Page 75 - 1897-04

Nr. 88.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Carmen, asemenea şi înfăţişarea ei a fost şi faţă cu interesul, ca se dovedesoe din Sosirea trenurilor în găra Braşov : In timpul cufandărei s’au aprins, din
de tot nemeritâ. Ansamblul l’au susţinut tdte părţile se aştdptă o viuă participare. Dela Buda-Pesta I, Trenul accelerat oausa frecărei seu a trăsnetului, materiile
toţi perfect. D-nii Matr&y, Mayer şi Lo- Serbarea se va deschide prin plănuita in­ (pest9 Arad) sosesoe la 5 6re 7 min. di­ ardătore din diferite loourî, mai ou sâmă
renz s’au distins. „Traviata" are musieă trare triumfală de Primăvară a reginei de minâţa. II, Trenul de pers6ue la 8 6re masele de asfalt şi de uleia, astfel oă o
mai uşâră ca „Carmen** însă pârtiile cântă MaiCi şi a suitei sale în sunetul unei polo­ dim. III, Trenul aocelerat peste Cluşiu la mare imensă de flăcări a învăluit tot ţi­
reţilor sunt mai grele. Am admirat pe emi­ neze, tete îmbrăoate ca flori, âr în fruntea 2 6re 9 min. p. m. IV, Trenul mixt la 10 nutul.
nenta eântăreţă d-ra Alice Gordon, care lor anunţată de eroic}! şi de pagi drăgăs-
ore 25 min. sera (acesta d'fia Buda-Pesta
are o coloratură admirabilă şi un tril splen­ t6sa regina de Maiă ou primăvara de-a pănă la Cluşiu e tren de persdne, âr dela ULTIME SOIRI. .
did, din care se p6te aurji de tot clar fiă- drâDta ei. Pe tronul împodobit cu flori se
Cluşiu pănă aici tren mixt). V, Un alt tren
oare ton, aşa un tril rar s’a aucjit în Bra­ aşăc}ă apoi Majestatea şi acum se desfăşură mixt, care oiroulă numai Vinerea dela Au- Atena, 2 Maiu. Cabinetul s’a
şov. D-nii Matray şi Lorenz au fost la înăl­ frumosul şir de flori la pioiorele ei, adu- gustin (Agostonfalva) sosesoe în Braşov la constituit. In cameră ministru-pre-
ţime. Cuintetele dm operă de totă frum- oendu-i printr’un joc vesel omagiale lor. şedinte Rallis a declarat, că cea
7 ore 4 min. diminâţa.
seţ9a. Iu sunetul trimbiţelor şi a unei po­ Bela Bucuresd sosesoe aici: I trenul dintâiu grije a guvernului este reor-
Acjb Luni, se va da drama musioală loneze merg apoi florile vesele, şi acum se mixt, care oiroulă numai Vinerea dela Pre­ ganisarea armatei, care a arătat
„Evangelimann“ ca novitate de Wilhelm începe în corturi frumos împodobite de deal, la 7 6re 8 min. dim. II Trenul ao­ mult curagiu. Delyannis a declarat,
Rienyi (în oare după cum aucîim, va oânta cătră gingaşe domne şi domnişore venerarea celerat la 26re 18 min. p. m. III. Tren mixt că partida sa va sprijini cabinetul,
şi corul de şcolari al d-lui Lassel.) bucatelor, băuturilor, florilor etc. dăruite. la 5 ore 20 miu. p. m. IV Trenul do p«r- păn’ ce va dura resboiul.
La amintitul picnio se va adauge şi o se­
Coral vocal al plugarilor români din sdne la 9 6re 8 min. sdra. V, Trenul aoce­
rată dansantă şi musioa esoeientă militară NECROLOG. Maria C. Panţu elevă la
Secusigin va arangia în 23 Aprilie v. c. lerat la 10 6re 19 min. sdra.
va ooDtribui a ridica însufleţirea dansa­ scâla civilă luterană din ioc în etate de
(ruga) un concert împreunat ou joc, al oă- Bela Keedi Oşorheiu sosesoe: I, Trenul 15 ani, împărtăşită cu Sf. Taine, a răposat
torilor.
ruia venit curat e destinat pentru fondul de persone la 8 ore 25 min. dim, (are le­ în 19 Aprilie st. v. la 12 6re din d’- Ră­
In fine se observă, că preţul de in­ gătura în St.-Georgî cu Ciuc-Szerda). II,
corului. măşiţele pământesc! ale defunctei se vor
trare în sală e de 50 de or., âr un loo pe Trenul de persone la 1 oră 51 min. p. m. ridica Ludî 21 Aprilie, la 3 ore p. m., din
P r o g r a m a : Motto: „Soiinţa culţi-
galeriă oostâ 1 fl. 50 cr. Vânzarea de bi­ dela prima Iulie păn’ la 31 August va ave casa Nr. 13, Piaţa Prundului, şi se vor de­
vâză**. oor mixt; „Foie verde**, oor mixt pune spre veolnica odihnă în cimiterul bi-
lete la d-nii Hiemesch librar, fraţii. Simay, şi acest tren legătura cu St.-Georgi cu Tuş-
de G- Musioescu; „Imnul Domnului**, poe- serioei Sf. Treimi de pe Tocile. — Jalnica
magazin de lipsoăniă şi la d-1 H. Aronsohn, uadul). III, Trenul mixt sosesoe la 7 6re 3
sie de 1. Grozesou, declamată de Florea familia.
biuroul pentru bilete de drum de fier se min. sera, (are legătură cu Ciuo-Szereda).
Bariu', „Hora Sinaii**, cor mixt; „Omul
începe d9 ac}*» 3 Maiă, încolo. E de dorit, Bela Sinaia va sosi aioî, începând dala
frumos**, poesie de A. Hureşianu, decla­
oa în săra amintită visitatorii să apară în prima Iulie în fiă-oare Duminecă şi sărbă- D I V E R S E .
mată de Ana llie-, „pis’a badea**, cor mixt
toaletă simplă de soarea. tore precum şi în fiă-oare Joi, un tren de
de G. Musioescu; „Lenea, beţia şi luxul**, Partioularităliîe umanilor mari. Cesar
persone la 7 ore 40 min. dim. leşina de oâte-orî auflea tunând şi când
dialog predat de Iosif Albota şi Floria Buia.
Bela Zârnesd la gara Braşov- Bartho­ vedea fulgerul, începea să tremure şi să
Sns opiuoă**, oor mixt de I. Vidu; „Vlă-
r Dela societatea „Progresul“ din Făgăraş.
duţul**, monolog predat de Adrian Uie şi lomeiu vor sosi următârele trenuri: I, Tren se uite oa un idiot.
apoi de Isaia Vanetu. „Cucuruz**, oor bărb. Făgăraş, 1 Maiu n. 1897. mixt 6 ore 24 min. dim. II, Tren mixt la Ragele Enrio III al Franciei nu
1 oră 4 min. p. m. III, Tren mixt la 8 6ra putea suferi pisioele, când vedea vre una
de Y, Humpel; „Serenada**, oor bărb. de Joi, în 29 Aprilie u. c. s’a făout res­
6 min. sdra. îl venea rău şi începea să verse. Poe­
Marscbcer. In pausă şa vor juoa „Căluşe- taurarea societăţii română de diletanţi
riul** şi „Bătuta *, sub oonduoerea vătavu- „Progresul** din Făgăraş pe un nou period tul Sohiller înlemnea de spaimă când vedea
1
lui D. Ihe. de 3 ani. W a r i e r a t e . un păianjen» Poetul german Gellert să
S’a ales preşedinte ou aolamaţiune d-1 Marea inorfcii, Sodoma şi Gomora. temea de şârecî şi începea să ţipe când
Sein mărunte din România. Dr. Ioan Turcu; vioe-presidentă d-na Maria Apa mărei mdrte, de 6 ori mai sărată ea vedea un şdrace, Petru cel Mare se temea
Regele a conferit ordinul „Corâna Dan; secretar: Ioan Berescu; cassar: Ioan a Ooeanelor, are un gust forte amar şi o de cărăbuşi şi pentru lumea iutrâgă n’ar fi
României", în gradul de mare-ofiţer d-lui Dejenariu', controlor Ioan Scurtu; membrii greutate speoifioă aşa de mare, înoât băr­ pus mână pe vre-unul. Iacob I din Anglia
C. I. Stoicesou, fost ministru al afacerilor în comitet: dâmnele Bele, |Poparad, Cos- cile cari plutesc pe ea se răstornă uşor. tremura când vedea o sabie st^ălucitâre.
străine.
garea, Elisabeta Pop, Florea şi Roman, şi împrejurarea acâsta, vânturile puternice ce Ludovic XI, Talleyraud şi regina Elisabeta
Campania explorărilor miniere va în­ daii: Ban protopop, [Poparad, Belle, Bar- se deslănţuesc pe neaşteptate, temperatura a Angliei, de câte-orî aucfia rosfcindu-se
cepe peste oâte-va cjile. D-nii ingineri Fasou doşi, Aron, şi Dr. Şierban. înaltă şi presiunea atmosferică grea, nesi­ cuvântul „mărte**, îngălbiueau şi le venea
şi Neguliol vor pleca dilele acestea în Do- rău. Savantul Erasmus de Rottardam leşina
brogea, âr d-1 Miroea în Moldova. Din Novembre 1896 pănă acuma: au guranţa ţărmurilor, în sfârşit exalaţiunile
întrat în eassa societăţii 284 fl. şi fondul de puoidsă prin numerosele isvdre de pe când mirosia vre-un pesoe. Omenii mari
Nouele tarife urcate ce au întrat în vi- au şi superstiţiilelor. Scriitorul englss Ion-
gore dala 1 Maifi st. n. pentru călători pe s’a ridioat la suma de 615 fl, bani depuşi ţărmurii răsăritean şi apusean şi chiar din
căile ferate române, au fost afişate la t6te la „Furnica**. S’a sporit forte frumos şi bi­ mijlocul mărei — tote acestea sunt căuşele son întră în odaie tot-d’auna cu piciorul
staţiile drumului de fier. blioteca. S’a dat o produoţiuns teatrală şi pentru cari nu se face navigaţiune pe drept înainte: dâoă din întâmplare păşea

D-1 major Cătunaanu din marină a s’au ţinut patru serate literare. Corul so- acea Mare precum şi pricina pustietăţei cu stângul, se întorcea ca să între a doua
fost numit şef al portului Constanţa, âr cietăţei a învăţat liturghia, oe a şi câutat’o împrejurimilor. 6ră cu piciorul drept. Lord Byron nu voia
d l inginer Luoasievicî a fost numit agent deja d9 trei-orl în biserică în sărbătorile Pleoând din Ierusalim prin Yeriohon să dea nimănui sare la masă, âr dâcă cineva
al vaporelor române din Constanţa. vărsa sare pe masă, sărea oa un nebun şi
Pasoilor. şi trecând şesul pustiu al Iordanului sjungi
Botezul vaporului „Ignatio Florio**, P. în partea nordică a Mărei. Din punctul nu voia să mai măuânoa.
care va primi numele de „Princesa Maria** acesta, marea mortă se întinde liniştită şi
se va face cu mare solemnitate la 15 Maiă
în portul Constanţa. iHersauS tF’eBţupilGîB', maiestdsă cât ouprinfll cu ochii, âr ţărmul „ALBIM” institut te credit şl de economii.
ei se înalţă superb şi drept ca păretele.
Marea Daoesă de Hessa se va întdree dela 1 Maiu st. n. FiflSaaH» Uraşov.
mâne, Marţi, la Darmstadt. Prinoipesa Ma­ In partea sudică a mărei ajungi după Conspectul operaţiunilor în luna Aprilie 1897.
ria şi principele Ferdinand o vor însoţi Dela 1 Maiu ca de obioeiu circuleză o călătorie obositâre de două cjde, plecând I n t r a t e :
pănă la graniţă. mai multe trenuri, atât pe linia drumurilor din Hebron.
Numărar ou 1 Aprilie 1897 fl. 8,298.07
de fer ala statului cât şi pe linia tram- In acâstă parte se înalţă frumosul
Piarul aurelianist, oare va apâre dela Depuneri spre fructificare . „ 180,882.18
1 Mafii st. v. în Buouresol se va numi, vayului din loo. dâl al Sodomai, înalt de 180 metri. Partea Cambii răscumpărate. . . „ 91,067.74
precum se spune, „Drapelul**. Plecarea trenurilor dela gara centrală de jos a dâlului e formată din blocuri de Conturi curente . . . . „ 30,687.11
Vineri au plecat din Brăila 150 de din Braşov este de acuma înoolo urmâtorea: sare. Iu decursul vremurilor, multe din împrumuturi pe efecte şi
voluntari greoi, cari s’au îmbarcat spre a La Budapesta plecă I, trenul nrxt la blocurile acestea au fost mâncate de ploi, alte împrumuturi . . „ 9,092.95
merge în Grecia, âr din Galaţi 350. împrumuturi pe producte . „ 1,800.—
5 6re 8 mia. dim. (aoest tren merge pănă unele au acum forma de colonade şi pri­ Bănci . . ........ .............................„ 120,619.22
Comitetul naţional studenţesc au ho- la Cluşiu oa tren mixt, âr de acolo mai vite din depărtare, par’oă sunt figuri de Monetă.................................„ 2,686.76
tărît să ţină o întrunire de protestare în departe ca tren de persănej. II, Trenul ac­ omeni, mai ou sâmă de femei. Comisiunî, oupâne şi efecte „ 36,846.77
contra inspeotorului de şodle din Macedo­ In partea sudică marea n’ara decât Interese şi provisiunî . . „ 18,702.03
nia, Apostol Mărgărit. celerat (peste Cluşiu) la 2 6ra 45 miu. p. Rimesse................................„ 1,321.96
m. III, Trenul de persone la 7 ore 48 rnin. o adâncime de 1—6 metri. Aci se sourge
La Iaşi un oârciumar a scos în stradă laoul Seboha şi de aoi valurile, când sunt Diverse.................................„ 10,942.58
un vas în oare fusese spirt. Băiatul din sâra. IV. Trenul aocelerat (peste Arad) la fl.____512,947.37
cârciumă, neavend ce face, s’a apuoat şi a 10 ore 26 min. sâra. bătute de vânturi mari, aruncă bucăţi da
dat foc drojdielor, ce mai rămăsese, astu­ La Bucurescî plâoă I, trenul, de per- puoiosă şi de astfalt curat. E ş i t e :
pând îo urmă vasul. De-odatâ vasul a e?- sdne la 3 ore 55 min. diminâţa. II, Trenul Marea mortă a apărut pe pământ pe Depuneri spre fructificare fl. 164,921,30
plodat ou mare vuet, sărind sfărimăturile la sfârşitul periâdei terţiare, când s’a for­ Cambii escomptate . . 71 131,548.95
în tote părţile. Un trecător evreu a fost accelerat (ce vine dela Arad) la 5 ore 14 mat marele sistem al crăpăturilor meridio­ Conto curent............................ 7,662.84
grav rănit la faţă. Băiatul fu arestat. min. diminâţa. III, Trenul mixt la 11 ore împrumuturi pe efecte şi alte
a. m. IV, Trenul acoelerat (oe vine pe la nale, ee se întinde dela laoul Albert, din î m p r u m u t u r i . . . . 16,867.—
Din Iaşi se anunţă, că la PascI au Afrioa, pănă la Taurus, din Asia-Mioă. 77
dispărut dela casele părinţilor 7 fete, des­ Oradia-Claşiu) la 2 6re 19 min. p. in. Acestea din urmă, cea mai adencă împrumuturi pe producte . 77 833.42
pre cari se presupune, că au fugit spre La Kesăi-Oşorheiu plecă I, Trenul de Bănci........................................ 146,470 95
Galaţi. persone la 5 6re 19 min. diminâţa (are le­ (400 de metri sub nivelul mărei), avea, în Monetă . . . . . . 77 4,064.33
periodele bogate, înainte de desastru, un Comisiunî, oupone şi efeote . 18,681.34
gătură ou Tuşnsd-Ciuc-Szereda). II, Trenul Interese şi provisiunî . 780.95
nivel mai ridioat, după cum arată drumu­ 77
jDela reuniunea crucei roşie. Sun­ mixt la 8 6re 50 min. a. m. III, Trenul de rile diluviate ale şesului Iordanului şi blo Spese şi salare......................... 77 1,886.55
Rimesse...................................
1,303.76
tem rugaţi a publica următorele: Precum' persone la 2 ore 55 min. p. m. (are legă­ ourile deslipit9 din muntele Sodomei. Diverse..................................... 10,785.51
s’a mai anuDţat, comitetul reuniunei cruoei tură cu linia Tuşnad-Ciuc-Szereda.
Cufundarea Sodomei şi a Gomorei s’a Numărar cu 30 Aprilie 1897 77 7,140.47
roşie va arangia ou ooncursul musioei mi­ La Sinaia va pleca înoepând dela 1
întâmplat în epoca nouă aluvială sâu geo­ fl. 512,947.37
litare din loc în 8 MaiQ 1. o. sâra la 7 A Iulie a. o. în fiâ-c&re Dumineoă şi sărbă-
logică.
ore în saloDele Redatei un picnic în legă­ t6re precara şi în fiă-care Joi, un treD de In partea de sud a peninsulei Lisan, V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
tură cu o serată dansantă în favorea nu­ persone la 6 ore 40 min. sâră. unde se află acum uu golf al Mărei, tre- diligent. adjunct.
mitei reuniuni. .Dela gara Braşov- Bartholomeiu la Zer- bue să fi fost un şes forte rodiror, cu ora­ V. Uyegeş m, p,
Comitetul damelor, care a luat asu- nescî vor oircula trenurile iu modul urmă­ şele Sodoma, Gomora şi altele. Acestea comptabil.
pră-şl arangiarea petrecerei e da mult în tor: 1, Tren mixt pJeoă la 9 6re şi 5 mio. s’au cufundat, probabil, în timpul unui
Proprietar: S#1*. Aurel Mureşiama.
deplină activitate şi promite programul forte a. m. II, Tren mixt la 3 ore 18 mm. p. cutremur violent, oare a rupt soorfa pă­
interesant o serată din cele mai plăcute, m. III, Tren mixt la 9 ore 15 min. sera. mântului pa o întindere mare. Redactor responsabil: Gregoriu maior.