Page 66 - 1897-04
P. 66
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 87.—1897.
u
împăratul Francisc Ieşit* apoi oazacii din Ural, îmbrăcaţi roşu oe- da Peninsulei Baloanioe liniştea. Dâr cu io „Berliner Tageblatt , în fine, vede
nuşiu şi în fine greuadirii oălărî în uniforma tul fără temeiu sunt interpretările aoelora, în toasturile împărătesc! reînoirea
la Petersburg.
lor istorioă. Impunător erau şi nlanii Ţari oarl văd în visita de faţă nn presema pen alianţei celor trei împăraţi, er „ Vos-
06
Miercuri a fost mare paradă mi nei, a căror uniformă se asemăna ou uni tru împărţirea Europei în două tabere şi sische Ztg “ Ţi ) că înţelegerea din
litară în Petersburg pe câmpul lui forma ulanilor austriao! de mai nainte. Co dau călătoriei împăratului ’Wilhelm la Viena tre Rusia şi Austro-Ungaria asupra
Marte în onbrea împăratului Francisc lonelul regimentului este prinţul Napoleon, însemnătatea, de a fi contribuit la formarea raporturilor în Peninsula Balcanică
Iosif. Cincizeci de batalibne de in- oare eşise şi el la paradă, âr regimentul unei alianţe a celor trei împăraţi. Nouă com- servesce în realitate păcii şi linişteşte
fanteriă se aflau pe acest câmp, care l’a condus un general. binaţiunl politice însă, na sunt neoesare, întrăga Europă.
se află în mijlocul capitalei rusesc!, După aceştia urmară renumiţii husari deâreoe esistă o altă combinaţiă politică.
er cavaleria nici n’a mai încăput şi ai Ţarului, regimentul cel mai luxuos şi Acâstă combinaţiă se pote numi „Europa
a trebuit se se aşecje pe pieţele şi scump din lume. Uniforma lor e fârte bo continentală unificată“. Combinaţia frauceso- O interpelare în cestiunea politicei
stradele învecinate. Despre acăstă gată: oăciulă de castor ou pene, dolman rusâscă consună în unitatea scopurilor de externe.
paradă se comunică următbrele amă alb şi tunică roşie. întreg regimentul oălă- paoe ou tripia alianţă. Dâr unitatea privi- In urma unei hotărîrl a clubului
nunte : resoe pe cai arabici albi. Oficerii aparţin tore la scopurile păoii, înoâ nu e de ajuns; partidei „naţionale sâu apponyiste, con
u
aristocraţii oelei mai înalte rusescl. Regi neapărat de lipsă este unitatea cu privire la
Cei doi împăraţi, au pleoat la 10 ore ducătorul acestei partide, contele Albert
mentul a fost condus de prinţul Gagerin. scopurile reale. Aeâsta va forma cea mai
din palatul de iernă oălărî. Franoiso Iosif Apponyi, a făout în şedinţa de alaltăerl, 28
încheierea a făout’o artileria călăreţă bună garanţiă a păoii şi schimbul de ve
era în uniformă rusâscă de general coman Aprilie, a dietei unguresc! o iuteroelare îu
a cazacilor în galopul cel mai mare. In deri aotual va deschide drumul unei astfel
dant, Ţarul purta uniforma de oolonel cestiunea politicei externe a monarohiei
total au defilat 87 esuadrone şi 15 sotnii de apropieri acelor două alianţe. Rusia nu
rusesc. Ţarul e singurul inonarok, care nu nâstre.
de oavaleriă. Parada s’a încheiat ou un vrea nimio pentru sine. Spre a întări însă
are rang de general. El a fost la suirea sa - înainte de a-şî ceti textul interpelărei
atac briliant, oe l’a eseoutat cavaleria îna pacea, ea e gata ia tot ca ar putea să îm-
pe tron colonel şi a declarat, că vrea să însă, Apponyi se provoca la aotualul răs-
intea oelor doi împăraţi. pedece aspiraţiunl pernioiose. In sensul
avanseze după rând, conform tabloului de boiu turco-greoesc, pe oare puterile n’au
Mii şi mii de âmenî erau pe câmpul acesta este neapărat de lipsă pentru Eu
avansări. Astfel el a purtat şi acuma nu fost în stare să-l împiedece, pe lângă tâte
de manevre. Ia tribune era totâ lumea dis ropa continentală să fiă unită. Sperăm, că
mai uniforma de oolonel cu galonele de înţelegerile şi tractările lor îndalungate.
tinsă din Petersburg. Din partea publicu visita de faţă va stabili principiul: „In ne-
adjutant. Trupele le oomanda marele duce Se bucură de resultatul de pănă acum al
u
lui însă, trupele n’au fost aclamate. cessariis unitas . (Iu cele de lipsă umUte);
Wladimir. La defilare, când s’a apropiat răsboiului, căci dâcă ar fi resultat o în
celelalte vor veni apoi de sine.
trupa împărătâsoă a cazacilor oubanl, Ţa vingere a Greoilor, uşor s’ar fi putut a-
rul a mers îu fruntea lor şi a deschis pa Întâlnirea monarchilor şi pressa. „Moscoivske Viedomosti“ cjice: prinde în flăcări întrâga Peninsulă-balca-
rada, trecând ne dinaintea împăratului Fran- întâlnirea de acum un an cu împăra nică. Ddr periculul situaţiunei încă nu e
ojsc Iosif şi salutând cu sabia. La câţî-va Tote foile din Petersburg sa tul Franoiso Iosif în Viena, a creat înţele delăturat. Iu Grecia se iveso apariţiuuî
paşi apoi a eşit din rând şi s’a aşeqjat ârăşl lută călduros visita împăratului gerea ruso-austriacă în Gestiunile prmoi- anarohioe, oare periolitâză linisoea întregei
la stânga âspelui său împărătesc. Apoi a Francisc Iosif ca un semn, ea pacea pale, care înţelegere a venit mai târejio. Peninsule-balcanice. (Răsboiul a ajuns deja
defilat infauteriă, tot regimente alese de europănă s’a întărit. baza concertului european
* până la atât, oâ Greciei ’i s’a dat lecţiunea
gardă.
„Novosti cjice : dorită. Resonul politic şi umanitatea nu cer
11
Când s’a apropiat regimentulKexholm, Nu mai puţin satisfăcute suut aoum ore, oa puterde europene să intervină
Ne alăturăm declarărilor pressei aus- foile germane de visita împăratului
împăratul Franoiso Iosif a alergat călare pentru a curma vărsarea de sânge şi a
tro-ungare, cari priveso în călătoria împă Francisc Iosif şi mai ales de toas
în fruntea lui, salutândul în hruba rnsâscă. pune oapăt periculelor politice ale răsboiu-
ratului un gagiu pentru întărirea păcii eu turile împăraţilor rostite cu acăstă
Regimentul răspunse în cor. împăratul ropene şi o faoem aeâsta cu atât mai vâr lui? Ar fi luoru greşit, cji°e interpelantul,
Franoiso Iosif trase sabia şi defila ou re tos, cu cât raporturile între Ausbro-Ungaria ocasiune. dâcă puterile ar aşteptă pănă când însăşi
a
gimentul său pe dinaintea Ţarului. După „National Zeitung scrie între al Grecia ar cere intervenirea lor.
şi Rusia şl-au perdut deja de mult oarao-
aoeea se reîntârse ârăşl la locul său, la tele : Mult de mai mare importanţă, decât
ternl antagonismului cronic şi dorim sinoer
drâpta Ţarului. Pe lângă căldura tonului, cu care a evenimentele răsboiului turco-grecesc, (gă
ca bunele raporturi între cele două puteri
Când treceau trupele, înmăratul stri să se desvâlte mai departe. fost ţinute cele două toaste ale Ţarului şi sesc© interpelantul visita monarohului nos
1
ga: „Spasibo! * (Mulţămeso!), er soldaţii împăratului Austriei esprimă în mod îmbu- tru la Petersburg. S’ar întrista mult, dâcă
„Novoje Vremja“ asemenea aprăbă
răspunseră: „Radi 8taratzatza! (Suntem ourător faptul, că scopul oornun al susţi acâstă vifilâ ar aduce cu sine o schimbare
u
enunciaţiunile pressei austro-ungare
fericiţi a ne osteni pentru voi!) nerii păoii a învins ou desăvârşire ssupra în raporturile de alianţă a monarohiei nos-
cjicend:
Forte marţială a fost ţinuta trupelor divergenţei de interese de pănâ aoum, şi tre; s’ar bucura însă, dâcă ar succede a
de marină. Corpul pagilor ou chivere şi O acţiune comună a Rusiei şi a Aus- că afară de aoeea procedarea solidară a ajunge la o înţelegere şi ou acei factori,
tro-Ungariei este posibilă şi de dorit, dâr
regimentul „împăratul Pavel" sunt cele Rusiei, Austriei şi Germaniei în erisa orien eum este Rusia, ale căreia interese şi am
mai originale din t6tă infanteria rusâscă. numai pe basa reciprocităţii. Momentul e tală, a suportat o probă practică atât de biţiuni adese-orî vin în oolisiune ou inte
Cei din urmă ţineau la defilare puşca îna fârte favorabil. In urma desastrului Greciei, însemnată. resele monarohiei nostre.
intervenţiunea puterilor e neapărată. Ea pâte
intea lor, ca şi la un atac de bajonetă, cu Şi organul bismarkian „Berliner Condus de aoeste vederi, Apponyi
însă numai atunci să fiă, folositâre, dâcă
o mână pe ţevă şi eu cealaltă pe patul Neueste Nahrichten“ acoentuâză căldura adresâză ministrului-preşedinte următorea
niol una dintre puteri nu va voi să-şi eser-
pusoei. Ei aveau căciulile istorice, aseme toastelor cjicend: interpelare:
cieze voinţa separatistă. E fârte posibil,
nea oelor din garda de Potsdam. Ceilalţi Din aceste toaste se vede espresiunea „1. Este stabilită vre-o înţelegere între
că Grecia se va adresa Angliei. Aoâstă
soldaţi purtau puşca pe umăr cu bajoneta unei apropiărl între Rusia şi Ausiro- Ungaria, marile puteri asupra principielor, oe trebue
putere folosesce pe Greci pentru interesele sale.
împlântată. cum n'a mai fost nicl-oăată pănâ acuma. Se să se validiteze la încheiarea păoii turco-
Cel mai bun mijloc de a împedeoa aeâsta, greoesol?
Artileria a defilat ou 140 tunuri. In vede olar, că pasul cel dintâiti s’a fâout
este şi rămâne concordia între Rusia şi „2. Dâoă şi astădl — după cum se
timpul defilării infanterii se formă şi ca din partea rusâscă, Oonglăsuirea aooentuată
Austria. Acesta va garanta unitatea tuturor presupune — principiul de căpetenia, în
valeria şi defiiâ în lăţimea de esoadrone în în cele două toasturi este un factor de pri s 1Q
puterilor, va crea o pedeoă de neînvins oare consimt puterile, este su t erea sta
două rânduri, cel dintâi fi rând cu lănci cu mul rang în situaţia momentană internaţio tului quo în privinţa teritorial şi auto
pentru pianurile englese şi va localisa răs-
steguleţe. Toţi oaii diu fiă-oare regiment nală, care devine remarcabilă încă prin nomia Cretei, nu crede guvernul nostru de
boiul între Grecia şi Turcia.
au aceeaşi colore, oeea ce oferă o prive- aceea, că atât Germania, cât şi Francia esterne de sosit timpul, casă propună lua
11
lisoe imposantă. Cavaleriei de gardă ou tu- „Petersburslce Viedomosti organul pot pretinde de a fi la acâstă înţelegere rea unor măsuri, prin care să se curme
nioele albe şi cuirase, le urmară cazacii. prinţului Uhtomsky scrie : ruso-austriacă părtaşi ai alianţei. In privinţa răsboiul fără scop şi perioulos în privinţa
politică, şi să se creeze nisoe stări oor6s-
Intâifi cazaoii de Don ai Ţarului, îu tunici Visita împăratului e mai mult, decât un acesta este remarcabilă vooea (Ţarului „Li-
punclâtore atât dreptului internaţional, cât
u
roşii ou argint şi ou lanoele văpsite roşii, act de curtuoasiă — ea este în momentul de bertă din Paris, care judecă îu mod atât şi postulatelor umanităţii ?
carabinul rărjimendu-1 pe genunchie. Apoi feţâ un ban semn, debrece caraoteriseză de amioabi! călătoria împăratului Franoiso „3. Visita dela Petersburg a Maiestăţii
veniră cazanii Atameni. îmbrăcat! vânăt. invenţiunea de a localisa miseria şi de a T osif la Petersburg. ^ î,w vedere o sciiune politică,
