Page 74 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 88.—1897.

„având în vedere mai departe, că în­ dirigiaţl spre Arta şi Fharsalos. Rechemarea ţelor rnuncitore. Âstăcfl agricultura în oa­ şi 50 fi. amendă, plus oheltuelile de pro­
tre decoraţiunile făouta ou mare pompă prinţilor de pe câmpul de resboiă se con­ şul cel mai favorabil abia decă aduce pe ces, — cu totul 187 fl. 66 cr. Soim, oă
din partea autorităţilor rusesoî, colorile re­ sideră oa inoportună. jumătate atâta venit, cât aduoea în timpul, d-1 preot Neagu a fost osîudifc in urcaa
gatului maghiar n'au figurat nicăirl: întreb când s’a stabilit venitul curat oatastrsl. unei ticălos© denunţări din partea învăţă­
pe d-1 mini9tru-preşedinte: Nota rusâscâ şi resEunsul guver­ Pe basa aoestor oonsideraţiunl s’a ho- torului renegat, dela şcola comunală din
„1) Luat’a dinainte măsuri guvernul tărît Szalay să facă propunerea de mai acea comună, Corneiiu Mnsta, şi a soţiei
ungureeo, oa ou ocasiunea visitei la Pe- nului român. sus. Resnlfcatul nu-1 cunoscem încă, oăoi acestuia Luoreţia. Denunţarea s’a făcut pe
tersburg a Majestăţii Sale să se validiteze a fost convocată cuvânt, oă ar fi „agitat in contra statului"
Am anunţat deja în numeral adunarea cum am efis,
demnitatea şi starea de drept publio a re­ numai erl. Foile oposiţiouale UDguresoI prin aoeea, oă a mustrat pe nisoe oopii de
trecut, că cabinetele din Petersburg
gelui maghiar în măsura, oe ’i-se ouvine? speră însă, că comitatul Somogy va primi şcolă, cari ou ocasiunea serbărilor „mile­
şi Viena în urma întrevederii împă­
„2) Oare sunt faptele, prin oare s’ar acestă propunere şi înoă cu adausul, oa nare" se duseră la biserioă ou oocarde un-
raţilor Nicolae şi Francisc Iosif au
pută proba, oă ou ocasiunea aoestei visite
adresat note identice guvernelor din adresa să fiă trimisă şi celorlalte adminis- guresol şi conturbau serviciul divin, fâoân-
de mare importanţă şi de însemnătate is­
Bucurescî, Sofia, Belgrad şi Cetinje. tr&ţiunl ale comitatelor, pentru disoutare du-şl haz din ele. — După oum ni-se sorie,
torică, stărei de drept publio a Majestăţii
Nota, ce a predat’o ambasado­ şi sprijinire. d-1 preot Ioan Neaga şl-a lăsat acasă soţia
Sale regelui maghiar ’i-s’a dat atenţiune
rul rusesc din Bucurescî, Fonton, mi­ Astfel noua acţiune are să se estindă cu trei copii, în împrejurări forte oritioe
şi cinstea cuvenită?"
nistrului de esterne român este de peste întrâgă ţâra şi de sigur, că proprie­ materiale. In asfel de împrejurări este o
Preşedintele declară, oă interpelarea
următorul cuprins: tarii de moşii o vor întâmpina cu buouriă, datoriă româuâscă şi oredinoiosă de-a veni
o va comunica ministrului-preşedinte. căci în adevăr, astăcjl sârtea agricultorilor în ajutorul acestei familii prin oontribuirl
„Sosirea Majestăţei Sale împăratului
şi Regelui Francisc Iosif la San-Peterburg dela noi e peste măsură grea. generose, alinându-i măoar în parte perde-
a oferit Augustului nostru Stăpân o nouă rile şi suferinţele îndurate prin acestă
Resboiul turco-grecesc.
ocasiune de a constata perfecta conformi­ osindă grea. Contribuirile se pot trimite şi
Din Atena se anunţă cu data de 1 tate de vederi oe esistă între amândoi Su­ de-a dreotul d-n<u Gizela Neagu, preotâsâ
MaiQ: Noul ministru-preşedinte Eallis, luând veranii. — 21 Aprilie v. în Gladna română (posta uit. Fucset).
parte la 28 Aprilie la o întrunire a oposi- „Majastăţilor Lor le-a plăcut să re- Visiîeîe domnitorilor. In cerourile di- In cestiunea timbrelor pentru tjiarele
ţionalilor, a susţinut, că vina la desastrui cunâscă, cât atitudinea guvernului român plomatioe din BuourescI se vorbesce, că în
dela noi în Austria. Se soie, că în Austria
suferit de armată la Larissa cade numai a rămas ooreotă şi prudentă în prasenţa luna Iunie d-1 Felix Faure, preşedintele
se înoassâză după (fiarele, oe se trimit
asupra fostului şef al statului major gene­ diferendului greco-turc. Acestă atitudine Republicai franoeee, va întârce Ţarului Ru­
acolo din Ungaria şi Transilvania oâte-o
ral Mahris. Prinţul de coronă Constantin este ou atât mai apreciată de amândoi Mo- siei visita din tâmna trecută, âr pe la sfâr­
taxă de 1 cr. de fiă-care număr, tocmai
s’a ÎDorecfut în acesta. Prinţii, adause Rallis, narchii, oă ea răspunde voinţei Lor ferme şitul lui August împăratul Wilhelm al Ger­
aşa, oum statul ungar înoassâză oâte-o taxă
şi-au făcut datoria în tote privinţele şi în de a veghia la menţinerea păcei generale maniei sa va duoe de asemenea la Peters­
de 2 cr. după fiă-oare număr de efiar sosit
deosebi prinţul Nioolae şi-a espus viaţa şi la întărirea principiilor de ordine şi de burg. Se crede, oă întoroându-se din Rusia,
aiol din România. In cestiunea acâsta, (fia-
mai de multe ori. Trebue, di Rallis, în drept, base esenţiale ale desvoltărei paei- Suveranul Germaniei va veni şi în Româ­
86
riştii nngurl din Caşovia s’au adresat cn o
momentele de faţă, să se evite oa nu cum­ fioe a prosperităţei naţiunilor*. nia, sciufc fiind, oă de repeţite-orl împăra-
petiţiune oătră camera deputaţilor din Pesta,
va dinastia legitimă şi ordinea morală în ratul Wilhelm şi-a manifestat dorinţa de
Ministrul de esterne român, d-1 cerând să se îndrume guvernul, ca să mij-
Grecia să sufere, fiâ şi cea mai mică, sgu- s face o visită Curţii române regale. Nu
Dim. Sturdza a răspuns în terminii looâsoă scutirea dela aceste taxe a <fi are “
duire. se soia însă sigur, clica „Timpul", decă îm­
următor!: lor, ue se trimit dela noi pe teritoriul aus­
In 30 Aprilie săra a fost o luptă la prejurările vor permite împăratului Germa­
„Bine-voiţî a esprima Exc. Sale co­ triac. Acâstă petiţia s’a pus în discuţiă în
Velestino între Turci şi Greci. Raporturile nici ca să visiteze România la întorosrea
mitelui Muravie’w satisfacţiunea guvernu­ şedinţa de alaltăerl a camerei ungare. Ea
foilor din Atena spun, oă un regiment tur­ din Petersburg.
lui M. S. Regelui pentru oomunioaţiunea a fost susţinută de Coloman Thaly, care
cesc a fost decimat în aoăstă luptă de ca­
oe mi-a fost făcută de Exc. Sa ministrul Din Macedonia. După o soire din co­ <fise, oă decă guvernul n’ar fi în stare a
valeria greoăsoă şi după aceea artileria tur*
Rusiei asupra atitudinei corecta şi pru­ muna Moidovişte (Maoedouia), valiul din mijloci cassarea amintitelor taxe, atunol să
căscă, deşi fusese întărită cu trei baterii,
dente a guvernului român, în presenţa Bitolia a comunicat Eforiei şoolelor române se ia şi la noi astfel de taxe după (fiarele,
a fost silită a se retrage. La lupta acăsta
diferendului greco-turo. Politica Pomâniei un ordin sosit din Constantinopol, prin ce vin aici din Austria, er sumele adunate
a luat parte şi şeful de insurgenţi TahF
a avut de ţintă constantă de a servi sfor­ care se permite întrebuinţarea limbei ro­ pe acestă oale să se destineze fondului de
cu un număr ore oare de voluntari.
ţările marilor puteri pentru menţinerea pă­ mânesc! în biserică. E de notat, că aoest pensiune al Ziariştilor maghiari. Ministrul
Raporturile turoescl ale lui JEdhem-
cei generale, care este garanţia ordinei, li­ ordin, care a făcut printre populaţia ro-.. de finanţe Lulcdcs (fise, că el gâsesce ces­
paşa spun, că la lupta dela Velestino, care
niştei şi desvoltărei Statelor. Guvernul M. mânâscă cea mai bună impresiune, a fost tiunea aoesta de importanţă, dâr nu pote
a început săra şi s’a continuat dimiDăţa.
Sale Regelui e fericit, că atitudinea sa co­ comunicat telegrafic valiului, care la ur­ să dea încă un răspuns meritoriu în oausă,
Trupele turcesc! au luat trei întăriturl şi
rectă şi prudentă a fost apreoiaţă de M. genţă a înounosoiinţat despre acâsta Efo­ deore ce afacerea se află toomai acum în-
patru şanţuri. Grecii a’au retras într’o po- ■»
S. împăratul Nicolae şi de Ausgustul Său ria şcolară. tr’o stare de transiţiă. Petiţia, la fiotărîrea
siţiă la partea drăntă dela Velestino. Halii-
Ospe, împăratul Francisc Iosif". camerei, şi s’a predat lui ou însărcinarea,
paşa ou 10 batalione şi cu 2 baterii călă­ •j* General Creţeana. înainte cu câte-va
reţe a plecat spre Velestino, pe care Turcii Soirea despre notele identice (file a răposat generalul Victor Creţeanu, de-a stărui pentru favorabila ei resolvare.
speră a-1 ooupa în ourând. ale contelui Muravieiv şi ale contelui fost inspector al cavaleriei române şi ad­ Corone elerne. Din incidentul morţii
Goluchowslcy cătră „cele patru state
Se asigură din Atena, că noul minis- jutant regal. Generalul Creţeanu s’a distins meritatului parooh Radu Popea din Satu­
41
balcanice au produs, se cjice, mare
teriu e decis de a continua de-ocamdată r&s- în răsboiul ruso-româno-turc din 1877, oând lung, On. D-n Nicolae Ghiorniţă. proprietar
mulţămire în Yldiz-Kiosk. Sultanul
boiul. Consiliul de miniştrii ţinut Vineri era colonel şi oomandant al brigadei de în comuna Cumulata, comit. Făgăraşului,
privesce aceste note ca o dovadă,
săra a durat pănă la 1 năptea. S’a hotârît roşiori. El a fost lăudat şi distins atunci oa rudeniă a răposatului, împreună cu fa­
că intenţiuniîe Rusiei şi a Austriei
unanim, oa miniştrii Zomado şi Thetolcis să de domnitorul Carol, şeful armatei aliate milia sa ni-a trimis în locul unei cununi
ţintesc la susţinerea integrităţiii Tur­
plece la Fharsalos spre a esamina starea ar­ înaintea Plevuei. La bătălie dela Rahova, peritâre p9 sioriu 10 fl. drept cordnă nepe-
ciei.
matei, şi apoi să se întăroă grabnio şi să oare s’a terminat cu o învingere a eştirei ritore, ca contribuţiuue la fondul pentru şco­
Tot din Constantinopol se anun­
raporteze cabinetului. Atunol oabinetul va românesel, oavalers. oa şi infanteria au larii români săraci înfiinţat în memoria „iu­
ţă, că Vinerea trecută a avut au­
1
decide, dăcă este să se continue răsboiul, fost puse sub ordinele directe ale lui Cre­ biţilor răposaţi' . Se ohitâzâ acâstă sumă în
dienţa la Yldiz-Kiosk ministrul ple­
său va fi de lipsă a se face paşi pentru ţeanu. înmormântarea răDOsafu'ui general acest mod şi se arată, că s’a adaus la nu­
nipotenţiar al României Djuvara.
ourmarea resboiului. s’a făcut Vineri. Armata, compusă din 1 mitul fond. — Braşov, 18 (30) Aprilie 1897.
Cu acbsta ocasiune Sultanul a dat
Să luorăză încă cu mare grabă mai batalion vânători, 2 baterii artileriă şi 2 — Comitetul par ochiul român gr. or. din Ce­
espresiune mulţămirii sale pentru
departe pentru înarmarea generală; totă esoadrone de cavaleriă, a fost ooinandată tatea Braşovului.
atitudinea corectă a României faţă
armata de liniă, reservele şi voluntarii sunt de ooîonelul Coandă si a făcut onorurile
cu conflictul greco-tureesc. „Economul", institut de credit şi eco­
militare la ci anteriul Şerban Vodă. La în­
nomii în Clusiu, după oum am arătat şi
mormântare au luat parte: representantui
altă-dată, a hotărît să dea o nouă emisiune
regelui, miniştri, generali etc.
Sera a doue-tjeci şi una. Comitatele în cestiunea dârei de de acţiuni pentru a şi urca capitalul sooial
„Privii în Tirol", (fise luna, „lăsai să pâment. Capitalul gr. cat. din Lugoş a adresat încă cu 50,000 fl. Prospectul pentru acestă
arunce molicjii pe stânoile înalte umbre cătră clerul acelei diecese o oirculară, în a doua emisiune de acţiuni îl publicăm, pe
E vorba, ca în curând să se pornâsoă
afunde şi întunecate. Privii la Sf. Ioan ou car® i-se aduce la cunossinţă, oă în Dumi­ pagina a patra a numărului nostru de a(fl.
o nouă aoţiune în comitate, al căreia scop Q
D-1 Christos pe umeri, cum stă la zidurile neca mironosiţelor (9 Maiă n.) va fi consa­ Atrag m atenţiunea celorrinteresaţl asupra
tinde de astă-dată la uşurarea proprieta­
caselor, colosal, dela podinâ pănă sus în crat în biserica catedrală metropolitană din acestui prospect. „Economul" e cunoscut
rilor de moşii prin împuţinarea dărei de
vârf. Sf. Fiorian turna apă pe casa ou- Blaşiu noul episcop Dr. Demetriu Fuidti, între cele mai solide şi înfloritor© bănci
pământ.
prinsă de flăcări şi D-1 Christos atârna pe er în 16 Maih va fi instalat în scaunnl ale nostre.
Iniţiativa are s’o ia comitatul Somogy.
oruoea din drum. Astea sunt icone vechi episoopeso al Lugoşului. Li-se dispune deci
Aoest comitat convocase adunarea gene­ Grindină şi rupere de nor. Se sorie,
pentru generaţia nouă; eu însă vătjui ridi­ preoţilor din dieoesă, ca în Dumineca de
rală de primăvară pentru (fiua de erl; de­ că în ţinutul Canijei mari Vinerea trecută
carea lor cum urma una după alta. In vâr­ 9 Maid n. după S. liturgiă „prin cântarea
putatul Szalay îşi insinuase dinainte pro­ a căcjut o grindină fârte dâ3ă de mărimea
ful dealului zace oa cuibul unei vrăbii o mă­ Doxologiei să înalţe rugăciuni fierbinţi de
punerea, ce avea s’o facă în aoâstă adu­ alunelor. După grindină a urmat o groz-
năstire de oălugăriţe; două surori stau în mulţămitâ cătră Tronul divin, implorând
nare, ca adecă comitatul printr’o adresă nioă rupere de nor. Stradele şi pivniţele
turn şi trăgeau clopotele; amândouă erau ajutorul Tatălui ceresc peste noul archiereu,
cătră dietă se oâră elaborarea unui pro­ au fost tote umplute ou apă. Grindina a
tinere, deci era iuoru firesc să’şl arunce âr de aci încolo la eervioiul divin şi în ru­
iect de lege, prin oare darea de pămănt set causat mari pagube mai ales în grădini.
privirile peste vârfurile dealurilor afară în găciunile pentru episcop să amintâsoă pe
se reducă la jumătatea sumei de până acum.
lume. Pe şosea se vedea venind o trăsură, episoopul dieoesan ou cuvintele: Frcasfin- Canuniă. Din Bucuresol ni-se anunţă
Propunerea acâsta şi-o motivase Sza­
se aucji sunetul postilionului şi sărmanele ţitul episcopul nostru DemetriuCirculara e oununia d-lui Dumitru JEvolceanu cu d-ra
lay ou faptul, de-altmintrelea bina cunos­
oălugăriţe îşi îndreptară privirile ou acelaşi datată la 16 Aprilie şi portă subscrierea Constanţa Bârsan, săvârşită erl în 20 Apri­
cut şi recunoscut de toţi, oă preţurile bu­
gând spre şosea; în ochii celei mai tinere vicarului oopitular Petru Fop. lie v. — Felicitările nostre!
catelor sunt astăifl cu 30—4O°/ mai mici,
se zărea o lacrimă. — Sunetul cornului se 0
de oum erau pe timpul, când s’a stabilit Inchisorea de stat dela Seghedin a Operă germană. Viueri şi Sâmbătă s’a
aucjea tot mai slab, olopotele mănăstirei
venitul curat oatastral, pe basa oăruia s’au mai primit astă<fl, în 3 Maid nou, un ospe dat frutnâsele opere „Carmen" şi „Traviata"
făceau să amuţâsoă sunetele postilionului.
repartiţiat dările. De altă parte oheltuelile român, anume pe d-1 Ioan Neagu, preot în ambele c’un succes relativ strălucit. In
cultivărei păpaântului s’au urcat în mod Gladna română, comit. Caraş-Sevenn, oare „Carmen" d-ra Szegheo a cântat în mod
considerabil mai ales prin scumpirea bra­ a fost osindit la 6 luni înehisâre do stat pasionat, jucând forte bine, pe sburdalnioa