Page 61 - 1897-04
P. 61
Mîcţi», AilmstriţiiiMi, ..Saseta" iese in Gă-care îi,
si TipofcrsCâ Afcoaamente pentru Ansiro-Ungaria:
Biaşov. plftţa siavo Şs, 20c Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nciftBEOu.îts ren sa N-rii de Dumlnooă 2 fl. pe an.
primase.. — Marunacripto sa Se
ztkrixaab. Pentru România si străinătate;
INSERATE sa primesc ia Adml- Po un an 40 frânat, pe ş6se
nietrsţlunoîn Braşov şi la us- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătdrele Birouri de mtunclurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Vienn: Jt. Buia, Eeinrich
Schakk, lludoîf ifosse, A. Oppclifa Se prenumără la tdto oâciele
poştale din întru şi din arară
Kaohfolg.ur; Anton Oppeiih, J.
Danncbcr, în Budapesta; A. Y. si la dd. colectori-
Soldbergerg, Sckmin Berna! i în iiKamentnl nsntrn Braşov
Bucurosci: Agmcs Havas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
cuisaie de Boumanis; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
b urj,: Karoiyi Ai Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Preţul Inearţlunller: o seria
jarmond pe e colina 6 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80cr. timbru pentru o publi- J ri. U T ”CJ ZLj 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Keciame pe pagina a 8-n o tele cât şi inserţiunile sunt
*eriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
. 86. Braşov, Vineri 18 (30) Aprilie
Coaliţia saso-maghiară. ghiarilor etc., precum şi cu presiu reze numai ca stafagiu, său ca umplu şi a esprimat dorinţa, că împăra
nea, ce netegăduit a esistat pentru tură pentru scopuri ungurescî, orî să tul să ducă cu sine o bună suve
Ceea ce era de prevecjut s’a în corpul funcţionarilor de tâtă cate sesc], stau cu credinţă pe basa drep nire. împăratul a răspuns ârăşî în
tâmplat. La alegerea parţială de as- goria, ar fi ieşit învingători din ale telor lor postulate naţionale, care limba francesă, că se bucură a re
41
tă<ţî pentru ocuparea mandatului va gerea de astăfiî. „patrioţilor de tâtă pănura le vor da vedea frumosul Petersburg, care s’a
cant de deputat dietal în cercul I In sensul Jacesta se pote vorbi încă mult de gândit, — mult mai înfrumseţat în anii din urmă aşa de
electoral al Braşovului au învins deci de-un succes moral al partidei mult, fără îndoelă, decât oposiţia, mult. Când au plecat la palat îm
44
11
Saşii moderaţi cu Maghiarii. De te „vercjilor faţă cu moderaţii, ceea ce li-o fac Saşii „vereţ! combătând păratul Francisc losif şedea în prima
44
mere, ca nu cum-va se reuşâsca can ce servesce tot-odată ca dovadă, că pe aliaţii lor, Saşii „moderaţi . trăsură la drepta Ţarului. In tră
44
didatul Saşilor „verfiî , Maghiarii, poporaţiunea săsesca din oraşul nostru sura a doua şedea arcbiducele Otto
deşi cu grea inimă, s'au decis a re tot mai mult înclină spre partea la drâpta marelui duce Mibaii. Cor
nunţa la dorinţa, de-a vota pentru aceea, care staruesce pentru obser împăratul Francisc losif donul la stânga îl forma cavaleria
un propriu candidat al lor şi prin varea unei atitudini oposiţionale, la Petersburg. şi la drepta infanteria. Trupele au
urmare tote voturile maghiare, afară precum şi mai pronunţate naţionale. presentat armele în sunetul musice-
Primirea, ce i-s’a făcut împăra
de 21, ce au sprijinit candidatura d-lui Românii, cari numără în acest tului Francisc losif în Petersburg a lor, carî cântau imnul austriac.
Dr. Ferd. Otroban, s’au concentrat cerc peste 160 de alegători, bine în fost strălucită şi tot-odată şi cor La palatul Anicîkow împăratul
în favorul candidatului comun al par ţeles, n’au luat parte la actul elec dială, aşa că s’ar părea, că într’ânsa făcu o visita Ţarinei mame, Maria
tidei liberale saso-maghiare din loc, toral, rămânând credincioşi liniei de s’a reflectat fugitiv „amiciţia tradi Feodorowna, după aceea făcu o vi-
Dr. Iuliu Brennerberg. purtare trase de conferenţele române ţională , de care vorbea „Journal sită împărătesei Alexandra Feodo
44
Etă cum s’au grupat voturile naţionale, precum şi programului lor de St.-Petersbourg . Diua când a rowna, care era încunjurată de ma
44
la alegerea de afiî: Iuliu Brenner naţional. S’au făcut destule încercări sosit împăratul, Marţa, a fost fru- rele ducese. După acesta trecu în
berg, candidatul comun guverna din parte maghiară şi săsâscă de-a mâsă, cu ceriul senin. Gara era îm apartamentele reservate ale palatu
mental saso-maghiar a primit în to angaja şi pe alegătorii români la podobită în mod estraordinar de lui, unde primi deputăţiile regimen
tal 526 voturi, er candidatul Saşi lupta electorală, dâr tâte aceste în pompos. Când împăratul Francisc telor sale rusescî.
lor „vere}! Dr. Caroi Lurtz a pri cercări au fost zadarnice şi din nou losif s’a dat jos din vagon, îmbră La prâncjul de gală în sala „Ni
44
44
mit în total 205 voturi; Dr. Otro e’a manifestat unirea şi solidaritatea cat în uniforma regimentului de colae au fost invitate 103 persdne.
ban, care candidase de sine stătă Românilor braşoveni pe temeiul pro garda Kexholm, a fost întâmpinat | In timpul prânejuiui au cântat ar
tor, lără consimţământul comitetului gramului nostru naţional. de Ţarul Nicolae, care purta uni tişti, solişti, corul şi orchestra ope
conducător maghiar, a întrunit nu In faţa acestei atitudini demne forma regimentului său austro-un- rei împărătesei. In decursul prân-
mai 21 voturi şi înainte de înche şi conscio de sine a Românilor, este gar. Cei doi împăraţi şi-au dat mâna 4ului Ţarul şi împăratul au ţinut
ierea scrutiniului şî-a retras candi ridiculă apucătura, cu care comite şi s’au îmbrăţişat. Raportorul dela amândoi toaste în limba francesă.
datura. tul Ungurilor a căutat să facă pre „N. fr. Presse Jice, că s’au sărutat Toastul ridicat de împăratul Ni
44
Interesant este, că între cele siune asupra Maghiarilor, ca să vo de trei orî. Ţarul a. presentat apoi colae este următorul:
526 voturi, ce le-a primit candidatul teze toţi pentru candidatul coaliţiei împăratului pe marii ducî, dintre „Ferioit a vede între noi pe Mujes-
coaliţiei saso-maghiare, după cum guvernamentale. carî patru purtau uniformele regi tatea Vostră, pun preţ pe aceea, de a mul-
ni-se asigură au fost numai 231 vo Nisce placate ungurescî afişate mentelor lor austro-ungare. Aseme ţămi pentru aoesta nouă dovadă de sin
turi ale Saşilor, âr 295 au fost vo la colţurile stradelor alarmau lumea nea a fost călduros salutat şi archi- ceră amiciţiă, oe ne unesce. Aeâsta amioi-
turi ale alegătorilor unguri, armeni, maghiară cu cuvintele caracteristice: ducele Otto de cătră Ţarul şi mem ţiă e întărită printr’o comuniune a păreri
jidovi etc. din acest cerc. Din par „Să vedem, care va fi acel Maghiar brii familiei sale. După onorurile lor şi a principiilor, cari ţintesc a asigura
tea Saşilor „vercjî“ însă se asigură, care, în contra voinţei majorităţii militare făcute de compania regi poporelor nostre binefacerile păcii. Majes-
în contracficere cu acesta, că, numă maghiare va vota cu Saşii vere}! mentului Kexholm, Ţarul a strîns tatea Vostră cunosoe cordialele sentimente,
rând voturile curat săsescî, pe par aliaţi cu Valahii!“ mâna contelui Goluhowski şi şefu oe mă însufleţesc pentru persâna Vo9tră,
tea lor au fost cu câteva voturi mai Ei bine, spaima cu „aliaţii va lui statului major, generalului br. de preoum şi deosebitul preţ, ce-1 pun pe-o
multe, decât s’au dat din partea Sa lah! au avut efectul ei, căci Ma Beck şi salută şi pe ceilalţî domnî deplină solidaritate între noi, privitore la
44
şilor moderaţi pentru candidatul lor. ghiarii toţi au votat cu candidatul din suita austriacă. înaltul soop, pe care îl urmărim. Beau în
Ori cum ar fi însă, rămâne fapt Saşilor moderaţi; dâr cei dela „in- La gară căpetenia oraşului Pe sănătatea Majestâţii Vâstre, în sănătatea
44
K
ne’ndoios, că Saşii „ver(ţî , ca nuanţă tezo bizotsâg al Maghiarilor bra tersburg a adresat împăratului Fran- Majestâţii Sale împărătesei şi a întregei
oposiţională, decă ar fi stat faţă’n şoveni ar trebui să înţelâgă din ati cisc losif un discurs în limba fran- familii împărătesoI“.
faţă cu Saşii moderaţi şi dâcă nu tudinea Românilor şi faţă cu acâstă cesă, în care a dat espresiune bu împăratul Francisc losif răspunse
ar fi avut să lupte şi cu voturile Ma alegere, că ei departe de-a voi să figu curii şi mulţămirei pentru visita sa, urmâtârele:
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 14 „soire, oare însă peste puţin a eşit falsă, rilor oa să se retragă, Aiudanul primi şi amnestiă generală,— ceea ce e o
„oă: generalul de artileriă Pucbner, s’ar fi „ordinul şi se retrase, Vinţianu însă îna adevărată „laudă golă straiţă uşâră ,
44
„întors ou oştea sa în Transilvania şi ar fi intase prea tare, încât curierul nu l’a după cum e vorba românâscă.
Cui se c r e d e m ? „trimis un batalion spre Comitatul Zarand, „ajuns; el sosise la punctul anumit, dete Din raportul sâu scrierile lui
„prefăcut Buteanu deoise, oa în 9 Aprile „un atac ferioit asupra ante-posturilor vrăş-
Critică de I. A. Severii. Gratza Ceorg mai ese la lumina
„să ataoe Bradul, oare dâoă ar fi eşit bine, „tnaşe, pătrunse în orăşel şi lupta cât-va între altele doue contradicţiun!;
(6) [Fine).
„noi l’am fi luat pentru un alt plan de ope „timp bărbătesoe. Văfiend însă, că: nu e
prima că în oştea cu care a operat
Etă ce scrie şi ne lasă de moş raţiune oomunâ oătră Baia de Criş şi „ajutat de nime şi vrăşmaşii îl atacă cu Hatvani în munţi la Abrud au fost
tenire lancu însu-şî despre acesta: „Hălmagiu, în oas de a reeşi ou acest plan „putere tot mai mare, s’a retras ou puţină 600 legionari vienesî, ce purtau pe cbipii
„Comitatul Zarand întreg ar fi fost elibe „pierdere. Prin aoesta a oăfiut nu numai
„Păsurile de munţi din Comitatul Za- capul morţii şi nr. 155, cum afirmă
rat de vrăşmaş, ursita însă a voit altfel. „atacul asupra Bradului, oi s’a nimicit şi
„rand le apăra prefectul Buteanu, om toc- Csutâk la pagina 34 a scrierei sale
„In acea fii des de diminâţă pe la 3 „planul ulterior de operaţiune, apoi şi 44
„maî pe atâta de cultivat, preoum şi neo „Adatak az Aradi fogsâgambol . Cui
„6re Buteanu mâneoâ. „vrăşmaşul din acea parte s’a făcut mai
bosit, tot-odată şi Român trăitor al ace- şi la care se credem?
„lui district. „Eu i-am dat de ajutor pe tribunul „cutezător. Apoi Gratza ne spune la un loc,
„Clemente Aiudanul — Enyedi — cu’n „Aoest atao a produs o impresinne
„In decursul lunilor Ianuarie, Februa că Hatvani a venit a doua-6ră în
„despărţământ de lăncerl. Acea trupă în- „descuragiatâre asupra poporului, urmat şi
rie, Martie, densul a avut a se bate ne 16 Maiu cu 1200 feciori la Abrud*),
„trâgă stătea ca din 2000 âtnenl, împăr „în regiuni mai departe; însu-şl Buteanu,
curmat cu vrăşmaşii, şi eu am trebuit âră mai târfiiu ne arată, că la Cerbu
ţiţi în 3 colâne; oele 2 oolâne din aripi „oare era de toţi admirat şi respectat pen-
44
„să-l ajut mereu ou trupe prospete*) . în 19 Maiu din 2000 feciori cu car!
„stăteau sub comanda tribunilor Clemente „tru activitatea sa extra-ordinară desvoltată venise Hatvani, numai cu 300 a scă
Bră la pagina 24 scrie: „Aiudeanu, şi Vinţianu, centrul era oo- „până atunci şi pentru ouragiul său, acuma pat**) în fuga mare şi în ruptul ca
„Tot aşa Buteanu după încordări de „mandat de însu-şl prefeotul. „îl pierdu pe acesta, precum şi speranţa pului. — Decă a venit Hatvani în
u
„neore4ut a trebuit să se retragă, încât pe „O patrolă trimisă de prefect spre „unui sucoes final . 16 Maiu numai cu 1200 fecior! la
„la finea lui Martie şi ou înoeputul lui „Baia de Criş îi aduse soirea, că Maghia Etă dâr, la ce se reduce învin
„Aprile, Comitatul Zarand mai tot se afla rii au plecat spre altă parte, şi au luat gerea cea strălucită a lui Csutâk, în
44
*) Vefil „Nsmzeti Ujsâg d9la 21 Ia-
„in manile vrăşmaşului. Iucuragiat prin o „direcţiunea spre a ataoa pe Buteanu din urma căreia se laudă cu atâta ne nuar 1897.
„dos; ÎDşelat prin acea scire, Buteanu se ruşinare, că a alergat lancu la el **) „A ket ezer fonyi csapatbol slig
*) Vefiî Raportul Ianoului pag. 19. „opri îndată, trimise tot-odată ordin tribu în doue rânduri cerându-i armistiţiu meneku't kârom szâz ember .
44
