Page 67 - 1897-04
P. 67
Nr. 87.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
prin oare se modifică raporturile nosfcre de' este eschisă şi oă ea va atârna dela atitu ment franoes, sub direcţiunea d-lui Ahmed sf&tuire cu scopul , de- a se înţelege
alianţă, ori că, în afară d« asr,a, ea are în dinea, 09 se va manifesta faţă ou proieo- Riza. Partidul faoe o propagandă forte asupra modalităţilor înfiinţărei unei socie
vedere stabilirea unei înţegerl ou imperiul tele privitdre la pact. activă în contra regimului aotual şi în fa- tăţi de oonsum în Teuş. Dorim succes Ro
ruseso în privinţa sifcuaţiunei îu Orient?
In oe privesoe anti-semiţii, pe aceştia, vorea ideilor liberale. Inrîurirea partidului mânilor teuşeni în aeâstă salutară şi fru-
Aplicat este guvernul de-a informa la
timpul său camera asupra resultatului po i-a succes lui Badeni a-i faoe să se reţină oresoe mereu, dovadă faptul, oă Sultanul mosă tendinţă a lor.
litic al aoestei visite ?“ dela obstrucţiune, promiţându-le, oă postul a trimes două misiuni pe lâugă căpeteniile
Preşedintele spune, că interpelarea se al treilea de vioe-notar îl va ocupa cu un liberale din Paris pentru a le hotărî să Târgurile la Sebeşul săsesc se vor
va preda ministrului-preşedinte. membru din sînul lor. înceteze lupta. Propunerile Sultanului au ţinâ în viitor în următârele dile st. n. ale
fiă-cărui an: Ianuarie: 26, 27 şi 28 târg de
Intr’un număr mai nou al lui „N. fr. fost respinse. „Juna Turoiă“ aousă nu nu
Presse", deputatul Dr. Rus publioă un apel mai pe Sultan, ci şi pe Rusia, oare nu vite, în 29 cliua de târg; Aprilie: 6, 7 şi
Obstrucţiune în parlamentul în numele stângei, în care provocă pe de lasă pe Turci să-şi moderniseze Statul. 8 târg de oi, 21, 22 şi 23 târg de vite, âr
austriac. putaţii Boemiei şi ai Moraviei să useze de Deosebit de reformele fundamentale, în 24 diua de târg; Maiu: 30 şi 31 târg
„mijlocul parlamentar desperat, dâr legal pe care le urmăr.esce înlăuntrul imperiului, de vite; August: 10, 11 şi 12 târg de oi,
In şedinţa dela 28 Aprilie a „Reiohs- 21, 22 şi 23 târg de vite, âr în 24 diua de
al obstrueţiunei“. „Juna Turciă“ faoe propagandă pentru for
rath -ului austriao, deputatul D’Elvert a târg. Târgurile de săptămână, ce se ţin
u
marea unei oonfederaţiunl baloanice. După
presautat propunerea de urgenţă în cestiu- Joia, încă sunt împreunate cu târguri de
părerea liberalilor turol, în starea de acjî
nea suspenăârei ordmaţiunei privitdre la limbă a lucrurilor, România, Bulgaria, Serbia, vite.
în Boemia şi Moravia. Oposiţia liberală ger „Juna Turcia".
Muntenegru, Grecia şi Turcia sunt amenin
mană a dorit, ca aeâstă propunere să se De oâţl-va ani, dâr mai ales din anal Mulţămită preaînaltă studenţilor ma
ţate de Rusia, Austria şi Anglia. Singurul
ia numai deoât la desbatere şi a oerut vo trecut, se vorbesce mult de „Juna Turoiă“. ghiar!. Studenţii maghiari, întruniţi în con
mijloc de scăpare ar fi o confederaţiune
tare nominală asupra eestiunei. Cererea Aşa se numesce partidul liberal turceso, gres la Oradea-mare, au trimis o telegramă
a tuturor acestor State, confederaţiune
însă a fost respinsă cu 169 voturi con care luptă din tdte puterile contra regi omagială Majestăţii Sale. La asta Majesta-
care ar impune respect Europei, tăind pof
tra 97. mului de despotism asiatio, sub oare tră- tea Sa a răspuns prin ministrul Wlossics,
tele Ruşilor, Austriacilor şi Englesilor.
Cu ocasiunea acâsta s’a înoeput ob- ©soe Turcia şi ţintesoe la reorganisarea im „Juna Turoiă“ osîndesoe ou cea din mulţămind studenţilor maghiari. Aoâsta
struoţiunea în parlament. Nemţii nu se pot periului otoman pe base moderne. Parti urmă energie măcelurile, de cari s’a făcut este mare onore pentru studenţii unguri,
împăca niel-decum ou ordinaţiunea guver dul numără în sînul său chiar membrii ai vinovat guvernul turceso şi regretă turbu- având în vedere mai ales, că astfel de te
nului actual privitdre la introducerea lim- familiei imperiale. rările din imperiul otoman. Pentru oarac- legrame omagiale au fost adresate adese
bei cehioe ea limbă oficială alături cu oen „Juna Turciă“ şi-a luat nascere pa terisarea atitudinei partidului liberal tur ori şi de alte adunări şi corporaţiunl, mai
germană. Au hotărît deol să facă imposi vremea Sultanului lui Abdul-Aziz. Liberalii cesc în acestâ privinţă, pote servi — efos importante * ca oougresul studenţilor un
bil guvernul prin obstrucţiune. Pe c}iua de turci consideră pa răposatul Mustafa Fa- „Epoca“ — următorul fapt: guri, dâr n’au fost învrednioite cu nici un
2 Maiă e proiectată o mare întrunire ger zil-paşa oa precursorul liberalismului în La Paris s’a constituit un comitet răspuns.
mană în Teplio, în care se va hotărî con Turoia. Aoest paşă a avut ourajul să tri- sub preşedmţa d-lui Anatole Lorey-Beau- Nouă linii telefonice în Ardeal. Sa
tinuarea obstrucţmnei. Acţiunea acesta 6 metă Sultanului Aziz un memoriu, îu oare
lieu pentru ajutorarea victimelor eveni asigură, oă în timpul oel mai scurt sa va
iniţiată de Sobonerer, care împreună ou li pleda torte călduros pentru acordarea Con-
beralii din Boemia şi Moravia s’au alăturat srituţiunii. mentelor din Orient. Liberalii turci din oonstrui o liniă telefonică între Oluşin şi
Paris au trimes o sumă acestui oomitet — Budapesta, âr după aceea se va aduoe
la propunerea de urgenţă a lui D’Elvert, Memoriul aoesta a fost retipărit nu de
o dovadă mai mult, oă ei nu fac deosebirs Clnşiul în legătură telefonică cu tote ora
Schoaerer mai vre să facă o propu mult de oătră fiioa lui Fazil-paşa, Alteţa
între oreştinl şi Musulmani. şele mai mari comerciale din Ardeal. Pri
nere de urgenţă, prin care să odrâ dela sa priucesa Nazli Hanem. La 1876, libera
ma liniă telefonioă însă se va construi în
guvern, oa să presente parlamentului altele lismul turceso a avut un moment de suc
tre Gluşiu şi Târgul-Mureşului.
oficiale cu privire la mortea moştenitorului de ces. Sultanul Murad V cu marele său vi
tron Budolf. Pentru a presenta o propu zir Midhst-paşa au aoordat imperiului Con- Un inginer acusat pentru omor. Alal-
— 18 (30) Aprilie.
nere de urgenţă însă se cer 20 subscrieri, stituţiunea. S’au făcut chiar şi alegeri de tăerl poliţia din Budapesta a arestat pe
14
pănă acum în*ă Sohonerer numai 18 sub- deputaţi. Dâr o conspiraţiune de palat a Parastas pentrn Gr. Bariţiu. „Tribuna inginerul Gârdos Lajos, acusat, că şi-ar
sorieri a putut oâpâta. izgonit pe Murad ş’a adus pe Abdul-Ha- spune, că în cjiua de St.-George, 5 MaiQ fi otrăvit soţia. Gârdos e om eu avere,
In faţa marelor dificultăţi, oe ’i se raid II, actualul Sultau, care e sprijinitor n,, se va oficia îu biserica gr. cat. din Si- are casele lui proprii şi în societatea ma
fac diu partea oposiţiei germane, guvernul îndărătuic al vechiului regim. Constituţiu- biiu un parastas pentru fericitul George ghiară din Budapesta avea trecere şi era
a ţinut o conferenţă pentru a se consulta uea n’a fost abrogată, der nu se aplică. Bariţiu, care este înaiormântat în oimite- bine cunoscut. De aceea arestarea lui a şi
asupra măsurilor de apărare. Nu se scie Partidul „Juna Turciâ“ nu face deo riul acelei biserici. produs mare sensaţiă. Caşul s’a petrecut
încă, oe hotărîrl au luat. membrii guvernu sebire între Musulmani şi creştini. El cere Serata casinei oficerilor. La întrebarea astfel: Cu patru ani înainte de asta, el
lui în aceea conferenţă; oombinaţiunile şi punerea în vigore a Oonstituţiunii dela s’a căsătorit cu o fată săracă, numită
mai multora, se face cunoscut, că serata
faimele insă sunt forte diferite. De-ocam- 1876: libertatea pressei, libertatea indivi casinei oficerilor, ce se va da Sâmbătă în Emilia Fodorcsâk, care îşi agonisa pânea
datâ se asigură, oâ guvernul proieotâzâ duală, libertatea oonsoimţei, egalitatea tu de tote dilele numai diu cusut. Tînăra
1 MaiQ st. n„ nu are nici deoutn caracte
schimbarea regulamentului camerei în acel turor înaintea legilor, separaţiunea pute rul unei serbări de înaintare ofioiale, şi părechiă a mânat’o bine, căci deşi se mai
sens, ca să dificulteze propunerile de ur rilor, descentralisarea administrativă, inde numai din incidentul avansamentelor, mu- certau din când în când, der curând se
genţă şi votârib nominale. Pentru scopul pendenţa justiţiei, partioiparea represeu- sioa regimentului va da un oonoert, după împăcau ârăşl, aşa că lumea nu mai scia
aoesta se va decrete, că pentru a pretinde tanţilor poporului la facerea legilor şi a de neînţelegerile lor din oasă. In 29 Mar
care, apoi se va dansa; de aceea familiile
o votare nominală 83 reoer oel puţin 100 budgetului, exeoutarea rigurâsă a tuturor stimaţilor membri şi ospeţl sunt cu onore tie femeia a născut o fetiţă. Nascerea a
de subsorierl, dr nu numai 20, oum este legilor, respectul tratatelor. Liberalii turci, rugaţi să ia parte. fost norocosă. Mama s’a simţit bine după
adî. Pe oalea aedsta speră guvernul, că va deşi luptă fdrte violent contra lui Abdul- nascere şi fetiţa născută încă era sănătosă.
pute paralisa înoâtva obstruoţiunea oposi Hamid, vor menţinerea dinastiei Osman. Cassa cercuală pentru bolnav!. De- In diua următâre tînăra nevastă a fost cer
ore-oe adunarea generală a cassei cercuale
ţiei, oare prin multele ei propuneri de ur Comitetul de acţiune al Tinerilor cetată de mamă-sa, care a petrecut la ea
din Braşov convocată pe 24 Aprilie n. o.
genţă şi votări nominale voesoe numai să Turol se oompune din âmenl cu înaltă po- mai mult timp şi s’a depărtat de aici ve
nu s’a putut ţine, se convâoă din nou pe
consume timpul şi să împedeoe activitatea siţiune socială şi instruiţi. Cunosouţl de pu- selă, sciind, că fiica ei se afiâ bine. La o
majorităţii. blio sunt însă numai cei cari s’au stabilit cjiua de 3 Maiu n. la 7 6re săra; în înţe jumătate de oră însă după ce s’a depărtat,
lesul § 27 din statute adunarea se va ţine
Se mai asigură, că deoă guvernul nu-şl la Paris; cei din Constantinopole şi din nevasta a cădut într’un somn greu şi a
va putd ajunge scopul cu sohimbarea re alte puncte ale imperiului luoreză îu taină. la acest termin fără considerare la numă început a horcăi. Cei din jurul ei au voit
rul membrilor presenţl.
gulamentului, atuuol va amâna şedinţele In cei doi ani din urmă mulţi membri ai să-o deştepte, dâr înzadar, — femeia nu
camerei pănă la tomnă. „Narodni Listy“, partidului au fost arestaţi şi exilaţi. „Juna Reuniune de consuni în Tens. Ro- s’a mai deşteptat. Au fost chiămaţl numai
»
ar
cjiarul semi-ofioial al guvernului de adî, Turoiă“ scote la Paris un cb bilunar, mânii fruntaşi din Teuş şi giur sunt con decât trei doctori, dâr nici aceştia nu pu
a
cjice, că aodstă amânare a şedinţelor nu „Mechveret , în limba taroescă cu un supli vocaţi pe Dumineca Tomei, la o con- tură ajuta nimic. Femeia a murit peste
chiar acolo, unde sciam că se află ca colegii lui, el voia întru t6te „Der Fira era mai cu minte de domniata me vei da afară şi vei lua
şi Dr. Istode. Dând din vorbă ’n se fiă mai pe sus. O lună-doue şeflu cât el; făcea ce putea, ascundea cum una tinără, or! că ţi-a plesni prin
vorbă, mai de una, mai de alta, îmi într’o odaia la hotel, unde ave şi scia mai bine, şi-şî aduna banî, pănă minte se te însor!, se iei o dâmnă,
vine în minte Dr. Istode şi-l întreb, costul, der numai scurt timp, o se vec}u cu un capital frumuşel. care.se risipescă ce a adunat Fira".
ce-i cu el? luna-doue, apoi îşî închiriâ o casă Vremea se se mărite îi sosi şi ei, Istode stete puţin îngândurat,
— „Da-1 cunosc!?" me întrebă cu multe odăi şi-ş! făcu bucătăriă der cei feciori „din bmenî" nu o der numai puţin, că odată se recu
amicul. la el acasă. Noi credeam, că el se cereau, cu t6te că se scia, că are lese şi flise: „Scii ce, Firă, nu te
— „Da cum se nu, că doră gândesee la însurătdre şi toţ! îi gra banî, dâr feciorii din âmenî cercă mărita, că te iau eu, der nu acum
acu-s 15—20 de anî, cine nu cu- tulam, der el numai rîdea. fete „din omeni", nu de acele care ci peste doi anî".
noscea pe Dr. Istode ? Dela ce adu „Odată aflarăm, că Istode ş!-a au ţinut case cu holteii. Făcu ea — „Ei", răspunse Fira, „că aşa
nări naţionale lipsia el? In ce ga luat şi găzdbiă, era adecă o fată de ce făcu şi lăţi vestea, că o cere un nu-i bine, or! ne cununăm acum,
zetă românescă nu scria el? Şi acum ţeran fdrte frumdsă şi isteţă, care fecior de gazdă, feciorul unui plu or! me mărit după cine me cere,
par’că a întrat în păment, aşa tace, mai fusese bucătăresă şi prin familii gar de frunte. Vecj! bine, nu era fată, nevastă nu mai stau".
nu mai aud nimic de el!" de cele mai alese. Aceleia-i băgă adevăr, der vestea se lăţi si ajunse Dr. Istode se preâmblă prin bu
— „Aşa-i, der acum nu Toi mai servitdre şi ea — Fira, că aşa o şi la urechile d-lui Dr. Istode, care cătăriă de câte-va or! cu manile la
cunbsce! La el se potrivesce de cbiăma — făcea pe ddmna şi bu- îngălbeni la aucful acelei faime. spate, apoi se opri în mijlocul bu
minune 4i° l Fost’ai bade când cătăresa tot-odată. El îi flicea eco- Cum merse acasă luă pe Fira la cătăriei şi începu:
a a:
ai fost.... ndmă. Astfel trăi el mulţî an!, îm răspundere: — „Tu Firă, tu nu fac! bine
— „D’apoi cum?* prejurimea îl mai vorbia, der el ha — „Dâr drept e ce s’aude, Firă? că te măriţi după cutare, tu eşti
— „Et'aşa, că el venise de prin bar nu avea, ducea vieţă cu Fira, Că te măriţi după cutare fecior din dedată la cost bun, domnesc, acolo
ţările nemţesc! cu frumose cunos- ţinea casă cu ea şi la căsătorit nu sat?" îi trăi cu bucate prâste şi-i munci
cinţe, dâr şi cu mult fum. El se se gândia. Leafă avea mare, veni — „D’apoi drept, că uite, stând pănă nu-i vede bine şi te-or umplâ
credea cel mai învăţat, el cel mai turi încă avea, că tată-s’o murise şi cum stau, nici îs nevastă, nicî fată, copiii şi necazul şi ţi-a păre rău după
frumos dintre muritor!. Venit acasă îi rămase parte frumdsă de moşiă. numai muiere stricată; mi-a eşi nu casa mea; fără stăi cum stai, îţi
şi întrat în slujă, el nu mai făcea El trăia după placul lui. me rău, voiu îmbătrâni şi atunci dau mai bună plată, âtă-ţî dau pe
