Page 68 - 1897-04

Pagina 4. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 87—1897.

câte-va ore şi doctorii au dat atestatul, că, Convenire colegială. Reuniunea 2—3 Zile în Vijniţă şi a-şl veni bat acasă pe cine-va tare şi resistent; căci el
mortea ei a provenit din causa unei bole nostră de oâutârl din loc desfăşură de un fără un crucer în busunar şi a-şl sfărma nu este, decât un stimulent.
incurabile, ce se obiclnuesce a se ivi diu timp înoăoe mult zel pentru a ţină corul olele, iconele, a-şl striga şi a-şî rupe. Ra­ In privinţa beuturei în timpul
când în când în caşuri de nascere. Tînăra ei la înălţimea cerinţelor timpului. Asâră portul ascuns sub pseudonimul „Demoste- mesei, este forte bine ca în timpul
u
nevastă a fost înmormântată şi cu asta s’a ni-a dat o repeţită probă, oă nu voesce să nes se pare, cum-că nici nu cunosce re­ mesei se nu se bea de loc nici vin,
isprăvit. Mama ei însă a rămas neliniştită; rămână îndărătul altor reuniuni şi că puter- ferinţele din districul acesta. Cum-că afir­ nici apă, pentru-că nicî-odată nu se
ea bănuia, că mortea fiicei sale n’a putut nio să deştâptă în noi oonseiinţa, că suntem marea mea acesta se basâză pe adevăr, re- mănâncă alimente pe deplin lipsite
fi naturală şi începu mai în ascuns, mai datori şi trebue să fim îu stare a presta sultă din împrejurarea, că Vijniţa nu-i 3 de lichide, asemenea nici după masă
pe faţă a spune în drepta şi în stânga, că oevaşî pe terenul artelor frambse. mile, ci numai milă depărtată de Ispas, se nu se bea, decât după 2 bre dela
fiica ei a fost otrăvită de însu-şî soţul Corul nostru e relativ destul de nu- şi cum-că soţia mea n’a putut să mă pă- masă, pentru-că mistuirea începe în­
acesteia. In acâstă presupunere o întăria măros şi puternic, şi dirig ntele lui, d-1 raseseă din pricinele induse şi pascvilul dată, durând mai multe bre şi nu
:
mai ales faptul, că soia despre ginerele Pantelimon Dima, o’un talent de mnsician înăs- defăimătorului „Demostenes** , pentru-că este favorisată de beutură.
său, că cumpărase de 12 fi. otravă şi că cut îl oonduce ou pricepere şi cu deose­ timp de 2 ani, de când sunt aşeZat ca Cea mai bună regulă în privinţa
era îndrăgostit de-o fată, pe care ar fi bită stăruinţă. preot în Ispas, soţia mea n’a fost aici cu beuturei este, ca dbcă ai sete înain­
voit s’o ia de soţiă. Destul că în urmă lu­ Programul ales şi variat în eseoutare locuinţa măcar o minută, prin urmare nici tea mesei, se beai, pentru ca sucul
crul ajunse înaintea procurorului şi acum, a întreout ohiar aşteptările publioului. n’a putut, precum am amintit, să mă pă- gastric se fiă îndestul de subţiat;
după o lună de cfil ) a trebuit se se scotă Dintre oorurl aoele, oare ne-au lăsat răsescă. Din contră: soţia mea, schimbân- der se nu bei, decât fbrte puţin,
0
din mormânt cadavrul tinerei neveste pen­ du-se împrejurările nostre, tocmai în ZH®1® şi se nu se credă, că de vei bea
mai ncmlt impresionaţi, au fost: „Cu trupul
tru a fi cercetat din nou prin medici. Ca­ aceste se mută cu locuinţa încoee, spre a mult, vei pute se stingi setea re­
lui Christos** de G. Dima, Corul I din psal­
davrul era acum tare descompus şi înain­ şede cu mine. Ore ar întreprinde ea acâsta, pede, căci mai bine se potolesce
mul 42 de Mendelssbon B., oara e mai
tat în putreziciune, nu s’au putut constata 4 decă a-şî fi beţivul acela, care sparge olele setea cu mici porţiuni.
greu de es9cutat, şi o parte din „Cruciaţii*
urmele vre-unei otrăviri, der s’a vădut to­ şi iconele ? Este ruşine a se da cine-va cu
de Gade. In aceste oorurl, âr în deosebire
tuşi, că stomacul şi intestinele nu erau în Cum este purtarea mea în privinţa totul la beutura vinului şi a nu-şî
în oel dintâiu şi nltim, vocea mlădiosă de
stare naturală. S’au trimis deci acestea la acesta, mă provoc la cvalificarea proto- cunbsce măsura stomacului. Câte
un bariton puternic şi de-o mare esten-
un cliemist ca sS le esamineze, er inginerul presviterului meu districtual şi la opiniunea prostii în beţiă, de care se ruşinăză
siune a preotulni Dr. V. Saftu. eşia în
Gârdos a fost arestat, căci semnele vorbesc publică a ţinutului, în care mă aflu. Pe cine-va, când este trez! Spiritul în­
relief în mod briliant şi susţinea întreg co­
despre vinovăţia lui. — Crimele, fiă cât de basa acâsta afirm, cum-că cele scrise des­ greunat de vin nu mai este al lui;
rul, oare întrând întotdâuna esaot şi cân­
ascunse, nu rămân fără răsplată. pre mine în articolul amintit sunt iscodi- nu mai pote ţine o vorbire.
tând cu frumosă Duansaro a format punc­
Recreaţiă peste vară în Nou. Se aduce tele sublime ale programului. Cuartetul in­ turl uriciâse şi cu totul neadevărate. Beţia este o nebuniă de bună-
la cunoscinţa publioului, că frutnosa res­ strumental pentru 2 violine, violă şi oello Ou totă stima: voiă, şi o furiă de câte-va ceasuri.
tauraţia din Nou, „Elisium**, a d-lui Schmidt op. 74 Nr. 3, de Hsydn, eseoutat cu mă- Alexandrii Danilevicî Ea aprinde şi dă pe faţă tbte viţiele;
s’a deschis. estriă do d-nii: H. Linz (I Violina), H. vicar parochial. ea respinge sfiala şi ruşinea, care
Câţi învăţători se află în Budapesta ? Zeidner (II Violină), O. Tellmann (Violă) şi servesce de cumpănă în contra
obrăsniciei. Când iuţbla vinului tur­
După o statistică mai nouă, la şcolele ele­ Dr. Eugeniu Lemeni (oello) a fost pe de­ f^uîţămită publică. bură sufletul, scapă tot ce era în-
mentare din Budapesta funcţionâză în pre- plin apreţiat de publio şi sgomotos aplau­ băcele, 17 (29) Aprilie 1897.
dat, cu deosebire partea a doua şi finalul, tr’ensul, atunci omul îmbuibat de
sent 484 învăţători şi 408 învăţătore. To­ Familia decedatului parooh Radu Po­ beutură se grăbesce a îngădui pa­
tal 892. aşa încât după nesfârşite aplause Domnii
din cuartet au trebuit să mai adaugă o pea vine pe aoestă osie a esprima resn^o- timilor sale tbte câte ele cer. Fu­
Concert. Musica militară va concerta tuose mulţămite amiodor, cari parte prin riosului beat nu ’i se mai opresce
serenadă.
Duminecă, în 2 Maifi la villa Kertsch. În­ scrisori, parte prin telegrame au căutat eă nici limba, nici mânele; mândrul se
„Rondeau briliant** de Weber l’a ese-
ceputul la 7‘/ ore săra. Intrarea 20 cr. ne aline durerile oausate prin acâstă per- îngâmfeză mai mult; barbarul se
2 cutat la pian gentila şi talentata d-râ Elena
dere. De-asemenea mulţămim aoelor dis­ face mai crud, şi pismaşul mai rău;
Operă germană. Acţl, Vineri, se dă re­ Nastasi, oare ni-a dovedit, că are un eser-
numita şi frumosa oporă de George Bizet oiţiu şi o desteritate remarcabilă. Publicul tinşi representanţî din Braşov şi Săoele, tot viţiul ia libertate şi se arată fără
oarî au binevoit a da onorea oea mai de sfielă. Se mai adăugăm pe lângă
1
„Carmen *. încântat a salutat’o şi i-a mulţămit prin
pe urmă scumpului decedat, petrecâudu-se tbte acestea întrega uitare de sine,
aplause îndelungate.
4. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai la mormânt, precum şi ouor. preoţi cele- o limbă îngânată, şi nisce.paşî şo­
bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca Convenirea s’a încheiat ca de obiceiă branţl şi stimatului corp al învăţătorilor văiţi şi nesiguri, un cap ameţit şi
Molls Franzbrantwein care alină durerile, întă- o’un animat dans, şi nu cred să fi fost oi-
resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos români din Săcele, oarî pe lângă zelul pus un stomac suferind, căci vinul fierbe
ne-va, oare să nu fi rămas pe deplin mulţămit
băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura dîlnic la in improvizarea unui oor jalnic f'unebral într’ensul şi-l întinde peste măsură.
de reuşita seratei. Inteligenţa a fost forte
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantu, au depus spre nn S30p filantropic şi suma Rachiul (vinarsul) nu cuprinde de
curţei din Viena Tucblauben 9. In depourile din bine representată. Am observat şi câţl-va
de 7 fi. în locul unei cununi de flori. loc azot, este cel mai tare şi cel
provincie sS se ceră espresă preparatele lui Moli, ospeţl din străinătate şi din România, în­ Pi’imâsoă toţi aceşti amiol ai familiei mai rău dintre beuturile aţîţătore;
prov§4ute cu marca de contravenţie şi subscriere. tre aceştia pe d-1 profesor Edmond Cra-
precum şi alţii, cari au contribuit prin el din causa marei cantităţi de al-
maussel, subdirector la şoola superidră de
Scîri mărunte din România. oonoursul lor la mângăerea nostră, oea mai cohol, ce conţine, este peste măsură
institutori şi pe domnii Milescu, Mihailescu, vătămător organismului. Rachiul nu
Munţii Prahovei sunt acoperiţi de Dr. 1. Neagoe, V. Orghidan şi Chibicî Rev- sinceră mulţămitâ.
zăpadă pănă în apropiere de staţia căei Jalnica familia atacă numai corpul, pe care caută
ferate Buftea. De aceea şi în Buouresol neanu din Bucnresel. a-1 distruge, der aduce facultăţile
s’a simtit o răceală considerabilă a tein- Felicităm de splendida reuşită pe bra­ morale şi intelectuale la starea cea
peraturei Zd l° de Pascl. vul dirigent şi zeloşii corişti! Sfaturi Higienice. mai do plâns.
r
e
— ErI s’a început îu Constanţa con­ Beuturile alcoholice sunt capa-
gresul oorpului didactic. Congresul va ţine pabile a ruina cele mai frumbse ta­
trei c}de, 17, 18 şi 19 Aprilie. OSei Bucovisia. Despre Alimentare.
— Congresul anual al socialiştilor s’a Ispas, 19 Aprilie 1897. IV. lente, aduc delirul şi nebunia; ra­
desohis ieri la otelul ■ Hugo în Bucuresol chiul a redus la cerşitoriă numărbse
sub preşedinţia d-Dei Sofia Nădejde. On. Redacţiune! Vă rog a primi în Vinul luat în cantităţi mari familii, şi toţi cari se dedau la acestă
numărul viitor al ştim. D-Vostră diar „Ga­ grăbesce consumaţia vieţii; căci s’a beutură vătămătbre, ajung mai răi
NECROLOG. Andreiu Simonca, pro­ zeta Transilvaniei** cu privire la cele pu­ vecfut, că nicî-odată beutorii de vin ca animalele; acesta este vădit pen­
prietar în Babţia, a răposat în 27 Aprilie blicate în Nr. 67 din 23 Martie v. c. sub nu au ajuns la adenci bătrâneţe. tru orî-cine, care vre să-şi deschidă
n. o. îu etate de 68 ani. ’L jălesoe întris- titlul „In cestiunea cooperatorilor bucovineni** Cu tbte acestea vinul nu cu­ ochii.
tata-i sotiă Teresia n. Pop ou oinol fii şi prinde de loc azot, şi prin urmare
fiice, şi alte numâro9e rudenii. — Piă-i ţă- următorea rectificare: Rachiul luat în cantităţi mari
rina uşdră! Nu este adevărat, cum-că a-şl şede nu contribue aprbpe de loc a face şi neregulate, ce din nenorocire se

lună 20 fl. şi fi cum ai mai fost“. ce mai amăgit? De sciam, că ai gună. Şi era ceva în lucrul acesta. AuZind aceste am Zis: „Vai de
Din vorbă ’n vorbă se învoiră, atâţia tutori cari te pbrtă de nas, Destul, că odată se bolnăvi greu bietul Istode! *
1
dbr aşa, că Dr. Istode să-i dee scri- cum porţi calul de căpăstru, atunci cât nu-şi mai putu ţină brele la I. P. R.
sbre, că ea are dela el pe fiă-care nici o minută nu stăm la dom- şcblă. Fu dispensat pe un an şi su­
lună 20 fl. şi în scrisbre să rocu- niata. plinit prin un profesor tinăr. Dbr la
nbscă, că de şepte ani, de când e „Credeam, că am de lucru cu un anul se dovedi, că nu-i mai mult H o r a c â n e p i i .
la el, nici un ban din plată n’a scos. domn, cu Dr. Istode, văd însă. că harnic de muncă, tot tremura, îi pe- Nevastă,, nevasta mea,
Şi Dr. Istode dete Firei scrisbrea mi-am făcut de lucru cu cbda por­ rise şi vocea şi memoria, era om Tu mie-mi pari frumuşea
cum o cerea ea, şi ea rămase şi cului, că mai bine nu pot c}ice“. neom. Atunci l’au pensionat, er Fira Batăr eşti cam bâtrânea,
mai departe econbma lui. Der prie­ Pe Dr. Istode îl atinse greu vor­ l’a dus la un sat în apropiare, unde-şî Că Luni caeru-şî făcea
tinii îl sfătuiră să se însbre; direc­ bele aceste, acum s'ar fi desfăcut cumpărase ea o căsuţă, şi acolo tră- Marţi în furcă îl punea
torul îi spuse drzin, că pe Fira să de Fira, der îi erau mânile legate, esce bietul Istode. Ea ridică pensiu­ Miercuri în târg se ducea
n’o mai ţină că-i de scandal la şco­ ea avea scrisbre dela el, că de când nea, ea pbrtă casa, el e ea mătura Joi acolo târgui a
lari şi-i de vorbă la lume. Acum e la el n’a scos nimic din simbriă după uşă, om neom, în minte copi- Vineri acasă vinea
era între ciocan şi ileu; de dă pe şi că are de căpătat pe fiă-care lună lărescă. Dbr ea duce tot Zile albe, Şi Sâmbătă hodinea.
Fira afară, trebue să-i dbe atâta po­ 20 fl. Atâta potop de ban nu avea, că sunt ei omeni prăpădiţi în tot Duminecă dimineţa
top de ban odată; de nu o dă afară, că Fira grijise, ca el minten-minten locul, care să mânce şi să se vese- Cam cu greu ea se scula
e de val cu directorul şi cu ceia- să fiă fără bani. Deci ce era să leacă pe socotbla altora. Pe obraz că se spăla
lalţi profesori. facă? O îmbunâ, că nu s’a însura, Acum scii ce e cu Dr. Istode Lui DumneZeu se ruga
Mai mult: Fira aude despre cele nici s’a despărţi de ea. Aşa şi făcu, cel fălos? Etă unde duce pe om La biserică-alerga
ce se întemplâ, pbte chiar el i-a der va4a lui scădea pe cji merge. mintea prea mare! De făcea şi el Cătră popa cuvânta:
ce
spus, şi se pune ea de cătră pădure: Văcjend el starea lucrului, umbla tot ce fac alţi botezaţi, de se însura cu Părinte sfinţia ta,
„Nu ţi-au spus să mă laşi să mă îngândurat, scădea văcjend cu ochii, o fată potrivită să ducă casă cin­ Sărbătore-i aZi, ori ba
mărit? Acum maibine-i? Decă sciai, ba prindea a vorbi şi în laturi. Lu­ stită, el şi aZi era om văZut şi ales Ori bolunZit’a toca?
că nu eşti domn preste capu-ţî, de mea Zicea» că Fira i a dat mătră­ şi sănătos, aşa e, vai de loc! C’am un caer de gătat