cor mixt de Val. Magdu: „Iorghină , oân- răsboiil crâucen cu ouă urmâ între cei doi
piesă, teatrală. Cele mai succese au fost
vite ou demnitatea lui Haşdău, care a tre­ teo poporal dâ prin părţile ungurene şi beligeranţi. Intr’o clipă, strada fh acope­
corurile, conduse şi dirigiate de d-1 pro­
out peste versta de 60 ani. bănăţene (ovintet); „Dornle -o dorule , rită ou sfârămăturl de zacharicale şi de
44
fesor de musică Timoteiu Popovicî, care a
„In ambele aceste ipoteze sub li terii© cântec poporal de sub podgoriile aradane ciocolată. Copiii le adunau, şi le înghiţeau
iustruat în cântări pe sodall. S’a oântat a) şi b) unioa preocupaţiuue a mea este in­ (ovintet); „Nuşca pe melodia dansului
44
44
„Piua-a apus de Pfeil, urmată de-un fru­ teresul neamului româneso şi onârea Aca­ „Pe picior din Banat (sextet) şi „Foie plini de mulţumire. Bravo, Hortansa, stri­
44
mos marş, apoi „îost’ai lele şi „Haideţi demiei Române. a 44 gau copiii... Poonesoa bine pe Turc şi ho­
44
Yerdo tiriplic eânteo poporal de pe şesul hote de rîs isbucneau din piepturile spec­
fraţi , amândouă araugiate pentru oor de D-1 preşedinte N. Kretzuleseu rjioe : Bersei (ovintet). Se află de vâncjaaa la au­
44
bărbaţi de d-1 T. Popovicl. La stăruinţa d-1 Haşdeu în declaraţiunea sa cetită as- tatorilor. Căruoiorul era gol şi ultimul ou
tor în Arad. Preţul unei piese e 25 or. — un ou superb de 2 lei 25 bani — se
publioului, cele două piese din urmă au tă(jl, nu numai că a repeţit ouveutul de
Tote 4 costă 80 or. plus 5 cr. porto. sfărîmă în ochiul stâng al negusrorului.
trebuit să fiă repetate. interpelare, dâr a înăsprit oalificarea dată *
Dintre declamBţiunî, merită a fi amin- de d-sa cuvintelor mele, numindu-le „in- 44 Atunci Lepisut, escitat de durere, şi de
„Foia pedagogică , oe apare la 1 şi strigătele asistenţilor îşi fâou loc printre
44
'tă a d lui D. Căpăţînă, oare prin decla- oriminaţiune . Interpelări şi îucâ cu co­
15 a fiă-oărei luni în Sibiiu, sub redigiarea oopil, se asvârli asupra bietei menagere şi
area poesiei comice „Cine-i Nuhăm , de mentarii i s’au făcut d-sale oa preşedinte
44
d-lui Dr. D. P. Barcianu, Nr. 8 cuprinde: înoepu s’o lovâsoă ou mânile şi pioiârele.
Jperanţă, a produs multă ilaritate. D-1 al Aoademiei, în societate de mai mulţi
Resnmat de istoria geometriei elementare, Cu multă anevoinţ,ă Hortansa Kleine a fost
Brenciu, oautorul bisericei Sf-lui Nioolae, âmenl învăţeţl, oarî l’am întrebat: Unde
de D. Oosma (sfârşit). Modele de leotiunî: smulsă din mânile lui Lepisut. Starea sa
ni-a cântat după asta, îoafară de program, merge Aoademia ou dioţionarul ? Când se
Oouparea Daoiei prin Traian de Dr. I. era de plâns. Lepisut a fost arestat.
vre-o două cântece naţionale, dintre care va termina, dâoă se luerâză în acest mod ?
Stroia. Din literatura şcolară, de Dr. P.
lina era o frumâsă doină, bine cântată. D-1 Y. Babeş: D-1 Haşdău 4i° > Şpan. InformaţiunI. Felurimi. Corespon­ Linia Âlbinii. Albina, după cum a observat
8
In representarea comediei într’un aot tăâând continuu, după ce s’a trecut peste Sir Yohu Lubbock, dâcă o duce cine-va mai
denţă.
44
^Creditorii de Alexandri s’a distins mai şâse ani, Academia s’a învoit la prelun­ * departe 5—6 chilometri, ea nu-şl mai gă-
ales d-ra Maria Tocanie în rolul Aglaei, girea terminului. Acâsta este o imputare A eşit de sub tipar: „Istoria împă­ sesce uleiul. După ce-şl umple săculeţele,
Nio. Ardeleunu (Taki), Nic. Stinghe (Alecu). adresată Academiei. Academia putea să ratului Traian şi a Contiporanilor sei drumul ei este drept, pentru care ameri­
44
Ceilalţi au avut roluri mai mici. facă asta, dâr întrebarea este pănă când de Dr. Eeinr. Franlce, traducere autorisată canii şi 4i° unui drum prea drept, linia
După producţiune urma dansul, vesel să se oontinue ou aoâstă trecere peste ter­ de P. Brosteanu, cu 12 ilustraţiunl. Preţul albinii, calea cea mai drâptă, cea mai scurtă.
şi animat pănă diminâţa. min ? Deolaraţiuuea d-lui Haşdău este forte unui esempl. fi. 4 — pentru România Lei O albină, care vine drept la uleih face 25
corectă, dâr ar trebui ca d-sa să pâtă da 12» — legături de lues fi. 1. — pentru Ro­ minute ca să umble un drum de 5 chilo­
Academia Română. garanţie că va trăi cel puţin o sută de mânia Lei B bucata. A se adresa la fiă- metri, sâu 3 metri 33 m. m. pe secundă.
ani, căol în mai scurt timp nu se pote care librari sâu de-a dreptul la editorul;
!âgnum ffiymologicum Momaniae. termina luorarea aşa cum a început’o d-sa. Petru Brosteanu în Braşov (str. gărei 45.) Proprietar: lîr. Asaa*cl Miireşianu.
Din interesantele discuţiunî, ce s’au Academia este datâre să se îngrijâsoă de
încins între membrii Academiei Române eu facerea dicţionarului. Redactor responsabil: ClregOM’Iai Maâov.