Page 7 - 1897-04
P. 7
Nr. 74.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
multe ori representată. Acostă dramă isto fostul ajutător de notar Maghiarul Bib6 gola Zâuesou 20 or., Gr. Maior 20 cr., N. pănă la 1 MaiQ, de aci înoolo va fi 70 cr.,
rică vechia, oare îţi reamintesoe întru Samu, care nu cunâsce de loc nici limba să- N. 10 or. la librării 80 cr. De vânfiare la adminis
14
cât-va istoriâra şi mai veohiă a Genove- sescâ, nici cea românescâ, deşi locuitorii din Domnilor şi Domuelor, oare au bine traţia cjiarulai „Dreptatea în Timişâra (în
vei, trebue să fiă la perfecţiă juoată, ca Ungra sunt Saşi şi Români. voit a suprasolvi, le esprimăm deosebită al căreia foileton a fost publicată acâstă
să-ţî deştepte un interes viu. Acesta s’a în Acest preot luteran, oa mulţi alţi co multămită. novelă), preoum şi la d-1 1. Nicolescu, cola
tâmplat aseră. Fiind piesa în aşa mânî legi de-ai lui, a purtat şi portă politica Braşov, 12 Aprile n. 1897. borator la „Dreptatea .
44
bune, reuşita ei a fost splendidă. Acţiune de-a ne strica nouă, dâr a stricat mult şi *
Maria Popea, Dr. 1. Blaga,
prea multă nu are drama, e bogată însă poporului săseso de-aoolo. Şi-ar fi putut
presidentă secretar. 0 carte do mare preţ pentru eco
în soene mişoătâre, în cari d-1 Klein a pu deschide şi preotul român Şofron Roşea
nomii mari şi mici este Manualul de agri
tut să ne arate ce pâte. D-sa cu trup şi gura, să se fi înţeles ou comitetul oomu- cultura raţională (Agrologia), scris de d-1
suflet e’a transpus în starea mult prigoni nal şi să fi făont, oa oel puţin alegerea să ULTIME SOIRI. Dr. George Maior, profesor de agricultură
tului conte şi a sciut cu multă artă să se întâmple fără aclamaţiune, ori mai bine
Resolvarea crasei ministeriale îu în Bucurescî. Toţi câţi au avut în mână
predă momentele oele mai desperate din să fi luptat pentru a alege pe unul, oare România. acâstă preţiâsă carte s’au esprimat şi se
luptele lui. Vocea lui tremura şi emoţiu- ar fi sciut limbile patriei, dâr, durere, şi
BucurescT, 12 Aprilie n. Abia esprimă cu cea mai mare laudă asupra ei.
nile şi iritaţiunile lui erau atât de simţite preotul român a făcut asemenea oolegul
atjî la amâcjî, după şese c^ile dela E o carte fârte mare, cuprindând 524 pa-
şi naturale, încât ne-a convins că într'ade- său luteran !
deraisiunea cabinetului Aurelian, s’a gine format mare cu 217 figuri bine reu
văr e un distins artist şi ou tot dreptul se Ce vor face aouma chiar membrii co
buoură de renumele oe’l are. Ou multă pri mitetului, deâre-oe tâte protooâlele aface resolvat crisa ministerială. Neputend şite. In esemănare cu mărimea şi cu mul
d-1 Sturdza reuşi a torma un minis- ţimea figurilor, cartea este cât se pâte de
cepere l’au sprijinit şi esoelentele talente rilor oomunale au să se porte în limba
teriu de concentraţiune, în care se eftină, numai 2 fl. 50 cr. esemplarul, aşa
ce le posede d-1 director Bauer în trupa maghiară, oăol Bibo Samu nu soie absolut
fiă representată şi nuanţa aurelia- că nici în literatura celor mai înaintat po-
sa, ou deosibire d-ra Waohtel, şi d-nii nimica niol nemţesce, niol românesoe?!
nistă, a propus Regelui următorea poră nu poţi găsi astfel de cărţi cu un
Claar, Renner, Teller şi Mauth. Pot sta ambi preoţi la şedinţe, oă soiu si
listă, care a şi fost aprobată de Ma- preţ mai eftin ca aoâsta. Fiă-care institu-
Astăcjî, Marţi, se dă drama „Galeotto gur, oă nu vor înţelege nici o iotă nici ei, jestatea Sa: ţiune culturală română, fiă-care comună
44
de Paul Lindau, âr mâne drama „Haus niol membrii comitetului din oele oe le va Dim. Sturdza, preşedinte şi es- de-ale nostre, dâr mai ales seminariile teo
Fouvchambalt“ de Emile Augier. faoe notarul. Apoi de publio Domne pă- terne; M. Fherekyde, interne; Gogu logice, institutele preparandiale, reuniunile
cjesce! Va trebui să fiă oontinuu un tăl-
Cantacuzino, finance; An. Stolojan do învăţătoresci, cum şi toţi câţi doresc a
maoiu la tâte şedinţele, la tâte pertractările
Alegerile comunale. In faţa alege menii ; General Berendeiu, resboiu; Al. purta o economiă, mai sistematică au ne
şi afacerile bieţilor loouitorl.
rilor de intregire a representanţei comu JDjuvara, justiţiă; Ionel Brăteanu, lu apărată trebuinţă de acâstă carte, singură
Şi aoâsta a făout’o parochul luteran
nale a Braşovului, cari decurg astăcjî, flia- crări publice; Spiru Haret, culte şi în felul său la Români. De vândare la
ca să se arate patriot mare, ca mai toţi
11
44
rul Saşilor „vercjl publioă un artioul, în instrucţiune publică. „Tipografia A. Mureşianu în Braşov.
politioianii săsesol! A mai preferit a vedâ
care se plânge, că Saşii moderaţi, seu cum Noul ministeriu a depus jură Celor ce o comandă prin postă li-se reco
în cancelaria oomunală săsâsoă tâte proto
44
îi mai numeso ei „negri (Sohwarzen), n’au mântul acji la amecjî. mandă a trimite pentru porto 25 cr. pen
oâlele îu limba maghiară, decât să se strice
voit să între în înţelegere cu ei la stabi tru a li-se trimite cartea recomandată, ca
ou fisolgâbirăul Tompa Istvân! BucurescT, 12 Aprilie n. Ac[î după
lirea candidaţilor pentru aoâstă alegere. nu cumva să se piârdă.
Aşa merg la noi trebile. In oeroul amâcjî, d-1 Dim. Sturdza, preşedintele
44
„Verdii sunt puţini la număr în re- Cohalmului nu aparţin, decât numai câte consiliului, a cetit în Cameră de
presentanţa comunală. Majoritatea preoum- va oomune maghiare, anume Heviz, EU1- cretul regal, prin care se constitue
44
pănitâre este a celor moderaţi. „Vercjii ou meag şi Rakos, dâr şi în acestea sunt Ro cabinetul. Apoi a declarat, că mi-
tâte aoestea eeroetâză diligent şedinţele şi mâni. Cu tâte astea amploiaţi nemaghiari nisteriul va urma pe calea trasă de
fac din când în când o respeotabilă oposi- un lung şir de ani de partidul na- Nomele de botez în cjicătorile nostre.
nici unul, niol la postă, nici la telegraf, Numele de botez întrebuinţate în popor
ţiă magistratului, de aceea moderaţii în loo nici la căile ferate, nici la judecătoria cer- ţionai-liberal. sunt oele mai multe de origine judaică şi
14
de-a întră în înţelegere ou „vercjii şi de ouală regie ! Acum nici măcar unde ar avâ D-1 N. Fleva, luând apoi cuvân
ale oferi şi lor o cuvenită parte din man dreptul de-a alege uu notar, nu se folo tul, critică noul cabinet, pe care-1 grecâscă — ele sunt nume biblice. Puţine
date au oonpus o listă deosebită de oan- nume romane şi slavone. Interesantă şi
sesc de dreptul lor! cumesce „formaţiune sturdzistă“. Cri vrednică de un studia mai larg e oestiunea
didaţl şi au esohis dela realegere cât să
Cu altă ocasiune altele. tică apoi atitudinea d-lui Sturdza ca deveuirei numelor de botez oa expvesiunl
pâte mai mulţi dintre membri de pănâ fost şef al guvernului şi ca şef de
Un interesant. tipice în cjioâfori. Unele nume au devenit
aouma „vercjl" bî comunităţii. In urma partid. Apoi esclamă: „Guvernul oslifioative, ele arată tipuri de âmenî, oa-
44
acesta Saşii „vercjl au stabilit pentru cele D-Vdstre este un guvern de provo- 44
două carouri orăşenescl electorale şi pen raotere. Ţăranul (jioe: „Nu fi prost, mă
■f loan Hannia, caţiune!“ dâr tot atât de bine, ba mai expresiv, cjice:
tru oeroul din Braşovul-veohiu liste deose
u
44
protopresbiter gr.-orient., director emer. al se- D-1 Dim. Sturdza răspunde, că „Nu fii Tănase, mă! . Prin urmare „Tânase
bite de candidaţi, cari diferă în parte de
u
44
minariului „Andrei.an , asesor onorar al con- minister.iul/pe care-1 presideză, nu a e sinonim cu „prost . Ion e calificativul
cele ale „negrilor * sistoriului archidiecesan. asesor ordinar al
1
. venit nici ca un guvern de luptă, omului naiv, oare vorbesoe oa să uu tacă;
1
#
14
„Am trebuit , cjioe „Kronstădter consistoriului metropolitan, membru pe vietă nici ca un guvern de provocaţiune, avem cjicătârea: „A vorbit şi ne Ion, oă
şi membru în comitetul „Asociaţiunei transil
Ztg.“, „să încercăm a trimite şi pe soţii a venit ca un guvern eşit din sinul şi el e om . Dâoă naivul e Ion, Mariţa, e
44
vane pentru literatura română şi cultura po
noştri de principii în comunitate ; mai de majorităţii.
porului românpreşedinte al consiliului de femeea, oare-’ţl cade în vorbă de-odată:
parte nu voim, nu putem şi nu este per administraţiune al institutului de credit şi eco » „tronc, Mariţo! Omul care nu înţelege său
44
mis să tolerăm în linisoe, ca soţii noştri de nomii „ Albinamembru al Direcţiunei ban- Londra, 12 Aprilie. Lui „Times nu vrea să înţelâgă, una-i spui şi alta
w
44
prinoipii să fiă daţi afară din representanţa cei generale de asigurare „Transilvania etc.. ’i se raportâză din Constantinopol, crede, e numit Isirate. „Bună fiiua mă Is-
comunală de eătrâ S?şii „negri , cari pac- astădl la ârele 12 dincji, împărtăşit fiind trate! -- Şâpte pui de raţa frate! — Măi
14
ou sfintele taine, a adormit în Domnul în că guvernul turcesc a adresat o cir
tâză cu Maghiarii. Vom învinge ore? Cine al 80-lea an al etăţei şi în al 50-lea au al culară cătră ambasadorii puterilor, Istrate, tu esc! surd ! — Am vădut şi erî
p6te să soie astăfiî, întrucât alegătorii ma- 44
preoţiei sale. prin care declară, că bandele de insur un cârd! Vlad e numeie găgăuţului, a
.ghiari au lăsat să fiă însufleţiţi de oătră
Rămăş’ţele pămâotescl ale scumpu genţi, care au trecut peste graniţe în omului prost şi înfumurat: „După oe-’i
44
■Saşii „negri* pentru desastrul „vercjilor . lui defunct, se vor transporta Marţi în 13 Turcia, au fost formate din trupele re prost, îl mei ohiamă şi Vlad , tot aşa
44
•"Sperăm însă, că orăşenii noştri şi aceia, Aprilie n. din oasa proprie, strada urezu- gulate ale armadei grecescî. „Vl&duţnl mamii . Martin şi Nicolae, de şi
u
cari nu sunt nici „vercjl“ nici „negri vor lui Nr. 19 la 2 âre p. m. în oimiteriul gr. nu avem şi (ŢcM ! ou aceste nume, sunt
14
01-
or. dela Pârta turnului. Londra, 12 Aprilie. „Times“ pri-
vota pentru listele nâstre . — Suntem ou-
44
Sibiiu, în 11 Aprilie n. 1897. mesce din Larissa soirea, ca decla numele bădăranului, căci poporul numesoe
jioşl sâ vedem resultatul. ursul „Martin şi Nicolae , ca în cântecul:
44
Jalnica familia. rarea de resboill se aşteptă la totă în
„Kronstădter Ztg. de acjî, 13 Apri „Diha, diha măi Martine, câ-’ţî dau pâne
44
tâmplarea astâcţî, orî cel mult mâne.
lie, aduoe soirea, oă listele electorale ale ou măsline , Stan e numele omului min
44
Corespondentul din Atena al
^verdfdor* au învins atât în cercul I, oât şi cinos şi guraliv sâu a omului păţit: „Stan
41
în cercul Il-lea orăşenesc, precum şi în Dare de semă şi mulţămită publică. lui „Daily Chronicle a avut o con Păţitul e un tip bine defiuit în psihologia
44
vorbire cu Regele Greciei, cu mi-
Braşovul vechiG, în contra listelor Saşilor Cu ocasiunea prelegerii publice ţinute poporului. Toderiţă e omul isteţ şi şiret şi
.moderaţi şi ale Maghiarilor. de d-1 profesor Iordan Popovioî s’au în- nistrul-preşedinte Delyannis şi cu in poveşti are tot-d’a-una însuşirile aoeste;
oassat 23 fi. 60 or.. ministrul de esterne Skuzes. Dispo- dintre multe alte poveşti să ne amintim
siţiunea e cât se pote de rea şi
Cu suprasolvirî au contribuit d-nii: pe „Toderiţa jucător de oărţî a lui Cos-
44
Corespondenţa „Gazetei Trans." Dr. Eugen Meţian 1 fi. 80 or. George Che- numai isbucnirea resboiului pdte se schim
taohe Negruzb George e omul şiret, drăoos:
be situaţiunea.
u
lariu, Elena Mocan, d-ra Elena Vagaer şi „Nu te face George, uu fii George ! Neagu
‘Tractai Cobalmului, 27 Martie n. 1897. d-na Maria Burduloiu câte 80 cr. Arseniu 9 numele omului nătâng şi încâpâţinat;
Ştim. D-le Redactor! VoiQ să Vă co Vlaiou 60 cr. Virgil Onitiu si Basiliu Po- L i t e s* a t as s* ă. cuvântul „moşnâg e probabil „moş Neagu".
44
munic un eas fârte potrivit pentru a arăta, povicl câte 40 cr, loan Vâtăşan, d-na A fi ca Neagu, a fi oa Neaga, el e moş
44
Din „ Biblioteca de popularisar'e a Ins
cât de departe au ajuns Saşii ou politica Elena Voina, Paul Budiu, N. Baboe, Petru Neaga, „cu moş Neaga nici în oar nici în
titutului de editură Rali&n şi Ignat Sa-
lor de târire şi căciulire. Popp, D-na Vlădescu, Aleos. Străvoiu, Alecse teiâgâ, şi „SQ6-mă Neagă’n tileagă; ba io
mitoa din Craiova a apărut Nr 31: Don
Fisolgâbirăul aoestui cero Tompa Ist Moldovan câte 30 cr., George Bellissimus Juan, comediă în 5 acte de Moli bre. Cu nu, oă mi-e de grabă!* sunt (ficâtorl ou-
vân de mult stărue, p6te la porunca oelor 20 or.. Emilia Aron, Panteleimon Dima şi portretul autorului şi o notită biografică. uoaoute. Radu e numele omului ţanţoş şi
de sus, ca numai unde pote prin comunele N. Stoiooviol câte 10 or. Gr. Maior 20 Traducere de 1. Hussar. — Nr. 32: Poesii susoeptibil: „Radu mă chiamă !“ ecjioătârea
u
oă:
curat săsesol şi românesc! să pună notari or. d-na Eugenia Arion 80 cr. alese. Traduceri libere în versuri. Cu por care vrea să (Ţ î pâoate nu-ţî
maghiari. Cu ocasiunea oonferenţei de erî, ţi tretul autorului şi o notiţă biografică, de pune boii în jug ou el, nu-ţî prinde min
Astfel s’â întâmplat de curând şi în nute de d-1 profesor Dr. losif Blaga, s’au St. O. losif. — Fiă-oare număr din „Bi tea cu el. Rada & ajuns în cJL^orî numai
4
comuna Ungra lângă Oohalm, unde a fost inoassnt 18 fi, 10 or. blioteca de popularise costă 30 bani (15 ou epitetul „babă* : Ce mi-e baba Rada,
14
alegerea de notar în 20 Martie. Candidaţi Cu suprasolvirî au oontribuit Dâmnele cr.) legate în pânză 60 bani. oe mi-e Rada baba! cjio&torea: «dă nas lui
44
au fost saşi şi unguri. Dâr ce să vacjă şi Domnii: Elena Mocan 80 or., lord. * Ivan şi să suie pe divan e de origine
bulgară.
44
omul? Notarul vestit Schnell din Viserl, Muntân 80 cr., Maria Stănescu 60 or. Ars. „Parapleul Sântnlui Petru este tit
fiiu de Sas în comună săsâsoă, niol n’a Vlaiou 60 or., Virgil OniţiG 40 cr., Maria lul unei novele, prelucrată în traducere,
fost luat în sâmă, ci chiar la propunerea Baiulesou 40 or., Alecse Moldovan, Msria după Coloman Mikszâth, de 16n Niţu Top. Proprietar. Dl’. Aiarel Mureşianu.
parochului luteran de-acolo Friderioh Schmidt Popovioî, N. N., V. Goldiş câte 30 or., N. Cartea e tipărită pe hărtiă fină, având un
a fost declarat ca ales prin aclamaţiune Popovioî 20 cr., Dr. D. Popp 30 cr., An format plâout de 168 pag. Preţul e 60 cr. Redactor responsabil: Gregoriii Maior.
