Page 65 - 1897-04
P. 65
Itiutim, iSBinUtîitina, .,&azeta“ iese în flii-care iii,
si Tipagrailâ Abonamente pentru Austro-Ungana:
Braşov, piaţa aiar» Nr. 80. Pe un an 12 fi., pe şese ioni
Scrisori neficejioH'ee miz ao 6 fi., po trei luni 3 fi.
primate. — Kii'aatript» mu ic» N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
rctrimefi, Pentru România si străinătate:
IlfSEHATE s<! primesc la Adml-
nlBtraţluno în Braşov ţi la nr- Pe un an 40 franol, pe şâse
oiăiAreîo Birouri da untinclurî: iuni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Viena: H. Du'nts, Htinrkh N-rii de Duminecă 8 franol.
SehaUh, Rudolf Mont, A. Opptliks Se prenumără la tAto oftoieie
NaoMoJgr.er; Anton Oppelik, J. poştale din Intru şi din atarâ
Dimwbcr, In Budapesta: A, 7, si la dd. aoieonori.
Roldbcrgerg, Scksiein Ban,ol; în tnn-ţaigital pcatn Btasov
Bucurosoi: Agencs Sacos, Suo- adm inia traţiunoa, piaţa mare,
enraale do Roumonie; în Haa- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bttrj.: Karoiyt dl Utinmnn, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o «oria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond po o oolonă 8 o*, şi Cu dusul în casă: Pe un an
BQor. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 3., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi Învoială. seu 15 bani. Atât abonamen
Reclame po padina a 0-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
senă, 10 or. său 00 bani. a se plăti înainte.
Nr. 87.—Anul LX. Braşov, SâmMtă-Duminecă 19 Aprilie (1 lai) 1897.
Alianţa de pace austro-rusă. Firesce, că în astfel de împre Resboiul turco-grecesc. Deputaţii din oposiţiă au pu
jurări se nasce întrebarea, decă nu blicat o proclamaţiă, în care spun,
Aseră a plecat împăratul Fran- cumva prin acestă strînsă apropiare Grecii au avut sărbători triste. că află de lipsă convocarea camerei
cisc Iosif din Petersburg, unde a fost între monarchia năstră şi Rusia, va Tocmai în cjiua de Pasc!, când erau şi provbeă pe cetăţeni ca să contri-
câte-va Ţile dspele Ţarului Nicolae pierde din puterea şi însemnătatea adunaţi la biserică au sosit la Atena bue fiă-care la susţinerea ordinei şi
II. întâlnirea împăraţilor vecini toc ei tripla alianţă. De-ocamdată tote soirile cele dintâi despre înfrângerea să nu uite nic! unul, că inimicul se
mai în aceste clipite, când în Pe- semnele arată, că mergerea împăra ce a suferifo armata grecă din Tessa- află pe pământul Greciei.
ninsula-balcanică arde focul răsbo- tului Francisc Iosif la Petersburg lia, sub comanda prinţului de co- Poporul turburat din Atena pre-
iului turco-grecesc, simţia fiă-cine, s’a făcut cu deplina învoire a împă r6nă Constantin la Maţi aprâpe de tinsese să fiă rechiămat dela oste
că este de cea mai mare însemnă ratului ’Wilhelm al Germaniei. Acâsta Larissa, unde s’a luptat totă cţiua de prinţul de corână ca neapt şi se fiă
tate. Der după ce s’a făcut cunoscut o dovedesce şi părerea foilor ger Vineri cu Turcii. La 6 6re sâra s’a înlocuit cu alt comandant. O scire
cuprinsul toastelor, cu care s’au sa mane asupra visitei împărătesei. dat din partea prinţului de coronă dela 28 1. c. spune însă, că acesta
lutat ambii monarchî la prânŢul dat Cum va fi însă mâne? Acestă porunca, că armata să se retragă din nu s’a întâmplat şi că prinţul de
în ondrea bspelui austriac, nu mai întrebare le face durere de cap şi Larissa. Intâiîi s’a retras oştirea gre- coronă va rămânâ şi de aicî încolo
pote fi nici cea mai mică îndoeiă, Ungurilor, ceea ce se vede şi din cescă în totă ordinea, mai târŢiu însă în capul armatei din Tessalia.
că s’a întâmplat o apropiare seriâsă interpelarea contelui Apponyi, despre ivindu-se pe înălţimile dimprejur nouă Scirile din urmă adeveresc, că
între curţile şi cabinetele din Viena care vorbim mai la vale. trupe de reservă turcesc!, şi făcân- trupele grecescî şi poporaţiunea din Tes•
şi Petersburg, care va ave urmări Decă ar fi vorba numai de ală du-se întunerec a întrat grâza într’o salia s’au retras în disordine peste
forte însemnate pentru viitărea des- turarea Rusiei la politica jde pace şi parte mare a armatei, er soldaţii au Volo şi Tricala. Aceste două loca
voltare a lucrurilor în Orient. de ajutorul ei pentru susţinerea luat’o la fugă, aşa că numai 4000 lităţi au fost ocupate de cavaleria
împăraţii s’au asigurat unul pe păcii, ar fi fărte mulţămiţi şi poli- 6menî au ajuns cu prinţul Constan turcâscă. Grosul armatei grecesc!
altul de sincera amiciţia, de stima fcicianii unguri. De ceea ce se tem tin la Pharsalos, unde sunt acum con s’a oprit în fuga sa tocmai îndără
şi lealitatea reciprocă şi de „deplina ei însă este, că prietenia dintre mo centrate trupele grecesc! în număr tul graniţei vechi turco-grecesc!.
solidaritate* între ambele state în narchia nostră şi Rusia va mai avâ de vre-o 40,000.
1
ce privesce nisuinţele lor pentru sus şi alte urmări, care vor contribui Se anunţă că Sultanul, drept
ţinerea păcii. la întărirea slavismului atât aici în In Epir divizia colonelului Mă recunoscinţă pentru atitudinea tru
Printr’asta Ţarul Nicolae şi îm monarchia, cât şi în Peninsula-bal- nos a înaintat victorios şi Grecii au pelor sale de sub comanda lui Edhem-
păratul Francisc Iosif au voit se canicâ. ocupat multe posiţii însemnate ale paşa în Tessalia, a dat ordin se se
cjică cu alte cuvinte, că împărăţiile Afară de acesta mai este te Turcilor. In urma înfrângerii sufe cumpere din casseta sa privată 500
lor, care au cele mai multe interese merea, că alianţa de pace dintre rite de Grec! în Tessalia însă este mii pachete de tutun şi să se tri-
în Peninsula balcanică, s’au înţeles Petersburg şi Viena ar pute să fiă acum ameninţată şi posiţiunea ar metă îndată trapelor armatei de ope
între sine, cum să procedă, ca să numai masca, sub care să se as matei grecesc! în Epir. raţiune.
susţină pacea în Orient şi că, prin cundă planuri secrete pentru împăr Din pricina retragerii prea pri Despre flota grecescă nu se
urmare, faţă cu nisuinţele lor soli ţirea Orientului. Cu drept cuvânt se pite a prinţului de corână grecesc, aude deocamdată, decât că escadra
dare trebue să se dea îndărăt orî-ce aruncă deci întrebarea, nu numai care nici n’a încercat să apere mă dela Corfu a plecat la golful Arta
alte dorinţe şi interese, care s’ar din partea Ungurilor: ce însâmna car 24 de ore Larissa, deşi acest ca din nou să bombardeze oraşul
împotrivi cu ele. alianţa de pace a Vienei cu Peters- oraş era încunjurat de întăriturî târî, Preveza.
Se vede, că la Petersburg s’au burgul ? Fi-va ea favorabilă politicei pasagere (de pământ), a isbucnit aşa Turcii se laudă, că trupele lor
înţeles cei doi suverani cu miniştrii urmărite pană acum la Viena cu de mare nemulţumire în sînul popo- se pârtă în Tessalia cu multă
lor de esterne, ca să facă cunoscută ţînta de-a sprijini independenţa sta raţiunei din Atena, încât mulţî se cruţare faţă cu poporaţiunea, că în-
hotărîrea lor de-a merge mână în telor balcanice şi de-a paralisa pla grijesce bine de răniţii grec! şi pe
temeau că va isbucni revoluţia şi va
mână, cu scop de-a asigura pacea nurile şi nisuinţele de cutropire a fi ameninţată şi casa domnităre. morţi iau îngropat cum se cuvine,
şi de-a împedeca orî-ce schimbare Orientului ? pe când „Grecii ar fi jăfuit cada
în starea lucrurilor din Peninsula- Şi ârăşi, ce influinţă va ave ea Soirile dela 28 şi 29 1. c., ce vrele camarazilor lor“ — lucru de
balcanică. De aceea au adresat chiar în cele din urmă asupra raporturi sosesc din Atena, sunt mai lînişti- necrecjut.
de-acolo o notă identică cătră gu lor dintre statele triplei alianţe şi târe. Tot ce se crede, este, că mi- Un cjiar unionist din Londra
vernele din Bucurescî, Sofia, Bel în genere asupra legăturilor dintre nisteriul Delyannis va fi silit a-şî da susţine, că Grecii au să mulţumesca
grad şi Cetinje, lăudând de-ocam- statele europene? demisiunea şi că s’aştâptă să vină înfrângerea lor numai partidei radi
dată purtarea lor faţă cu răsboiul Eră noi ne întrebăm cu îngri la putere oposiţia în frunte cu Ral- cale engleze, a căreia influinţă ia
turco-grecesc şi dându-le să cunâscă jire: Ce pbte se iesă din acestă ali lis. „Times“ află din Atena, că acolo îmbărbătat la acţiunea de răsboiu.
astfel, că de aci încolo au să mergă anţă de pace austro-rusâscă pentru se vorbesce de un ministeriu de coa-
aşa, după cum vor fon**~* a-'- '+n ppnrtrele '"nnrîte şi neîndreptăţite liţiune seu de un ministeriu al aperă-
HV* ^
