Page 77 - 1897-04

Mîctitm, Aăffllrtisti'alioîa,
îi îipBSîfia
Hraţio’r. piaţa mar# 'âs, 83,
9easuso*i nafeuKCBdo au xs
Ssiciefo. — &k»mn»oript6 a» u«
raiiriiuet.
IHSERATE a» prixnusp la Âdnil-
Rlnirnţluneîn liraqov iji la «.r-
mătdvnlo Birouri de snusoiurl:
în Yiona: .V. Jhtksi, Eeinrich
Bchahk, Sudaif Morte, 1. Ovpaitka
Nachfolfjer; Anton Oppelik, J.
Danncbcr, în Budapesta: A. V.
Boldtiergerg, .tckstem Berna; în
Buenreaol: Agsnct Eavae, Suo-
oursale de Boumanio; In Ham-
burt,: Karoiyi & Licbmann,
Preţul Inoorţlunllor: o acria,
zarmond pe 0 ooldnă S ar. şi
BOor. timbra pentru o publi­
care. Publicări moi dane daaă
tarifă şi învoială.
Beoiamo pe pagsna a 3-a o
seri» 10 or. sau 80 bani.
. 39.
Din cansa silntoi sărbători cliarul nu Ta
apără pănă Joi săra.
Nota identică austro-rusă.
Cel mai important eveniment
este şi rămâne acţî pasul, prin care
s’a manifestat hotărîrea luată de mo-
narchii Austro - Ungariei şi Rusiei,
de-a procede în unire pentru susţi­
nerea păcii, pe basa statului quo, în
Peninsula-balcanică.
Prin nota identică, ce au adre-
sat’o guvernele ambelor împărăţii
României, Serbiei, Bulgariei şi Mun-
tenegrului, s’a inaugurat o nouă faşă
în atitudinea puterilor faţă cu mer­
sul lucrurilor în Orient.
Se sciea şi pănă acuma, că Ru­
sia, ca şi monarchia nostră stărue
pentru susţinerea păcii şi a stărei
actuale de lucruri în Orient. Dela
Petersburg, ca şi dela Viena, li-se
da Grecilor sfatul, se se astâmpere
şi sa se conformeze voinţei puterilor
europene. Dăr totuşi nu se sciea în
deosebi despre Rusia, pănă unde va
merge politica ei de pace şi decă
nu cumva lucreză pe sub mână în
sens opus politicei triplei alianţe.
A fost deci de mare însemnă-,
tate de-a vede, ca Rusia dă mâna
cu unul din statele triplei alianţe
şi încă cu cel ce are în Orient mai
multe interese, care divergeză cu
interesele rusesc!. Şi acâsta numai
şi numai pentru de-a accentua şi mai
puternic voinţa acestor puteri, ca în
situaţiunea critică de faţă se se îm­
piedece isbucnirea unei conflagraţii
generale în Peninsula-balcanică.
Din două puncte de vedere este nerea păcii, privesce pe celelalte
semnificativă nota identică ce s’a state balcanice.
lansat la întâlnirea din Petersburg,
cu scop de a aduce la cunosoinţă
urbi et orbi înţelegerea austro-rusâscă.
Mai întâii! printr’ânsa se dă
un şao Marei Britanii, care încura-
giând acţiunea resboinică a Grecilor,
a crecjut, că resboiul greco-turcesc
se va lăţi şi asupra celorlalte puncte
espuse ale imperiului otoman şi ast­
fel politica englesă va isbuti a forţa
soluţiunea cestiunei orientale în di­
recţia dorită de ea. Natural, că An­
glia a contat şi la conflictul intere­ prin acesta înaintea celorlalte state
selor divergente între Austro-Unga-
ria şi Rusia. Nota identică este răs­
punsul, prin care Angliei ’i se dă
de scire, că s’a încheiat un arrnis
tiţiu cu privire la interesele diver­
gente şi cele două puteri continen­
tale, rivale în Orient, şi-au dat mâna,
ca să paraliseze planurile politicei
engiese.
Al doilea, nota identică, 'adre­
sată celor patru state mic! indepen­
dente din partea de mâcjă-nbpte a
Peninsulei-balcanice, vrâ să le cjică
acestora: Yoi staţi în sfera puterei
ndstre şi pănă când veţ! procede
astfel, ca să corăspundeţî voinţei
nostre, vă veţ! bucura de recunos-
cinţa şi de scutul nostru; ear’ „firma
41
nostră voinţă este „mănţinerea păcii
generale şi întărirea principiilor de
44
ordine şi de drept .
,Şueta" Itst in n-are (1,
Abonamente pentrn Anstro-Dugarla:
Pe un an 12 fl., pe şbse tuni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Dumlnooâ 2 II. pe an.
Pentrn România si străinătate;
Pe un an 40 franol, po ?6ae
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii do Duminecă 8 franol.
Se prenumără la tdte oficiale
poştale din Intru şi din alură
si la ddL eoieotori.
ligamentul neutri Brasor
admiuistraţiunea, piaţa mare,
târgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusul în casă: Po un an
A1T TJL T-j 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
3 fl. Un esemplar 6 or. v. a,
sâu 15 bani. Atât abonamen­
tele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte,
Braşov, Mercur! 23 Aprilie (5 Mai) 1897.
Caracteristic este, că în acesta Din Bucovina. Acâsta este un progres faţă de starea de
44
notă identică, pe cât de scurtă, pe (Societatea politică „Concordia*, reforma pănă aoum, în oare afară de „Conoordia mai
atât. de mult cuprin4ăt6re, tăte cele dicta încă (şi efectiv ou mai mult uoroo
patru state sunt tratate pe acelaşi şi menirea ei.) deoât „Conoordia ) şi „Comitetul eseoutiv
44
picior, deşi e evident, că România Suceava, 2 Mai 1897. al proprietarilor mari*. Aoest utraquism
atât în trecut cât şi în present a periculos a încetat. Suprema autoritate po­
Suntem în ajunul unei adunări gene­
ocupat şi ocupă o posiţiă mai în­
44
semnată din tote punctele de ve­ rale a sooietăţii politice „Conoordia din litică e numai şi numai „comitetul naţional“.
„Concordia şi „Comitetul executiv al pro­
44
dere, decât celelalte state balcanice. Cernăuţi. împrejurările, în cari acostă adu­ prietarilor mari sunt în acâstă nouă ma-
14
Acesta s’a observat şi din atitudi­ nare e convocată şi va fi ţinută nu sunt şinerie, rotite, cari au soopul lor organic,
nea monarehiei şi a suveranului nos­ favorabile. E prima adunare dela mârtea dâr nu se mai pot mişca în sens arbitrar.
tru faţă cu statul român şi cu su­ prematură a D-rului Iauou cav. de Zotta, Avem deci o organisaţie provisoriă a par­
44
a acelui popular president al „Concordiei ,
veranul lui, — atitudine, ce şi-a pri­ tidului, care o datorim stăruinţei curentu­
mit înalta espresiune astă-tdmnă, oare ou firma numelui său simpatic pro- lui nou şi oare aşa rudimentară şi încă in­
când cu visit.a Majestăţii Sale Fran- tegia şi ocrotea debila şi nesimpatica ins- suficientă, cum e, representă totuşi o formă
cisc Iosif I la Bucurescî. tituţiune. Zotta nu mai e. „Gazeta Buoo- snperiâră şi preferabilă ohaosului de mai
14
44
vinei , organul „Concordiei a apus. Nu­ înainte, oare face posibil unor usurpatorl
A şi făcut, după cum suntem mărul membrilor sooietăţii a soăcjut. Vacja frivoli de a se folosi de neputinţa naţiu-
informaţi, o impresiune cam neplă­ ei e ajunsă, în oercurile inteligenţei ro­ nei pentru a-o ţine sub ascultarea persânei
cută asupra cercurilor diplomatiee mâne, la nul. Şi totuşi, acjl ca nicl-odată
lor conduse de vanităţi şi pasiuni. Dela
române împrejurarea, că România adunarea generală a acestei societăţi are o
a fost în nota din cestiune pusă ală­ aoest stadiu provisor cu înlesnire vom putea
importanţă deosebită. Importanţă şi „Con­ procede la o organisaţie definitivă.
44
turi cu Bulgaria tributară şi cu Mun- cordia ! aud rostindu-se sarcastic. Şi în
tenegrul, fără a se accentua cu nicî adevăr acâstă voce are reson intru cât ao- Şi organul chemat a resolvi acâsta pro­
un cuvânt posiţia ei distinctă şi centuă ea sentinţa despre activitatea de blemă e aoum „ Comitetul naţional . Astăcjl nu
44
44
prin faptul, că ţinuta ei politică a pănă acuma a societăţii politice „Con­ mai are „Concordia datoria de-a organisa
fost de aşa, încât nu avea Joc nici­ cordia . partidul. Ea nu mai are datoria de-a se ooupa
14
decum faţă cu ea accentuarea „ho- „Concordia n’a fost nici când, nici cu celelalte probleme, pe cari şi le-a pro­
44
tărîrei firme , ce au luat’o suve­ în timpurile ei cele mai bune, la înălţimea pus dela întemeiarea ei înoooe, dâr cari au
44
ranii în Petersburg, de-a mănţine aşteptărilor. Ea n’a realisat nici una din rămas neatinse şi neresolvate. Acjl „Comi­
pacea. speranţele ce erau legate de ea. Organisa- tetul central naţional e chemat a realisa
44
Şi nu numai în Bucurescî, dâr ţia definitivă şi serioşâ a partidului, con­ scopurile, pentru a căror ajungere „Con­
şi în Yiena, ba chiar şi în Peters­ ducerea politicei române din Buoovina în un cordia a trebuit să se arate neputinciâsă
14
burg s’a simţit acest defect al des sens pur naţional, susţinerea cjiarului par­ şi el le va realisa în mod desăvârşit, pen-
amintitei note identice, al căreia text tidului la nivelul, la oare trebue să stea tru-că o pote.
l’arn publicat erî. .piarele principale un organ, dâcă aspiră a aduce folose reale, 44
Dâr fiind aşa „Concordia nu-şl perde
vienese au dat espresiune părerei, formarea unui curent puternic de opinia importanţa, ci din contră abia aoum o câş­
că prima parte a notei din Peters­ publică, un curs resonabil şi oonsciu de tiga. A aspira la ţinte ce nu le poţi ajunge
burg, în care se recunbsce „corecta ţintele sale al politicei bucovinene, nimic mol când, e ridicol şi devalorâză. Şi fiind­
44
44
purtare faţă cu diferendul greco- din tote acestea n’a reuşit „Concordia a că „Concordia e aoum lipsită de ridioolul
44
turcesc, privesce mai ales pe Româ­ da neamului român din Bucovina, Dâr de a aspira la luorurl, ce sunt peste pu­
nia, 6r pasagiul din urmă, unde se nici n’a îuoeroat serios. In ori ce oas: n’a tinţa ei, ea se pote rehabilita rîvnind sco­
accentuâzâ hotărîrea pentru mănţi­ putut. puri posibile şi folositâre. Sunt o mulţime
De oe? Nu încape nici o îndoială, că de lucruri de natură politică, ce nu pot fi
de vină e şi lipsa de sistem, dâr şi de en- exoperate de organele supremei conduceri
Adevărul spunând, e cam greu tusiasm şi devotament. După o energică sus- politice, de supremul comitet naţional po-
a face aceste deosebiri în cele câte­ oitare la 1892 pulsul vieţii ei a oăcjut şi litio. Agitaţia şi organisaţia in districte,
o agonie perpetuă a fost sortea ei neferi­ reoâştigarea (prin agitaţie sistematioă şi
va rânduri. Der faptul, că mai în-
tâiu s’a publicat nota rusescă adre­ cită. Scurta periodă de galvanissre, când r-ţionalâ) a terecelor perdute în favorul
sată guvernului român pledeză în- conducătorii curentului nou au consimţit slavismului, fortifioarea naţională în părţile
câtva pentru o astfel de interpretare. a întră în comitetul ei, a încetat îndată periclitat-'*, agitaţiunile eleotorale, creşte­
ce aceştia s’au retras. Prestaţiunile „Con­ rea şi disciplinarea politioâ a masselor,
14
Semnificativ este, că „Peters- cordiei ar fi fost fără îndoială mai valo­ conducerea alegerilor comunale în oraşe şi
44
burger Ztg. află de lipsă, vorbind rase, mai puţin minimale, dâoă pe lângă mai ales la sate, strîngerea unui fond pen­
de nota identică, a recunbsce leala bunăvoinţa şi devotamentul netăgăduit al tru agitare politică, iată o sumă mare de
atitudine a României „nu numai în câtor-va persone ar fi fost şi o sumă mai ocupaţii de primă şi neiulăturabilă necesi­
44
present, ci şi în trecut şi a-o distinge considerabilă de talent organisator şi îna­ tate. Lase „Concordia directiva politicei,
14
inte de tote în massele membrilor ei mai inspirarea şi conducerea cjiarului de partid,
balcanice. mult dor de activitate seriâsă, entusiasm representarea partidului eto. eto. comitetu­
T6te acestea însă nu schimbă cald pentru causa sântă şi sentimentul res­ lui oentrai naţional şi ooupe-se ea de tre-
nimic din faptul, că primul pas di­ ponsabilităţii. biie ooucrete mai sus enumerate.
plomatic, care era menit să sigileze Der cea mai adevărată şi mai pro­ Dâr şi faţă de aceste probleme nu
noua apropiere între Rusia şi Aus- fundă oausă a nereuşitei este, că problema este idea nostră, că „Concordia să îmbră­
44
tro-Ungaria, precum şi „strînsa so­ pe care îşi pusese „Concordia“ era falsă. Ea ţişeze întreg complexul ţării. Acâsta ar fi.
44
lidaritate a lor în nisuinţa de-a nu era în stare să reuşâscă deplin chiar din nou o temă prea uriaşă şi n’ar putea
mănţine pacea şi „principiile de or­ dâcă s’ar fi acumulat în ea mai multe pu­ fi dealegată ou resultat în adevăr serios şi
44
dine şi de drept , a culminat într’un teri şi energii, decă în mijlooul ei ar fi real. E mai prudent, dâoă ea se mărgineşte
fel de atestat de bună purtare şi
avertisment dat pentru viitor Româ­ bătut mai multe inimi aprinse de dorul la acele districte, oe momentan înoă nu
niei, ca şi celor trei state slave din faptei. Astăcjl suntem pătrunşi de aoâstă sunt în stare să se organiseze singure şi
vedere. MmenI din cei ce se ocupă în Bu­ să presteze ele prin organele lor chemate
Balcani.
44 covina cu chestiile publice nu dubitâză. Şi aceste acţiuni. Dâr pe unde e posibilă o
„Novoie Vreinia crede, că vor graţie desvoltârii, ce au luat la noi in tim­ orgamsaţie proprie, cum d. e. la noi la
urma încă şi alţi paşi în acelaşi spi­ pul din urmă iuorurile nâstre politice, ne-ain Suceava, la Câmpulung, la Rădăuţi, la Gura-
rit. Putem să fim deci curioşi a vede usat deja de aoest9 esperienţe. Astăcjl nu Humorului, la Storojineţ acolo ea să se
14
desvoltarea, ce o va lua politica mai e „Concordia vrend, nevrend forul
facă cât de curând şi astfel dessăroinându-
acâsta de duplu protectorat asupra cei mai Înalt al chestiilor nâstre politice. se „Concordia ea să se potă afirma ou
44
păcii şi a ordinei în Orient. Dela ultimele alegeri pentru parla­ atât mai muit, mai intensiv şi mai în de-
ment avem un comitet.naţional, oare direge tail pe terenul, ce i-a rămas şi oare e co­
acţiunile politice ale Românilor din Bucovina. losal de important. Capitala ţării, subur-