Page 6 - 1897-04

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 74.—1897.
O-------- ----

se fer6scă de orî*ce atac pentru a sinul naţionalităţilor? Ori dâră pentru-oă a 8e preâmbla ou trăsura, un individ ou nu­ Cliljenii-S tot ca eiI Proverbul român
uşura acţiunea trăgănătore a diplo­ fost mâna drâptă a lui Banffy în condu- mele Obolsky i-a aruncat în trăsură o scri- elice, oă lupul îşi schimbă părul, der nă­
maţiei europene, nu se p6te sci, d6r oerea alegerilor dietale, oare au câştigat sâre. Prins fiind, Obolsky spuse, că la Pe­ ravul nu. Ungurii din Cîuşiu însă neoum
e ca şi sigur, că înaintând astfel majoritatea supusă de astăcji? tersburg se proieotâză un atentat în contra uăravul, dâr nici măcar părul nu vor să
lucrurile, vor pierde şi Turcii răb­ „Magyar Hirlap“ esclamă : „Erăşi dis- Majestăţii Sale Franciso Iosif pentru tim­ şi-l sohimbe. Dovadă şi soirea, ce-o pri­
darea şi Edhem-paşa în cele din tincţiuni!“ şi apoi sorie următârele: „De pul, oând va merge acolo. Acâstă desoo- mim dela Cluşiu, oă firma d-lui advocat Dr.
urmă nu va mai pute ţină în freu le vom aduna tote laolaltă, câte s’an făont perire a voit s’o facă prin aruncarea scri- Ştefan Morariu, fiind-oă era scrisă româ-
armata de sub comănduirea sa. în anii din urmă, am pută cjiee, că nu mai sorei în trăsura monarobului. nesoe, a fost într’una din serile trecute bom­
încât privesce Grecia, se pare, este nici un oetăţân în patriă ou âre-oerl bardată şi sdrobită cu pietri. Caşul este ou
că planul ei este îndreptat mai mult merite, care să nu fiă deoorat. Jeszenszky Despre fişpanul Braşovului se lăţise atât mai caraoteristio, fiind-oă oancelaria
asupra resvretirei Macedoniei, prin Sândor e abia de 40 de ăni. A fost locţii­ mai de multe-ori soirea prin foile ungu- D-lui Dr. Morariu se află în una din stra­
care crede, că-şî va ajunge scopul tor de procuror superior şi, oum se 4>°e, resoi, că ar voi să demisioneze, ba mai la dele cele mai freouentate ale Cluşiului şi
mai curend, împingând înainte nu­ mâna drâptă a lui Banffy. E bun vorbitor, urmă, oum şi noi am arătat, se afirmase ou tâte acestea bombardarea s’a putut să-
M
mai pe insurgenţi. Der acest plan forte instruit şi om simpatio. Ca proouror chiar şi aoeea, că în locul lui Maurer are vîrşi „fără soirea poliţiei şi încă nu nâp-
este şi cel mai periculos, căci uşor în procesul de pressă al Replicei a jucat să vină la Braşov fişpanul Haller dela tea târrjiu, oi într’o seră, când stradele
pot se fiă trase în joc şi Bulgaria un rol plin de efeot. El a studiat în Ar­ Odorheiă. „Nemzet“ revine acum asupra sunt mai luminate!
oe
şi Serbia, complicându-se conflictele deal cestiunea naţionalităţilor şi, după oe acestei soiri şi cfl i oă din loo oompetent împăratul Wilhelm Ia Viena. In 21
şi înăsprindu-se astfel, încât o con­ Banffy a ajuns ministru-preşedinte, l’a luat e autonsat a-o desminţi. Arabii fişpani vor Aprilie n. o. va sosi împăratul Wilhelm II
flagraţia generală in Orient se fiă din ministeriul de interne lângă el, la pre- rămânâ şi mai departe în posturile de păuă al Germaniei, în Viens. In cjiua următâre
inevitabilă. sidiul ministerial. Propriu (fis* el este acum acum.
va fi mare paradă militară pe oâmpul de
Pote, ca Grecia se aştepte dela ministru de interne, el a condus şi alege­
eserciţiu din Viena, numit Sohmelz. Aiol
o asemenea conflagraţiă cel mai mare rile dietale şi aşa se vede, că pentru „suo- Deputaţi mireni pentru sinodul epar-
împăratul Francisc Iosif va întâmpina, în
folos, der mai probabil este, că una cesele însemnate, câştigate în aoâstă oam- chial din Caransebeş au fost aleşi d-nii:
u
fruntea oştirei sale, pe împăratul Wilhelm,
său alta dintre marele puteri mână paniă electorală a primit acuma ordinul Dr. Petru Mlădiu, medio ceroual în Bre­
pe ascuns lucrul în direcţia acesta. Leopoldin. Aceia, pe cari i-a ales, de sigur bul, Dr. Petru Ioneseu, profesor de peda­ făcându-i raportul militar obioînuit. Apoi
Paimele despre uniunea Bulga­ se vor grăbi a-i gratula . gogie în Caransebeş; Dr. Al. Moosonyi, amândoi domnitorii vor trece trupele în
u
riei, Serbiei şi Muntenegrului se sus­ proprietar mare în Căpălnaş, Ooriolan Bre- revistă. După paradă, ;împăratul Wilhelm
ţin pe lângă t6te desminţirile, şi de dioean, advorat în Lugoş: Virgil Tomicin, va merge la caserma regimentului de hu­
câte-orî se vorbesce de ea. întotdâuna S C I U I L E Ş 8L E 1„ proprietar şi Dr. St. Petrovioiu, advocat în sari nr. 7, al căruia proprietar este. Aici
se aduce în legătură cu cestiunea — 1 (13) Aprilie. Lugoş; Titu Haţeg şi George Martinesou, va dejuna şi va esista la eseroiţiile trupei.
macedonână şi se amintesce şi riva­ Comassarea hotarului Braşov. advocaţi în Lugoş; Alexie Oniţiu, jude re­ Sâra va fi prâu4 de gală la palat şi la 10
litatea Bulgariei faţă de România Intro­ gesc în Seghedin, Toma Haneş, oomptabil ore împăratul Wilhelm va pleca la Dresda
din causa aspiraţiunilor bulgare asu­ ducerea proprietarilor de pământ în nouăle în Făget, George Ioanovioiu, proprietar şi de aici la Baden-Baden.
lor moşii, ce le-au căpătat ou ooasiunea
pra Dobrogei. mare în Duleu, Ioan Marcu, învăţător în Moldovânyi Gherghelyi nu-i singur!
Firesce, că nu pot lipsi în ase­ oomassării se va continua în elitele urmă- Bogşa-montaDă, Ioan Ionaşiu, asesor ref. El şi-a oăpătat încă un soţ vrednio de el
t6re:
meni împrejurări nici soirile despre consistorial în Caransebeş, Ştefan Anto- în persâna popii dela Sătmar Papp Lajos.
Joi, în 15 Aprilie, la 7 ore diminâţa
concentrarea armatei bulgare şi ar­ neson, preşedinte în pens. al Sedriei or- Aoest popă renegat va soâte cu începutul
va fi introducerea proprietarilor, începând
matei serbescî la graniţă. T6te în fanale a comitatului Caraş-Severin, pro­ lui MaiG a acestui an o foiă săptămânală
vederea apropiatei isbucnirî a resbo- dela casa păzitorului de drum de lângă prietar în Siria; Dr. Lazar Simon, advooat „sooialâ-beletristioă“, întitulată „Szatmâri
iului macedonean. Ghimbav, de unde începe drumul spre Fel- în Giaoova, Traian Barzu, asesor ref. con­ Ellenor* care, după oum se 4i°e în anun­
întrevederile monarchilor la diora, livadea proprietarilor din Christian sistorial în Caransebeş, St. Antonesou, pre­ ţul de prenumeraţiune, „va fi organul bise-
Viena şi la Petersburg anevoiă vor aflătore între calea ferată şi Ghimbav, li­ şedinte în pens. al Sedriei orfan, a comi­
vadea proprietarilor din Christian şi St. ricei qreco catolice sătmărene /“ Deşi se spune,
aduce vre-o schimbare în acâstă stare tatului Caraş-Severin, proprietar în Siria, oă fâia va fi sooial-beletristică“ ea însă ur-
Petru, precum şi oea a Braşovenilor pănă
a lucrurilor, care este destul de în- Martin Ţapu învăţător în Fizeş; Vladimir măresoe scopuri ourat politice, căci etă oe
grijitbre pentru pacea europână. la calea ce duoe spre Bod şi din jos de Spătar şi Dr. Nic. Popovioiu, advooaţi în ne 4i° ’ organul ei, tipărit firesce un-
n
8
cale pănă inolusive Ja nouele parţ8le ale
Vârşăţ, Ioan M. Roşiu, advooat în B’serioa guresoe: „ Noi vrem ca vorba ungurdscă sâ se
proprietarilor din Bod şi Feldiâră. După
albă, Toma Dogariu jude la tabla regâscă audă pretutindeni, şi între Români şi Ruteni,
Jeszenszky decorat. Foile ungu­ arnâcjl începând dela ora 1 vor veni la
u
în Timişora, Dr. Aurel Novac, advocat în începând dela Carpaţî pănă la Adria . —
resc! anunţă, oâ Maiestatea Sa a conferit rând fabrioa de zahăr din Bod, biserioa
Biserioa albă, Petru Corcan, protopretor Fiind-oă se susţine despre acest Papp La­
consiliarului de secţiune, investit ou titlul din Şomortin (Martinsberg), spitalul femei­
a
în lam ; Ilie Trăilă şi Dr. Petru Cornean, jos, că e „preot român şi oă servesce ia
şi caracterul de consiliar ministerial, Aleo- lor sărace, Alfred Sohnell, Fr. Wallmer,
sandru Jeszenssliy, crucea de cavaler a or­ Luisa Soherg n. Tontsoh, Ioan şi Regina advooaţi în Oraviţa-montană, St. Anto­ altarul unei biserici românesoî, întrebăm :
nesou, preşedinte în pens. al sedriei orfa- 6re preoţii români dela Sătmar mai putâ-
dinului Leopoldin. — Ce a făcut aoest Lukas, George Scherg, Irimie Russu şi
consiliar ministerial, ca să fiă astfel distins? George Puiu. nale com. din Caraş Severin, proprietar în vor vre-odată mânca la o masă cu un ase­
Şiria, Ioan Budinţianu, advocat în Bogşa meni năimit, şi 6re putâ-vor ei tolera, oa
Foile, din care luăm notiţa de mai sus, nu
Corâue eterne. Răposând meritatul montană, Coriolan Bredicean, advooat în o lăpădătură de 4i ungureso să pâtă fi­
ar
ne spun nimic despre meritele lui. Este
bărbat şi regretatul preşedinte al Institu­ Lugoş, Adrian Diacon, architeot în Bogşa- gura oa „organ“ al unei biserici române ?
însă soiut, că de mai multă vreme acest
tului de credit si economii loan Hannia, montană, Zeno Moosonyi, proprietar mare
fost procuror, — care a făout carieră ou Călătoria monarchului la Petersburg.
On. familiă a D-lui Iosif Puşcariu din Bra­ în Buloi şi Constantin Burdea, primar oră­
renumele, oe şi-l’a câştigat între şovinişt! Se asigură, că în 25 Aprilie diminâţa, adecă
şov ni-a predat în locul unei corâne peri- şenesc în Caransebeş, Ilie Curesou, preşe­
prin noua taotioă, ce a întrodus’o în pri­ în 4iua de Pasoile nâstre, împăratul Fran­
tore pe sioriu 10 fi. drept corână neperi- dintele comunităţii de avere, loootenent
gonirea politică a Românilor, — Ocupă ciso Iosif va pleca cu un tren separat şi
târe, la „fondul iubiţilor răposaţi* înfiinţat în pens., şi Patriciu Drăgălina, profesor
postul de şef al unei secţiuni, ce anume ou o mare suită la Petersburg spre a în-
în folosul şcolarilor români săraci. Se ohi- diriginte la institulul pedagogic diecesan
s’a înfiinţat pe lângă biuroul ministrului- târoe visita Ţarului. El va fi însoţit de ar-
tâză şi acâstă sumă în aoest mod şi să din Caransebeş, Vasilie Segârcean forestier
preşedinte, nisuindu-se reaoţiunea pentru ehiducele Otto şi de ministrul de esterne
arată, că s’a adaus la numitul fond. Bra­ în Orşova, Isaia de Stoioa funcţionar în
naţionalităţi. Ce merite şi-a oâştigat în Golucho'wski. Din Varşovia se anunţă, că
şov 1/13 Aprile 1897. Comitetul parochial Caransebeş; Dr. Ioan Popoviciu, adv. îu
aoest al său nou post, nu se ecie. Nu Vineri a plecat de-aoolo un batalion din
gr. or. român din Braşov‘Cetate. Orşova şi G. Bogoevioiu, esactor la funda-
oumva însă br. Banffy l’a recomandat la regimentul de grenadiri de gardă Keks-
acâstă distincţiune pentru meritele, ce şi-le Atentat se fiă ? o telegramă din Yiena ţiunea „Gojdu“ în Budapesta. Intr'un cerc holm, al căruia şef este împăratul Franoiso
resultatul e înoă neounoscut.
va fi câştigat prin nutrirea deebinărilor în comunică, că eri, pe câod Majestataa Sa Iosif, împreună cu oomandantul regimen­
tului, cu 20 ofioeri şi cu musica regimen­
tului, ca să fiă de faţă la primirea împă­
din slujba cătănâseâ ajunsese un păcătos pildă Peisachul, sân paştile, pe unde nu pra caselor Evreilor, ca odinioră, colo în ratului in Petersburg.
şi jumătate, — cam aşa fel oa şi caii lui, scia cam bine oâte trebuia să le facă ca ţâra Egipetului. Importul de ape minerale în România.
că dă, — nio! ei nu rămăsese tocmai teferi patriarh al casei sale, îl mai povăţuia bă­ Cu t6te astea oasa lui Toiba era cam
Biuroul camerei comerciale din Braşov
după ani de călărie, căci altfel dor nu i-ar trânul său tată, oare trăia la dânşii. In ouprinsă de dalăs — sărăcie, că dă, — la
aduce la cunosomţa celor interesaţi, oâ dis-
fi scos împărăţia la mezat şi n’ar fi căcjut oelalt colţ însă. îndată ce se împestriţa un singur lucru nu-1 putuse aduoe nici pri­
posiţiunea de a provedâ apele minerale
aşa, plâşcă în mâna lui Toiba. Şi păoatele cerul ou stele şi înoepea Sederul, adecă ceputa lui Beilă. Nu scia să faoă negus­
din Austro-Ungaria importate în Româ­
stăpânului, erau — şi ele, de bună semă întâia sâră a paştelor, se punea tata lui toria. şi paoe bună! Şi ori cât îşi bătea
nia ou on atestat pentru dovedirea origi­
din oale afară mari, că nu de geaba era Toiba în capul mesei, în faţa sfeşnicului ea gura şi el mintea, de giaba. Când dee- nalităţii, s’a cassat.
să-l sodtă la mezat şi pe densul, adecă era ou şâpte limbi şi alături de el feoiorul său, făoea Beilă în târgul Storojeneţului marfa
să-l gonescă rabinul oât pe ce din havra amândoi cu cuşmele în oap, Berla, nora ei din lădoiul cel mare şi isprăvia cu în- Un lOS pierdut a fost aflat la băile de
jidovilor a mahalalei Roşi. Apuoase Toi- sa. Un soaun însă sta gol, par’că aştepta şiratul de mărgele, flori făcute de mână, vapor ale gimnasiului român din loo. Pă­
bulioa nostru, pe când era ostaş, să se în­ să mai vie cineva. Pe masă erau cele trei drîmbe, jurubiţe ou aţă roşie sâu albastră, gubaşul e invitat a şi-l ridica dela admi­
frupte cu carne de porc şi fel de fel de pânl mari, despărţite una de alta ou câte lâna, altiţe, ghiordane, bolduri, ace şi ce nistraţia băilor.
alte lucruri, cum cjio oi. „tref său neîn­ o năframă albă, un şip cu vin roş şi pe mai avea, îl trimetea apoi pe Toiba printre Importul de cămării în Turcia. Mi­
u
găduite de legea lor. Şi se prinsese,' să un sahan, un os mare numai ou ceva carne omeni, dâr a mai târgui nisce găini, curci, nisteriul ung. de comeroiu atrage atenţiu­
vede, năravul rău de densul, căci ecâ nu­ pe dânsul. Vinul închipuia sângele oopiilor reţe, sâu gâşte eftine, ca să le vândă apoi nea aoelor, oarl importă articole de carne
mai cum a scăpat de blestemul legei. A ovreesci, în care (ji°e că se scăldau împă­ cu câştig la oraş, la Cernăuţi. Aşa! Ţi-ai
în Turcia oa să oaute că cârnaţl, şuncă şi
luat pe fata rabinului de nevastă, pe Beilă, raţii faraoni, âr osul arăta meiul de paşte găsit! Toiba se punea la vorbă cu omenii, alte cămării se pot importa numai fiind
şi asta, măcar că nu era frumosă, niol bo­ pregătit la plecarea din Eg’pet. Soaunul asculta poveştile altora şi când se întâmpla
provă4ute ou un atestat oficios de origi­
gată, avea însă alt dar. L’a vindecat adecă gol însă era pentru prorooul Ilie, despre de da peste un veohifi tovarăş de pe vre­
nalitate.
pe Toiba iutişor de tote păoatele. Că nu oare se crede că întră în sâra eoeea în mea cătâniei sale, se apuca să-l oinstesoă,
încăpuse încă nici trei luni pe mâna ei şi casă şi gustă din vin şi din buoate. Şi os­ uita de tote şi cumpăra apoi în grabă, ce Teatru german. „Der Graf von Ham-
u
s’a făcut sfânt, nu altceva. Nu mânoa de­ pătau ou toţii, cântând la sfirşit ou glas nu era harnică să vândă Beila la Cernăuţi, merstein drama, în care a debutat eri la
cât cuşer şi pâcjea legea şi obiceiurile, de un psalm şi mergând apoi la culcare fără nici cu pagubă. noi d-1 Iosef Klein dela teatru Raimuud
06
credeai eă-i chiar din neamul curat al Cha- rugăciune; căci în nâptea asta, se cji că (Va urma.) din Viena, este o piesă, pe oare am avut
zilor. Şi când veneau sărbătorile mari, de Dumnecjeu Savaoft însuşi, veghiază asu- ooasiune să o vedem şi aici la noi mai de