Page 63 - 1897-04
P. 63
Nr. 86.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina Ş
în locul tuburilor de bârtiă; ele vor ave fiind că acesta lucrare nu corespunde in- Preşedintele sooietăţei, d-l Dr. Ioan
ULTIME SOIRI.
{
mărimea ţigărilor-portorioo şi vor costa cu tenţiunii regelui şi Aoademiei, cari au dorit Turou, pe la 8 / ore sâra salută publioul
2
tote 8stea numai 1 cr. un dioţionar etimologic mai restrîns, să se adunat şi deschide serata. Tote punctele Copenhaga, 28 Aprilie. După in-
formaţiunile din Atena ale clarului
numâsolţ o comisione care să studieze oum din programă au fost bine esecutate şi pre
„Politiken**, rechiamarea moştenito
trebue făoută o nouă luorare. date spre deplina mulţămire a publioului
Academia Română. D-l Gr. G. Tocilescu presintă urmă- asistent. Armoniâsele acorduri şi esaota rului de tron grec şi a statului seu
maj or general, a produs în Atena ojsen-
Magnurn JEtymologicum JRomaniae. târea propunere: esecutare a „Irmosului Pasoilor** cu duloile
saţiă grozavă. Cete numerose de popor
(Urmare.) „Subscrişii, în urma desbaterilor ce şi blândele tonuri, ni-au înveselit inimile cutrieră stradele strigând : „Se trăescă
au avut loc, preonm şi a declaraţiunilor după oum însă-şl cântarea : salbă î saltă
D-l D. Sturdza: Deoă regele si Aoa Republica!" Pe oficerî îi bombardeză
făcute în scris şi oral de d-l B. P. Haşdău, şi te bucură!
demia au luat angajament faţă de d-l Haş CU pietri. Agitaţiunea e la culme.
în privinţa continuării „Marelui Etimologio Cam după 10 ore, fiind eseoutată îu-
dău şi d-l Haşdău a luat angajament faţă Atena, 28 Aprilie. Grecia a fă
al României** propunem: trâga programă, d-l preşedinte a mulţămit
de Academie; şi bine a observat d-l Ma- cut cunoscut puterilor printr’o notă,
„1. Publicarea acestei, lucrări pe ba- publioului pentru uumărosa participare şi
ioresou, că d-l Haşdău singur s’a legat să ca va continua resloiul. Regele însuşi
sele pănă aci urmate, înoetâză cu înoepere le acâstă serată. Intre âspeţii presenţl se
facă lucrarea în şese anî. Nu p6te fi deci
dela 1 Ianuarie 1898; aflau d-nii: vicar Raţiu, protopop. Dan, va merge în Pharsalos şi va sta în
vorba, că după oe s’a lăsat să trâcă şâse
„2 O oomisiune din sînul Academiei deputatul Dr. Şerban, Dr. Motoo, Dr. Micu fruntea combatanţilor.
ani, fără se se oprâsoă lucrarea, suntem
compusă din 5 membri, din care va face şi întrâga nostră inteliginţâ doritore de Paris, 28 Aprilie, fiarele de
legaţi a merge tot aşa înainte la infinit.
parte şi d-l B. P. Haşdău, va întocmi pro prosperarea şi oonsolidarea stărilor nâstre aici sunt peste tot de părerea, că
S’a lăsat să mergă lucrul înainte pentru-oă
gramul nouei lucrări, ţinând sâmă strict de oultural-sociale. Apoi a mai partioipat şi In urma evenimentelor din Atena, 0 in-
ne bucuram de lucrarea d-lui Haşdău şi
dorinţele exprimate de Augustul Fundator un număr forte frumos dintre d-nii ofioerl tervenţiune a puterilor e reclamată cu
în tote modurile cele mai delicate, ne-am
în cuvântarea Sa din 1894. din armata comună de aici, oarl faţă de urgenţă. Aceleaşi foi cred, că în şe
dat silinţa să-l îndemnăm a merge mai re
„3. Oomisiunea va prssenta resultatul convenirile nostre românesol, spre mulţă- dinţa de ac}! a camerei grecesc!, mi
pede înainte. Luorul n’a mers însă astfel.
luorârilor sale la începutul sesiunii generale mirea nâstră, totdâuna au arătat un viu nistrul Delyannis va fi nevoit a ş!
D-l Haşdău 4’°®* că valorea lucrării nu se
a anului viitor. interes. da dimisia.
măsdră după cole; cu tote acestea numai
„Gr. Tocilescu, N. Kretzulescu, I. Ka- După producţiune a urmat dans, oe a Constantinopol, 28 Aprilie. Un
prin redaotarea şi tipărirea oblelor se pote
liuderu, T. Maioresou, D. Sturdza, Quin- ţinut pănă mai în d’alba diminâţă. raport telegrafic anunţă, că trupele
termina dicţionarul. Academia este în drept
tesou, I. Vulcan, A. Naum**. Invitări deosebite la astfel de serate şi locuitorii grecî au fugitdpn Triccala
să decidă acum oe are de fâout pentru ese-
Propunerea se pune la vot şi se pri- nu s’au făcut, oi s’a avisat numai inteli- şi din Volo, fiind ambele localităţi ocu
cutarea donaţiunii regelui. Nu este vorba
mesoe cu majoritate. ginţa nostră şi binevoitorii societăţii, ca să pate de Turci'.
de a faoe proces d-lui Haşdău, oi însuşi
d-sa trebue să dea tot ajutorul spre a participe.
Şi ou ocasiunea din urmă publioul a
pune lucrarea la cale pentru terminarea ei. Documente de N. Bălcescu priviiore la
fost număros. Taosa de intrare a fost 30
O causă pentru oare dicţionarul a înaintat 1848. D-l N. Mandrea a pus la disposiţia Viitorul Grecilor? piarul din Atena
atât de puţin, este că d-l Haşdău s’a de Aoademiei o mulţime de dooumente. Do or. de persoDă. După oum sunt informat „Akropolis** în numărul său mai recent face
părtat prea mult de programul iniţial, dând natorul a găsit aoeste dooumente în Ianua şi din aoeste mici tacse a rămas un venit ounosout cetitorilor săi o „profeţiă** pe
luorării o desvoltare mult prea mare, ast rie 1884 la moşia familiei Băloescilor nu curat de peste 30 fi. oare a spus’o un profet poporal înainte cu
fel este cu neputinţă ca ea să fiă termi mită BălcescI din judeţul Argeş. Tote se Corul societăţii a cântat liturghia în asta ou 60 de ani, adecă înainte ou 6 ani
nată, ără d-l Haşdău să dea tot conour- referă la mişcarea de la 11 Iunie 1848, la 4iua de Paso! în biserica gr. or. şi în a dela proclamaţia Greciei ca regat — In
sul său. lucrările proiectate sâu săvîrşite de guver doua 4i în cea gr. cat. din Făgăraş sub vâcul acesta—cjice pr-ofetul.— Grecia va mai
D-l Al. Roman doresce ca să se audă nul provisor, la aotivitafcea şi iufiuinţa oe conducerea instructorului Haller, âră în a fi espusă odată devastării Turoilor. Pe rege
a
părerea d-lui Haşdeu; d-sa crede, că tot N. Bălcescu a desvoltat şi a avut în epooa treia 4i oântat în biserica din Galaţi sub îl vor alunga din ţâră, apoi ne va veni în
d-l Haşdeu trebue să conducă lucrarea. mişcării de la 1848. Aoele acte aa fost ale conducerea învăţătorului Beresou. ajutor un alt popor oriental. Turoii nu nu
Rogă pe d-l Haşdău să-şi retragă deda-, lui Nioolae Bălcescu şi încredinţate proba P. mai, oă vor fi alungaţi din Greoia, oi şi
raţiunea. bil spre păstrare de el surorei sale răposatei din Europa, pănă în Asia. După aoâsta
D-l B. P. Haşdeu: In deolaraţiunea Sevastiţa Băloesou. Aoademia mulţumind L i i e s ’ î s t u f ă . Greoia va deveni o republioă pnternioă,
cetită am spus absolut tot ce avem de spus. donatorului, deoide oa tâte actele privitbre „Revista critică-literară**, ce apare ou capitala Constantinopole. Câteva naţiuni
Dâoă sănătatea îmi va permite, voi face la 1848 să se publice înr’o ooleoţiuue. sub direoţiunea d-lui Ar. Densuşianu în ale Europei vor purta luptă ou Rusia. Ţa
rul va trimite în luptă oâte-va popore eu
două său trei fasoiăre pe an, după împre- Premiul Adamachi din 1901. La pro Iaşi Nr. 3, an. V cuprinde: Din Cronicari,
giurârl, însă numai în modul cum am lu- punerea secţiunii literare, Aoademia a fio- de Ar. Densuşianu. Dări de sâmă: Jahres- ropene şi asiatice. Inimicii se vor întâlni
orat pân’ acum. S’a dis să nu fac Introdu sat oa subieot pentru Premiul Adamachi din berioht II de G. "Weigand de Ov. Densu pe o colină, unde va fi o bătăliă din cele
cerile; regret că în astă privinţă nu mă 1901: „Istoria literaturei române de la Oau- şianu; Din datinile şi oredinţele Români mai mari, din câte s’a pomenit pe lume.
pot înţelege cu d-l Maiorescu. La fiă-care temir pănă la anul 1821, ou extrageri din lor de S. FI. Marian. Literatură populară: Numai dela acâstă bătăliă va atârna pacea
1
volum am dat câte o introducere de me autorii acelei epoce literare *. Desoânteoe de S. Crainio; Cântece din Ol între Apus şi Rusia.
todă şi de sintesă. Aceste întroduoerl sunt Gomisiunea dicţionarului. Se alege oo tenia de Drăghioesou şi Dragu ; Cronioă ; 0 legendă curidsă. Revista englesă
C£ nisoe propilee la o aoropolă. misiunea, oare să studieze programa dic Bibliografie. „Blackwood’s Magazine** publică o legendă
*
D-l Gr. G. Tocilescu: Luorarea d-lui ţionarului, în persânele d-lor B. P. Haşdău, ouriâsă despre Ţarul Alexandru I al Ru
Haşdău nu s’a putut termina, pentru că a I. Kalinderu, T. Maioresou, Gr. G. Toci O carte (le mare preţ pentru eco siei. Pe Ia 1830, s’a vă4ut sosind în Tomsk,
fost întocmită şi începută în proporţiunî lescu şi D. Sturdza. Proolamându-se resul nomii mari şi mici este Manualul de agri din Siberia, un călugăr ÎDalt şi bine făout,
prea mari. Să nu se mai dea ajutorul re tatul votului d-l B. P. Haşdău declară oă cultura raţională (Agrologia), scris de d-l care a declarat că se numesce Teodor Kuz-
gelui pentru Etimologic, oi să dea d-lui nu pâte faoe parte din aoâsta oomisiune, Dr. George Maior, profesor de agricultură micî. Trăia fârte modest, şi nu voia să-şi
Haşdău câte 500 lei pe lună pentru con căci ar fi în contradioţiune ou sine însnşl. în Bucurescî. Toţi câţi au avut în mână de8vălue identitatea şi originea; se vedea
tinuarea acestei lucrări cum o înţelege d-sa. D-sa a spus, că va oontinua ou Etymolo- acâstă preţiosă carte s’au esprimat şi se însă, că ounâsce în fond afacerile de stat.
Să terminăm luorarea pentru oare regele a gioum cu mijlooele pe oarl le va pute pro esprimâ cu cea mai mare laudă asupra ei, Dânsul a murit în 1861. Imediat după
dat ajutor, dăr să dăm şi d-lui Haşdeu cura şi nu înţelege oum ar putâ faoe parte E o carte forte mare, cuprin4end 524 pa- mortea lui, s’a răspândit, în Tomsk şi
mijlboele ca să continue mai departe. dintr'o oomisiune însăroinată să facă altă gine format mare cu 217 figuri bine reu în împrejurimi vestea că oălugărul a-
D-l I. Kalinderu: Luorarea nu sepăte luorare îu looul Etymologicului. D-l D. şite. In esemănare cu mărimea şi cu mul cela nu era altul decât Ţarul Aleosan»
continua în proporţiunile de păn’ aouma. Sturdza orede, oă d-l Haşdău va da oomi- ţimea figurilor, cartea este cât se pote de dru I. O răsvrătire a regimentelor sale
Să tăiem acuma oontraotul. Dela anul viitor siunii tot ajutorul, pentru oă toţi suntem eftină, numai 2 fl. 50 cr. esemplarul, aşa favorite din garda imperială, întâmplată în
nu mai putem urma ou lucrarea d-lui Haş datori a contribui să se facă dicţionarul că nici în literatura celor mai înaintat po- 1829, apoi mârtea fiicei sale şi, în sfârşit,
dău, ci trebue să luăm măsuri spre a se aşa oum îl doresce Aoademia. D-l Gr. G. poră nu poţi găsi astfel de cărţi cu un o grâznioă revoluţia a Polonilor, l’ao pus
faoe alta în proporţiunî mai mici. D-l Haş Tocilescu râgă pe d-l Haşdău să primâsoă preţ mai eftin ca aoâsta. Fiă-care institu- într’o adâncă descurajare. S’a «Ţis că a
deu este liber să continue până la 1898 a faoe parte din oomisiune, pentru că în ţiune culturală română, fiă-care comună murit în Taganrog, în 1835. Călngăru Teo
pe soootelă Aoademiei; după aceea să-şi tâtă aoâsta disouţiune asupra facerii dic de-ale nostre, dâr mai ales seminariile teo dor Kuzmiol avea un tovarăş numit Cro-
ooutinue lucrarea prin subscripţiune pu- ţionarului nu a fost în simţământul nimănui logice, institutele preparandiale, reuniunile mof, care )a patul său de morte a deolarat,
blioă. Academia însă trebue să facă o nouă de a lovi pe d-l Haşdău. Luorarea d-sale învăţătorescl, cum şi toţi câţi doresc a că pretinsul oălugăr din Tomsk era in rea
lucrare, începând dela 1898, pentru noua se va oontinua; oea nouă trebue să se faoă : purta o economiă, mai sistematic^ au ne litate Ţarul Alexandru I, oare abdise în-
lucrare trebue nouă programă. Să numim una nu exclude pe alte. Ele se pot forte apărată trebuinţă de acâstă carte, singură tr’un moment de abatere morală, voind să-şi
o oomisiune care să studieze programa bine faoe paralel. în felul său la Români. De vân4are la petrâoă restul vieţei în linisce. Ceea ce e
nouei lucrări; din acesta oomisiune să facă „Tipografia A. Mureşianu în Braşov. sigur, e că portretele lui Kuzmiol sâmănă
u
parte negreşit şi d-l Haşdău, să contribue Celor ce o comandă prin postă li-se reco grozav ou ale Ţarului Alexandru I. D. J.
cu sciinţa şi experienţa sa la gătirea dru De!a societatea „Progresul" din Făgăraş. mandă a trimite pentru porto 25 cr. pen J. Simpson, oare povestesoe acâstă legendă,
mului bun. tru a li-se trimite cartea recomandată, ca adauge şi amănunte forte picante. Străbă
Făgăraş, 16 (28) Apr. 1897.
D-l 1. Sbiera e de părerea să i şedea nu cumva să se piârdă. tând munţii Urall, împreună ou un ofioer
Societatea de diletanţi „Progresul * a
1
d-lui Haşdău colaboratori oarl să-l Bjute. * de cazaci, acesta i-a spus oă n’a au4it vor-
arangiat în 27 1. o. în sala dela „Hotel bindu-se niolodatâ de Kuzmiol; dâr oă*şI
D-l I. Caragiani 4ioe, că dâcă dic A apărut: „Românii în rovoluţinnea
Paris** în Făgăraş o serată liberară îm aduce aminte din copilărie, de când loouia
ţionarul s’ar continua astfel, ar trebui 243 Ini Ghoorghe Doşa (1514), studiu din is
preunată cu dans. în Petersburg, de faptul următor: In 4'ua
de ani, ca să potă eşi întreg; şi dâcă o toria Românilor de peste munţi**, de Septi-
Programa seratei a fost nrmătorea :
literă a costat 105 ţmii de lei, tote cele miu Sever Seeula. Format mare 8° de 33 când s’au adus în capitală rămăşiţele mor
1) Irmosul Pasoilor**, composiţia d-lui 0ea
24 de litere vor oosta deci 27 milione. profesor T. Popovioî, esecut. de corul so pag. Preţul 85 cr. trimis francat. De vân- tuare ale împăratului, totă lumea 4'
2
D-l N. lonescu, rogă pe d-l Haşdău în sioriu nu era oadavrul lui Alexandru I.
cietăţii. 2) „Somnambulismul**, disertaţiune 4are la autor în Bucurescî, Hotel Imperial
să-şi retragă deolaraţiunea cetită. de d-l Victor Negrea. 3) „Ideal**, poesiă (Calea Victoriei.) — Scopul autorului, cum Afară de aoâsta, pentru prima şi singura
D-l B. P. Raşd&u.: Nu pot face nici o de G. Ooşbuc, declamată de d-ra Elena arată în prefaţă, a fost să arate, că nu dată s’a derogat la obiceiul de-a faoe să
concesiune. Ganea. 4. „Porumbiţa** (Paloma) solo cân numai la 1848 şi 1784, ci şi la 1514 au defileze mulţimea în biserică, dinaintea
tat de d-ra Iulia Toflea, cu aoompauia- corpului descoperit al Suveranului.
D-l P. Pmi propune ca Aoademia să fâlf&it în mâni românescl stâgurile pentru
ment de violine. 5) „Herşcu Boocegiul**,
esprime dorinţa ca opera monumentală în
canţonetă do V. Alexandri, predată de d-l sfărmarea lanţurilor robiei. Proprietar: Bi*. Aurel Mm-esiami.
cepută de d-l Haşdău să se oontiuue în Traian Hersenî. 6) „Ochi albaştri*, cântat
coudiţiuuil9 iu care a fost începută. Dâr i de basistul d-l G. Grama. Redactor responsabil: Gregorim Maior.
