Page 62 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 86,-1897.

„Adânc emoţionat de primirea, plină tor! traversâză oraşul şi ţin vorbiri fatal ţârii sale, sâ tragă de astă-dată prin ria, că dânsul şi Regina au putut ooncurge
de simpatiă şi cordială, ce Majestatea Vos- cătră popor cu scop de a-1 linişti. căderea sa şi pe Regele cu sine. Trebue la înfrumseţurea oraşului. La locul de re­
tră aţi binevoit a mi-o faoe, şi multiplele Se vorbesee ca sigur, că cabinetul însă totuşi sâ sperăm, oă poporul grecesc creare numit „Carmen Sylva" arohiteotul
atenţiuni, de oare sunt încunjurat din mo­ va dimisiona. Conducătorul oposiţiei, nu va adauge la nenorooirea desastrelor Seydel a declamat o poasiă ooasională.
mentul oând am trecut peste graniţa aoes- Ballis, care a asistat şi la bătălia sale încă şi nenorocirea revoluţiei. Dapă aceea a fost dejun la parechia re­
tui imperiu, îmi zaoe mai ales la inimă de dela Maţi, a fost chiămat de regele gală română.
*
a aduoe Majestâţii Yostre mulţămirea cea George la palat.
„Temps primesce din Atena ur- Sortea arestanţilpr de stat dela Se-
u
mai vină şi sinoeră. Mă bucur de a vedâ în Grecilor din Atena, mai cu sâmă,
aoâBta un nou gagiu al strânsei amiciţii, nu le pote întră nici decum în cap mătărea depeşa: ghedin. Soim, oă în timpul, când înohisorea
Curagiul armatei la Pharsalos e esoe- de Btat dela Seghedin era mai împopulată
care Ne unesce şi oare basată pe sentimen­ cum statul major-general a putut
tele stimei şi lealităţii reciproce, formâză da ordin ca armata să părăsâscă lent. Schimbările în statul major general de Români, se luaseră măsuri pentru înăs­
pentru popbrele Nâstre o garanţâ durabilă Larissa, pentru a căreia întărire s’a au făcut cea mai bună impresiune. Faima, prirea sorţii arestanţilor. Fiind-că aceste
a păcii şi bunăstării. Având în oohl cu de­ lucrat mai multe săptămâni şi unde oă regele George va nleoa la armată, află măsuri au rămas în vigore pănă a(Ţ şi fiind­
voţiune viotoria acestei cause, Mă voiQ erau adunate mar! cantităţî de răs- puţin crecjăment. Demisiunea ministrului că a(Ţ numărul preponderant al arestanţi­
simţi tot-deuna ferioit, a pute conta pen­ boiîi şi de provisiunî; şi acesta fără de marină Levidis este în genere criticată. lor constă mai ales din Unguri şi Jidani
tru scopul acesta pe preţiosul sprijin al să fi suferit vr’o înfrângere la Maţi Levidis ş’a motivat’o, (Ţcând ordinele osîndiţl pentru dueluri, ’i s’a făcut milă de
Majestăţii Yostre, şi oonvins de succesul şi fără să fi încercat vre-o resistenţă lui nu erau respeotate de oomandorele Saoh- sortea lor comisiunei însărcinate ou inspeo-
reservat msuinţelor N6st,re comune, beau în cât de mică, lăsând întrega popora- turis. ţionarea arestanţilor şi s’a adresat oătră oo-
sănătatea Majestăţii Vâstre, în sănătatea ţiune a unei provincii în scirea Dom­ Piarul din Kopenhaga „ Politihen “ misiunea administrativă cu propunerea, ca
Majestăţii Sale împărătesei şi a familii îm­ nului fără nic! un scut. Ca tot-deuna aduoe din Atena următorele detailurl des­ aoâsta să mijlocâsoă o uşurare a sorţii ares­
11
părătesc! . la asemeni ocasiunî, s’a aucjit şi acu- pre retragerea armatei greoesol: tanţilor. Propunerea a susţinut’o şi procu­
* rorul, âr comisiunea administrativă a ho-
sarea de „trădare". Mulţi strigă, că La 6 6re prinţul de ooronă a dat or­
Se mai anunţă din Petersburg: întreg răsboiul nu este, decât o co- din de retragere. La Maţi se aflau atunci tărît să oâră dela ministru de justiţiă, ca
După dejun împăratul Francise-Iosif mediă şi cer răsbunare pentru sân­ 12 mii de Greoî, având îu faţa lor cam tot arestanţilor sâ le permită mai mult timp de
însoţit de arehiducele Otto, de adjutanţii gele vărsat înzadar. aţâţi Turoî. Retragerea s’a săvîrşit în cea preâmblare la aer liber, âr măsurile de rigore
Din Larissa sosesc scirî, car! mai mare ordine până ce s’a făout întune- se le uşureze. Din nou se adeverssoe deci,
generali rusesc! Certkoff şi Nepokoicitzky,
spun de scene revoltătăre, ce s’ar reo. Atunol s’a apropiat oavaleriă grecesoă că oorb la corb nu scote ochii.
şi de suita sa, s’a dus în biserica Petru şi
fi petrecut acolo. Aşa se Ţice, că de colânele de infanteriă, cari ne retrăgeau.
Pavel, unde a visitat mormintele împăra­ Vic8-primar al Vienei a fost ales pri­
grijea principală la retragerea tru­ Infanteria greoâsoă a crefiut oă sunt Turoî
ţilor Nioolae I, Alexandru II, Alexandru marul de până acum Strobach. Alegerea
III şi au depus pe ele admirabile oununl pelor era, cum să se transpărte mo­ şi a dat foo asupra propriei cavalerii. s’a făout alaltăerî. Din 129 voturi, Stro­
de rose şi orchidee. împăratul a mai visi­ bilele şi acaretele regale, pentru car! Acum s’a născut o panică de nedesoris, bach a întrunit 93, pe când oontra-oandi-
s’au secvestrat vagănele, în loc se oare s’a mai mărit prin aceea, oă era în-
tat pe urmă şi mormântul lui Petru oel datul său Dr. Vogler numai 33. S’a făcut
se fi lăsat în folosirea poporaţiunii tunereo. Soldaţii aruncau armele şi alergau
mare şi a Catarinei II. — De aici merse va să (Ţcă un schimb între Lueger şi Stro­
atât de mult îngrozite în ajunul oa nebunii spre Tyrnavos. Ei strigau din
să facă visite membrilor familiei împără­ bach, c&rî ambii rapresentă antisemitismul
venirei Turcilor. Aceste însă vor fi, tâte părţile „Turkos!" Prinţul de ooronă
tesei. şi luoreză mână în mână. După ce comi­
împăratul Franoisc losif a conferit o credem, mai mult născociri ale fan­ aduna patru mii ârnenl şi se duse cu ei la sarul guvernial br. Kutscheraa felicitat pe
mulţime de decoraţiunî, între cari marilor tasiei iritate. Fapt este totuşi, că Pharsalos, unde a fost oomaudat şi colo­ noul vioe-primar printr’o vorbire plină de
situaţia regelui şi a guvernului a nelul Smolenski. Mulţi soldaţi greoi au fu­
duol: Mihail AlexandrovicI, Ciril Yladimi- laude, acesta a şi depus jurământul.
ajuns a fi critică. Consiliul ministerial git pănă la Volo.
roviel, Constantin Constantinovioî, Nico-
s’a declarat în permanenţă. Pericul
lae Mihailovicl şi Alexandru Mihailovicî, împăratul Germaniei pentru săracii din
de o revoluţiă seu de o crisă dinas­
precum şi ministrului de esterne conte Viena. Din inoidentul visitei, oe împăratul
tică însă, încă nu este. Camera a
Muraviev marea cruce a ordinului S-lui şte­ Germaniei a fâout’o în Viena, acesta a tri­
fost alaltăerî convocată în sesiune
fan. Cu totul a oonferit împăratul Pranoisc — 17 (29) Aprilie. mis prin ambasada germană din Viena
estraordinară. Mai mulţi conducător!
losif 138 de decoraţiuDl. 16,000 de mărci pnntru a se împărţi între
ai oposiţiei au fost chiămaţî de re­ Junii. Serbarea junilor a reuşit în
Asemenea a oonferit şi Ţarul Nico- anul acesta strălucit. ErI, la re’ntâroerea săracii oapitalei ausţriaoe.
gele la palat.
lae II decoraţiunî, îutre altele membrilor * dintre „Pietrii", fiind favorisaţl de-un timp Sermanele decoraţiunî! O telegramă
ambasadei Austro-Ungare. admirabil, ei fură îutimpinaţl pe platoul
Din Atena au mai sosit în Paris din Budapesta ne spune, oă faimosul epis­
din Groverl de mii şi mii de cetăţeni, prin
următorele scirî: cop rutean dela Munoaoiu, renegatul Fir-
mijlocul cărora junii străbătură călări, defi­ czalc Gyula a primit şi el o deooraţiune din
Resboiul turco-grecesc. In urma amărăoiunoi, ee domnesoe în lând rând pe rând în cea mai frumâsă or- partea Maiestăţii Sale, oare la recomanda­
Atena oontra casei domuitâre, ministrul d'ne. In decursul defilării, musioa militară
Din capitala Greciei sosesc scirî preş. Delyannis a luat mari măsuri de pre- rea guvernului unguresc i-a conferit crucea
grave. Poporaţiunea adenc escitată oauţiune; paza palatului a fost îndoită. Ou întonâ diferite piese naţionale de-ale nâstre. ordinului Leopoldin. — Ce merite va fi
Au şi fost de astă-dată mai mulţi juni ca
şi iritată în urma desastrului arme­ t.ote acestea s’au reînoit manifestaţiunile de obiceiu, toţi bine şi ourat îmbrăcaţi, având ore renegatul episoop gr. oat. Firczâk?
lor grecesc! din Tessalia, pe care îl poporului înaintea palatului regal. Popora­ încât îţi era mai mare dragul a-i privi, Nn oum-va deooraţiunea ’i s’a dat pentru
atribue laşităţii statului major-gene- „meritul", că s’a opus de-a publica circu­
ţiunea a fost provocată prin ţidule tipărite, mai ales pe „Junii albi", în frumâsele lor
ral al prinţului de corbnă tace dile ca să se adune sâra (27 Aprilie s. n.) pe costume naţionale. lara Papei, prin care se interjicea folosirea
amare regelui şi guvernului. piaţa Constituţiei, unde se va ţine un tnee- limbei unguresc! ou limbă liturgică în bi-
sericele greco-catolioe? ... Sermanele deco-
Mulţimea imensă de popor, adu- ting. — O telegramă a (Ţarului „Soir din „Gazeta Bucovinei" în Nrul său din
u
nându-se înaintea palatului regal a Atena de Marţi sâra (Ţce: „Iritaţiunea urmă face cunoscut, că din cause redacţio­ raţiunl!
isbucnit în strigare: v La graniţă/“ cresce, pe piaţa Constituţiei se formeză nale sa sistâză cu numărul aoesta pe scurt Sentinţă anulată. Am amintit şi noi la
(Vrend se dică adecă, că regele se grupuri ameninţâtore de nopor". timp edarea „Gazetei Bucovinei". Adevărul timpul său, oă în procesul de pressă, ce a
plece la graniţă, se vadă ce se tace Piarul parisian „Temps“ scrie: Prin este, însă după cum suntem informaţi, oă fost intentat de preşedintele de tribunal
acolo). Poporaţiunea agitată a spart reohi&marea şi delăturarea Diadocheuului „Gazeta Bucovinei" a încetat ou totul de Szentmarjai Dezso din Târgu-Mureşului oon­
magazinele, unde se vend arme şi (prinţului moştenitor greceso) dela oomanda a mai apără, şi că îu sourtă vreme va eşi tra redactorului de aoolo Palffy Mihâly
le-au jăfuit pe tdte. Mai multe că­ supenoră apare viitorul tronului grecesc ame­ în locul ei un nou (Ţar român bucovinean pentru oalumniă şi vătămare de onâre co­
petenii, car! sunt tot odată bun! ora- ninţat. E ohiar posibil ca Delyannis, omul menit a apăra cu puteri îndoite programul misă pe calea pressei, — oesta din urmă
şi direcţia română naţionalistă, ce s’a ma­ a fost osîndit la 4 luni închisore şi 200 fi.
nifestat ou ooasiunea ultimelor alegeri. amendă. Palffy însă a înaintai recurs de
nulitate, er ouria a anulat îu urma aoâsta
Abrud şi din 16 pănă în 19 Maiu a vederea nic! o laudă, fiă cât de g61ă, Regele şi Regina României Ia Abbazia.
sentinţa şi-a ordonat să se pertracteze pro-
lost încungiurat acolo de Omenii iui ca să arătăm şi probăm la lume cât „La Bilauoia" din Fiume anunţă, oă pă-
oesul înaintea unei nouă curţi cu juraţi.
Iancu, pe car! îi pune — ca şi Ke- le-e mintea de uşoră, aşa că: svîr- rechea regală româuă a sosit în 23 dim.
Motivul anulărei a fost, că preşedintele de
meny Istvăn în cartea negră — colindu-se să ne înegrescă şi pone- la gara din Fiume, unde îi aşteptau arohi-
tribunal a detras cuvântul acusatului. — Der
la 20,000; cum a crescut în 3 (Ţie» grescă pe noi, se înşelă înşi-şî pe ducele losif cu adjutantul său general, ge­
când aousaţii au foşt Români, de oâte-orl
ţinând atacul şi ciocnirile neîntre­ sine. Noi, car! i-am vecţut şi ne-am neralul Gastaldo, comandantul staţiunei mi­
rupt, la „doue mii“, din care au scă­ luptat cu ei, avem o mare bucuriă litare, dirigentul Academiei de marină, co­ nu s’a întâmplat, oă preşedintele li-a detras
pat numai 300, ceea ce încă e min­ când descoperim aceste laude cor- mandantul pieţei Schreyer ş. a. Regele cuvântul şi cu tâte acestea Curia n’a aflat
de cuviinţă să anuleze sentinţa din causa
ciună, fiind-că şi din aceştia au mai nurate, de care şi unii dintre ei în- Carol a strîns mâna arehidueelui losif şi
aoesta ?" ...
omorît muierile după Pâtra 220, aşa şi-şî s’au scârbit, încât ni-au lăsat au vorbit mult împreună asupra evenimen­
încât Hatvani numai cu 80 omenî scris negru pe alb: „ReszemrOl csak telor din Orient şi a răsboiului turoo-gre- Băla iui Kneipp. Am spus, oă preotul
a scăpat dela Cerbu. anyit mondhatok, hogy Isten cso- cesc. Regina a conversat viu ou mai mulţi
Kneipp a început să se reînsănetoşeze. Ar-
După ce însu ş! Gratza recu- dât teremtett akor, midon ily fe- dintre asistenţi şi a întrebat de progresele
ohiduoele losif l’a şi chiămat la Abbazia,
nOsee, că Hatvani a venit a doua- gyelmetlen âs elkânyeztetett had- oraşului. După aceea au pleoat cu trenul
dâr Kneipp a fost silit să amâne aoestă
Oră la Abrud cu 2000 de dmenî, sereggel anyit is tehettunk, a menyit special la Mattuglie, er de aioi cu trăsura călătoriă pănă va deveni deplin sănătos.
apoi trebue se credem, că Iancu, tettunk*). la Abbazia. Păreohia regală română a tras
care a pus în Raportul seu numărul Dâcă a fost aşa, şi în adevăr la villa Angiolina unde iau făout omagiale Acum însă, după cum se raporteză din
la 2800 şi Moldovan în Memorii la aşa a fost, apoi de ce vă tot lău­ preşedintele oomisiunei de ourâ, directorul Worishofen, bătrânul preot ârăşl a devenit
greu bolnav, căpătând o aprindere de plă­
3000 au fost fdrte modeşti şi esacţl, daţi şi pe noi ne înnegriţi, inousaţ! stabilimentelor, medicii, primarul eto. —
mâni. Medicii puţină speranţă au de reîn-
eră compatrioţii noştri de tot super­ şi calumniaţî? Mai bine un mea culpa, Duminecă, în <Ţua de Pasol, s’a inaugurat
n
ficial!, contraŢicendu-ş! nu numai unii mea maxima culpa . în Abbazia noua promenadă construită din sănătoşare.
u
altora ca Csutak cu Gratza şi ambi munifioenţa Regelui Carol şi a Reginei Eli- Un nou soiu de ţigarete. In miuiste-
Braşov, 12 Aprilie 1887.
cu baronul Kemeny etc. etc.,cicon- sabeta. Preşedintele societăţii de înfrumse- riul unguresc de finanţe se proieotâză fa­
tracţicendu-se chiar şi înşi-şî pe sine, ţare Dr. Glax a mulţămit păreohii regale bricarea unui nou soifi de ţigarete, oare se
cum vecjurăm mai sus. române, pentru darul generos şi pentru <Ţc9, că vor fi de oea mai bună oalitate,
Se-i urmărim der cu tot de-a- *) Csutâk „Adatak ez Aradi fogsâgam- participarea personală la festivitate. Re­ fiind făcute de tutun de grădină. Nonele
dinsul, se nu le iertăm şi trecem cu bol" pag. 24. gele Carol a răspuns esprimându-şt bucu­ ţigarete vor fi în tuburi de foi de tutun,