Page 73 - 1897-04
P. 73
Sfiita, AteisMiiiîsi, „&as8ta*‘ iese în 2ă-care ii.
ţi Tii!8.fr?Ja Abonamente pentrn Anstro-Dngana:
Si'sşov, pîsţa clar* îîr„ SO. Pe un an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori /wiriinaM.» na e®
'primo«2. — M(mns!<»?'epv,a a.cr, «*> N-rii de Dumlneod 2 fl. pe an.
mismnat Pentrn România si străinătaie:
IK8ERATE nu ţj'/unoBO 1« /.dml- Pe un an 40 franol, pe ş6se
nlatraţluna î» Kyagov i;i 1» ur- luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
motirole BIruur! de aiminoluri: N-rii de Dumineoi 8 franol.
tn Vienu: M. Iktkti. Bsinrick
Sthaltk, lludolf Monte, A. Oppcliks Se prenumdră la tdte ofleiele
ifnciuolg.or; Anim Opptiik, J. poştale din Intru şi din arară
Dannubcr, In Budapesta: d. F. li la dd. «oleetorr.
Ooidbcrgerg, SckiUtn Bemat; în i^iamoitui ţentrn btssot
Bacuresoi: Agenct Ba vot, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
curoaie do Beramanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burs,: JCaroifn <* Lubmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Proţtil Inserţlxnllor: o seri» luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ffarmond pe 0 ooldnă G or. ţi Cu dusul în oasă: Pe un an
80or. timbru pontau o publi A D i T l J L LSI. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., petrei luni
care. Pnsiioărî mai dea o după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
t-ariiă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beciam.e pe pagina o 8-a o tele cât şi insorţiunilo sunt
Boriă 10 01, seu 30 bani. a so plăti înainte.
Braşov, lunî-larfi 22 Aprilie (4 Mai) 1897.
întâlnirea (lela Peterstmrg fare: „Cu inimă sinceră întindem cu Petersburgul e cam cu două tăi 0 interpelare în cestiunea visitei
mâna amicului regelui nostru, repre- şuri şi, cu tdtă generositatea Ţaru
şi Ungurii. dela Petersburg.
sentantului uns al marei şi puterni lui când cu dăruirea săbiei lui Ra-
Primirea monarchului nostru la cei naţiuni rusesc!, Ţarului Nicol&e koczy, ea nu păte fi interpretată In şedinţa de alaltăerJ, 1 Maiă, a die
Petersburg, care a fost atât de stră II, căci nu nutrim contra lui şi a nicidecum în sensul, că printr'ensa tei unguresol, deputatul Polonyi Geza fâoii
lucită, precum şi manifestaţiile de natiunei sale nicî o ură, nici un simţ s’ar slăbi eventualele nisuinţe auto o interpelare în cestiunea visitei dela Pe
amiciţiă şi apropiare între cei doi de resbunare . Er mai departe es- cratice la curtea din Viena. tersburg a Majestăţii Sale monarchului nos
44
împăraţi, a făcut asupra Ungurilor clarnă: „Cu stimă ne descoperim Dăr pe când oposiţionalul „El- tru. Mai întâiei Polonyi <j’ > & acea vi-
c
se
o impresiune cu totul deosebită. Or capetele dinaintea uriaşelor dovedi lenzăk îşi manifestă neliniştea sa sită este de-o însemnătate istorică, pe Ma-
44
goliul naţional maghiar a adus cu despre progresele naţiunei rusesc!; faţă cu accentuarea autorităţii îm jestafcea Sa „l’a însoţit în aoestă călătoriă
sine, ca la prima veste despre stră cel ce afirmă contrarul este un min părătesc! la Petersburg, soţul său simpatia şi binecuvântarea poporelor Sale,
lucita primire şi despre toastele ţi cinos, seu vorbesce ca orbul despre guvernamental din Clnşiu îşi începe fiind de convingerea, că aoestă călătoriă
nute de domnitori, ei se accentueze cu color!, schimbând naţiunea rusescă articulul despre drumul la Peters s’a fâout în interesul păcii . La astfel de
44
44
mulţumire acest mare eveniment, prin cu panslaviştii ... Şi în urmă, vor burg Ţicend, că în politică trebue evenimente e neapărat neoesar, cjise mai
care se asigură mănţinerea păcii. Se bind de radicala schimbare a situa să domnăscă mintea şi calculul rece departe Polonyi, oa să se marcheze esis-
pbte cjioe îuse, fără temere de-a greşi, ţiei, esclamă: „Nu, noi Maghiarii şi trăz asupra sentimentului şi a tenţa Ungariei ca stat. După soirile comu
că afară de cercurile oficiale guver nu urîm pe Ruşi. Acăsta o spun simpatiei. Apoi găsesce, că ami nicate în pressâ însă, trebue să constate
1
namentale, manifestarea „bucuriei * numai inimicii noştri. Ungaria nu ciţia cu Rusia pote se aducă încă cu durere, că şi ou ooasiuuea acăsta esis-
asupra epocalului eveniment s’a fă stă în cale der, ca Rusia mână în şi „folbse positive Maghiarilor, mai teuţa statului şi regatului maghiar a fost
44
cut cu multă reservă şi sub anumite mână cu tripla alianţă se asigure ales decă Rusia „va pune capăt agi cu totul nebăgată în sâmă. Decă Majesta-
4
clausule. pacea* . taţiunilor panslave şi daco-române . tea Sa călătoresoe, nu pote călători numai
44
Multe voci maghiare însă au Şi cumcă interesele unguresc! Asupra unui punct se unesc toţi oa împărat al Austriei, ci şi oa rege ai
arătat chiar mare nelinişte faţă cu în Orient nu vor fi sacrificate „ga- Ungurii: că le ar fi spre mare fo Ungariei. Cu tote astea în toastul împăra
44
anunţarea „strînsei amiciţii şi soli rantbză", <Ţ „Nemzet , „agerimea los, dăcă în urma apropierei de Ru tului rusesc a lipsit cu tocul regele ma
ce
darităţi dintre Francisc Iosif şi Ni- diplomatică a contelui Goluchowski sia sa va asigura pacea încă pentru ghiar, măoarcă astfel de toasta se stabi
11
colae II; unele văd în acesta o în şi sentimentul de om de stat ade vre-o 20 de am. lesc dinainte pa oalea pertractărilor diplo
44
noire a sfintei alianţe dela începu vărat maghiar al baronului Banffy . Cât de elastic! sunt Ungurii, matice. in încrega pressâ europene, preoum
tul veacului acestuia şi o reînviare De sigur, nu este vina acestora, când e vorba de cojocul lor, o seim şi în nota guvernului rusesc adresată gu
a reacţiunei; alţii se tem, că de dăcă un Polonyi nu împărtăşesce v e - 1 din esperienţă, de când predecesorii vernului bulgar se vorbesoe numai de îm
acum s’a sfîrşit cu tripla alianţă. derile lui „Nemzet" şi dăcă un Bartha lui Banffy, aristocraţii din Ardeal, păratul austriac.
N’avem, decât să cetim interpe găseece în toasturile mult admirate umblau cu petiţia pe la Ţarul Nico
laţia contelui Apponyi, ca se vedem împărătesc! o erore capitală consti Interpelantul a aucjit, oe-i drept, oă
lae I, rugându-1 se vină, se facă anumiţi omeni particulari din Petersburg
şi cunoscem mersul ideilor celor din tuţională maghiară.
ordine şi să-i scape de revoluţionarii au arborat stâgurl unguresol, ba şi amba
urmă, cari se tem de schimbarea Aceştia află adecă, nu fără kossutbiştî.
raporturilor de alianţă cu Germania. ăre-care temeiu, că Ţarul Nicolae sada austro-ungară a arborat unul, dăr au
torităţile rusescl n’au arborat nici măcar
Numai atunci aceştia se simt sigur! II în toastul, ce l’a ţinut în limba
un singur stindard unguresc. Vrâ deci să
44
în noua „solidaritate cu Rusia, dăcă francesă, a vorbit numai de Maies Deputaţii români în parlamen
nu va lipsi dintr’ensa nici Germa tatea Sa împăratul, de Impărătăsa şi tul vienez. In şedinţa camerei din Viena scie, dăcă s’a întâmplat în adevăr acâ9tă
nia, altfel nu. Acăsta ni-o spune Ap de familia împărătăscă, şi n’a amin din 30 Aprilie, în oare a avat loo alegerea desconsiderare a statului unguresc şi de
ponyi şi ni-o spun aprope tbte foile tit cu nicî un cuvânt, că pe lângă în secţia adresei şi în cea naţional-econo- aceea adresâză ministrului-preşedinte urmă-
unguresc!. acăsta monarchul nostru mai este mică, au fost aleşi din partea Românilor tdrea interpelare:
E bine, cjic ei, ca monarchia încă şi rege al Ungariei. in prima dep. lancu Lupul, în cea a doua „Având in vedere, oă cu ocasiunea
nostră se susţină cele mai amicabile Cu deosebire se plânge Bartha dep. Dr. Gr. Popoviă. Corespondentul nos visitei din urmă făcute la Petersburg din
raporturi cu Rusia, dăr numai şi nu în „Ellenzăk , că contele Golu tru vienes ne scrie, oâ a aflat din un is- partea Majestăţii Sale împăratului Austriei
44
mai cu scop de-a asigura pacea. chowski desconsideră pe regele ma vor bine informat, că şi privitor ia cele şi regelui apostolio al Ungariei, nici în
Orî-ce altă înţelegere înafară de ghiar înaintea străinătăţii, şi cji lalte secţii aJe căror constituire e încă pen- toastul rostit de Ţarul Ruşilor, nici în nota,
ce:
acăsta ar pute deveni periculosă. Ar „Acest domn crede, că are numai dentă, deputaţii bucovineni sunt deja siguri ce guvernul rusesc a adresat’o guvernului
fi fatal, prin urmare, dăcă înţelege împărat. Acest Poleac austriacit se de a ave în ele representanţl. Să crede, că bulgar — după oum s’a publicat textul
rea de pace cu Rusia n’ar sta în simtă ăre chiămarea în sine, de-a I)r. Zurcan va întră în secţia de petiţii, acestora în cjiare — nu se face amintire
consonanţă cu politica triplei alianţe. face din monarchul constituţional un baronul Vasiieo în secţia de legitimaţiunî, de starea de drept public şi de titulatura
Numai organul lui Banffy „Nem- autocrat? 44 şi Dr. Popovioi în saoţia justiţiară. Majestăţii Sale regelui maghiar apostolio,
zet“ jubileză, esclamând cu îngâm Nu-i vorbă, „strînsa solidaritate 44 ci se face amintire numai de împ&rat)
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 14 şi cimpoielor. Femeile cântau şi flăcăii se în îmbrăcate ou stofe albastre ca cerul, mână nefericită. Da, asta era nenorocirea în lume,
treceau puşcând care de cere mai tare, der boii, cari trag la oarăie încărcate cu măr despre care spunea mama aşa des.
Tablouri alese de Andersen. pe toţi îi întreoea mirele; şi acum—scum furi d’asupra oărora şed copii goi şi negri. „O beata păpuşă! începuse deja a se
I mergea cu oarevana prin pustiă. Ii urmării Un negru duce legat un pui de leu ce l’a însăra, cât de curând va înopta! Să ră
Sera a noue-spre-tjecea. multe nopţi, îi. văcjui odihnindu-se pe la oumpărat la târg; ei se apropia de cara mână ea totă noptea în pom? Aşa oeva
Luna făcu o pausă de vre-o patru isvâre printre palmierii usoeţl. In lipsă de vană ; tînărul negustor stă nemişcat şi pe nu putea răbda fetiţa. VoiG rămânea la
sprezece cjile. Acum o vădui ârăşl, sta merinde înfipseră cuţitul în cămilă şi îi gânduri, cari sbârâ la iubitai soţiă; in ţâra tine", îi dise copila păpuşei, deşi nu era
d’esupra norilor rotundă şi clară; auŢii oe-ml fripserâ carnea. RaŢele mele răcoreau ni negrilor visâzâ de frumosa-i flore albă cu tocmai ouragiâsă; deja vedea oum se f’uri-
istorisi de astâ-dată: „Dmtr’un oraş din sipul ferbinte, le arătai trunchii de stânci mirosul îmbătător, de dincolo de pustiă, îşi şâzâ împrejuru-i nimfele ou câoiuliţele as
Fezzau urmăream o caravană; înaintea pus întunecate, insule niârte în înfricoşata mare ridică trist capul — !“ — cuţite printre tufele întunecate, şi mai în
tiei pe o colină de sare se opriră. Cel mai de nisip. Nu întâlniră inimici pe drumul Trecu un nor înaintea lunei, şi încă fund zărea fantome, cari se apropiau tot
■bătrân dintre călători, — la brâu îi atârna pustiu, furtuna nu-i spărie, nici stâlpi de alţi mulţi. In sâra asta nu mai aucjil nimio. mai mult de ea, întinZându-i mânile, aoum
■o .sticlă ou 8pă şi pâne -- însemna cu bâta nisip nu le îngreună drumul. era teribil, auZea chiar rîsete; ah, oe fri-
Sera a doue-tjecia.
în nisip un quadrat şi scrise câte-va cu „Acasă se închina frumos» femelă pen câ’i era!
vinte din Uoran; peste locul sfinţit treou tru bărbat şi tată. „Mai sunt în vieţă? „VăZui o copilă plângând Zis® luna, „Der dâcă n’ai păoătnit nicl-odată",
44
44
întreg» caravană. Un tinăr negustor, un mă întrebă rugător. — Cu ajutorul lui Dum „era mâhnită pe răutatea lumei. Păpuşa ei gândi ea, „atunci nu ţi-se întâmplă nimio!
adevărat copil fericit, se vedea acăsta din nezeu călătorii trecură pustia; deseră vor oea mai frumâsă, aşa era de frumosă, în ore am păcătuit eu vre-odată? şi înoeph
44
ochii strălucitori şi in formele sale frumâee şedea sub frunŢele late ale palmierilor, cât merita o sbrte mai bună. Dâr fraţii fe să se cugete. „Vai da!" Z* după câtva
80
călaroa îngândurat pe oaiul său alb slo- unde îi încunjâră cocorii cu aripile neefir- tiţei, mojicii aceia duseseră păpuşa în timp, „am rîs ieri, vâZend o beată raţă
răitor. Să gândea ore la tînăra şi iubita-i şit de lungi; pelicanol ii privesce de pe grădină şi o aeăţarâ în pomul oel mai şchiopă legată cu un peteo roşu la pioior;
femee? romurele de mimosâ. Îmbelşugatele tufişuri înalt, apoi o luară riZând la ,,1'ugă. Fetiţa şchiopa forte curios, am trebuit să rîd;
„Erau numai două Ţile de când cămila sunt călcate de pioiorele elefanţilor greoi. nu ajungea eâ’şl scape păpuşa din exil şi sciu bine oa este păcat să riZl de animale!“
împodobită cu piei şi cu şaluri preţiose O mulţime de cete de negrii se întorc dela de aceea plângea aşa grozav ; sigur plângea şi Zicend aoestea se uita la păpuşă: „Tu
purtase pe fruinosa lui mirâeă pe stradele un târg din interiorul ţării; femeile cu nas şi păpuşa îşi întindea braţele printre frun- ai rîs vre-odată?" o întreba fetiţa, şi i-se
oraşului; acompaniată de sunetul tobelor turi de aramă împletiţi în părul negru şi Zele copacului spre fetiţă, făcând o faţă păru, oâ dă din cap păpuşa.
j
V -t't - .■
