Page 78 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 89.—1897.

biile, districtele periclitate, nordul Bucovi­ Deputaţii romcmi bucovineni şi nostru monaroh, şi peste tot câtră prea forţate şi au sosit Duminecă în Ianina. Gu­
nei, unde avem oazele rezăşeştî, etă aici şedinţele parlamentului. Din Cernăuţi înalta dinastie. vernul turoesc sperâză, oă prin întrarea în
1
e terenul firesc al activităţii „Concordiei *. ni-se scrie, oă deputaţii români ai parla­ Nu vor fi ohiar normale acele porniri, acţiune da trupe nâuă, Greoii vor fi siliţi
Pentru a stăpâni acest teren e de lipsă mentului din Yiena petrec înoă tot pe acasă, oarl pretind dela noi din când în oând nu în ourend să evaoueza Epirul şi apoi Turcii
o sumă colosală de energie, entusiasm şi cu tote oă camera austriaoă şl-a reînceput numai unele oonoesiunl mai neînsemnate, vor pute prooede şi acolo ofensiv în con­
inteligenţi. Dâcă „Concordia** ar dori să deja activitatea. Numai deputaţii Dr. I. ci şi un fel de abdieatiuue în detrimentul tra lor.
facă mai mult, âr u'ar isbuti pentru că pen­ Zurcan şi Dr. G. Ponovioî, oel mai bătrân acelor atribute, cari nouă în ale nâstre ne De altă parte din Arta anuţă o de­
tru acostă voinţă ar lipsi putinţa. Meşterul şi oel mai tânăr parlamentar bucovinen, se sunt totdâuna cele mai preţiâse. Pentru a peşă sosită prin Atena, oă aici au fost con­
adevărat şi ohemat se ounosoe din aoeea, află în Yiena. E în adevăr ciudat, că too- ne putâ apăra cu succes în ooutra acestor centrată o brigadă greoâsoă de 8000 de
oă soie să-şi preciseze ooncret şi limitat mai acum, când situaţia în Yiena e atât porniri trebue să fim bine înţeleşi şi bine âmeuî sub comanda oolonelului Bairataris
problema. Cine vrea să cuprindă imensi­ de încurcată, când maioritatea în care au întăriţi. Aceste porniri însă deşi ne supără şi că aoâstă brigadă a pornit spre Pente-
tatea, rămâne ou deşertul. Jn districtele, întrat Românii bucovineni e atât de fluc­ n’au să ne desourageze în nisuinţele nâstre pisadia cu soop de a ocupa din nou aoâstă
unde viaţa românâsoă se p6te oonoentra de tuantă, politicienii bucovineni nu se gră- spre cultură şi moralitate, precum n’au să ne looalitate.
siue bărbaţii noştri de acolo, ar trebui ime­ beso a fi la faţa looului. Ce valâre p6te supere nici esperienţele ce se refer la ur­
diat să înfiinţeze sooietăţî analoge „Oon- avâ olubul parlamentar român, decă el nu mările de pănă aoum nu de tot mulţămi-
Foile rusesc! despre nota identică.
oordiei**. Aid sunt mai ales deputaţii datori însemnă decât absenţă mare şi continuă? târe ale instituţiunei pâte prea grăbite a
să ia iniţiativa. Şi dăcă apoi din tâte aceste votului universal în biserioâ. Cu privire la urmările întreve­
sub centre s’ar mişca o activitate locală, Sunt convins, oă Domniile Yâstre, derii împăraţilor în Petersburg s'a
intensivă, detailată, care ar cuprinde şi in- Deschiderea sinodelor eparchiale. cari aţi venit aio6a să-ml daţi sprigin şi pronunţat deja şi o parte a pressei
gerenţă în afacerile comunale din cel din oonsistoriului îndrumări bune pentru con­ rusescî.
In Dumineca Tomii, 20 Aprilie
u
urmă sat, atunol abia am fi o putere poli­ ducerea administraţiuuei bisericesol, Vă veţi „Novoje Vremja şi „Birşevia Vie-
v. (2 Maiu n.) s’au deschis sesiunile
tică, care ar putea exopera avantage na­ pune tâtă silinţa să corespundeţl pe deplin domosti“ salută în notele identice ale
fcinddelor bisericei române gr. or.
ţionale, atunol am valora în ochii guver­ aoestei chemări, şi fiind-oă starea sănătăţii Rusiei şi Austro- Ungariei adresate sta­
atât la Sibiiu, cât şi la Arad şi Ca­
nului şi a tuturor ca o forţă colosală, care astăcjî nu mi-a permis să mă unesc la tim- telor balcanice cel dintâiu fruct bine­
ransebeş. Toţi trei arcbiereii, în cu­
pretutindenea, în t6tă ţâra se manifestă şi său cu Domniile Vâstre în sântele rugă- venit şi binecuvântat pentru Europa
vântările de deschidere au accentuat
e simţită. oiunî, aduse în sânta biserică, Vă rog să al întrevederii monarchilor în Pe­
vitregitatea timpurilor şi grelele lupte,
Să nu ni-se obiecteze, oă creându-se mă însoţiţi aici în rugăciunea sublimă, cu tersburg.
prin care trece astăcjî biserica nos­
în districte, societăţi, analoge „Concordiei** 11
tră străbună. care creştinii noştri implâră în fiă-care c}' „Novoje Vremga aşteptă şi alţi
unitatea aoţiunei s’ar pierde. Pentru con­ ajutorul lui D-cjeu, şi OBre pentru mângâ­ paşi ai celor două împărăţii între-
La Sibiiu, sinodal a fost des­
servarea acestei unităţi avem forul suprem: ierea mea sufletâscă o repet aioaa astfel: prinşî în acelaşi spirit.
chis în presenţa a 45 deputaţi sino­
„Comitetul oentral naţional**. Sooietăţile â „împărate ceresc Mângăitoriule Duehul ade­ l,
dali (absenţi erau 15). Eată cuvân­ „Birşevia Viedomosti '‘ declara, că
la „Concordia** sunt pentru activitatea de- vărului, carele pretutindenea eşti, şi tâte le
tarea Escelenţei Sale I. P. S. Domn prin adresarea acelei note identice
tailată. Să nu ne temem de ele, oâd ele plineşti; vistieriul bunătăţilor, şi dâtătoriule
archiepiscop şi Metropolit Miron Ro­ Rusia şi Austro-Ungaria au ocupat
sunt mântuirea nâstră. Tote partidele se- de viâţă, vino şi te sălăşluesce îvţru noi, şi
manul, prin care a deschis sesiunea postul de onore ca pădţitori ai păcii
riâse, antisemiţii d. e., au aoâstă descen- ne curăţesce de tâtă spurcăciunea, şi mântuesce
acestui sinod ordinarii! al archidie- în Balcani.
tralisare, care la rândul ei promovâză toc­ Bunule sufletele nâstre . Amin.
u
cesei transilvane: f)iarul rusesc „Petersburger ZtgA
mai oentralisarea. Cu acestea sesiunea ordinară a sino­
r scris în limba germană accentuăză
Etă deci pentru ce adunarea „Con­ Prea stimaţi Domni! dului arohidiecesan pentru anul 1897 o
cordiei** din acest an e importantă. Ea va Iubiţi fraţi! Iubiţi fii sufletescl! declar de deschisă. în mod recunoscător leala purtare a
trebui să se ocupe de aoâstă situaţiă sohim- Ţin în plăoută memorie, că membrii României îu trecut ca şi în present
bată. Ea are datoria naţională de a se da sinodelor nâstre archidieoesane din trecut, şi declară, că în conglăsuirea ma­
înlături înaintea formei mai superiâre, create Kesboiul turco-grecesc. nifestată a Austro-Ungariei în poli­
conduse de mine în persâuă au dat tot-
în decursul acestei ierni. Der dându-se în dâuna atenţiune cuvintelor mele, ce le-am Piarul greoeso „Patris din Bucureseî tica orientală zace tăria, înaintea
u
lături „Conoordia** trebuie să ooupe looul, rostit la desohiderea sesiunilor sinodala; reproduce după „Asty“ din Atena soirea căreia celelate state balcanice tre­
la oare o chinină acum împrejurările şi ored deci, că şi Domniile Vâstre, membri că vre-o 30 de Români au luptat alăturea bue se se plece necondiţionat.
trebuinţele scumpei nâstre naţiuni. Ea tre- din nou aleşi ai acestui sinod, îmi veţi da ou Turcii şi cu Albanezii în contra bandei
bue să se apuce ou entusiasm şi inteligenţă aoâstă onorifică atenţiune, când în starea de insurgenţi greoi condusă de un âfe- S O I R I L E D I L E 8 .
de nouăle ei probleme. Nu darea directivei forte scăpătată a sănătăţii mele voifl să care Talii. ?
politice e scopul ei, oi agitaţiunea politică Vă grăeso numai câteva cuvinte, nu pen­ După soirile primite la „Gazeta Mace­ — 22 Aprilie v.
şi naţională în detail, şi mai ales pe câm­ tru persâna mea, mo! pentru ale Domnii­ doniei** etă cum stă faptul: Mişcare albano-română. „Gazeta Ma-
piile înstrăinate şi în capitala ţării, din a lor vâstre, ci pentru interesul comun al bi­ Românii din Epir au suferit pagube oedoniei**, ce apare în Bucureseî aduoe ur-
cărei suburbii ea va avea să recruteze ba- sericei, căreia fără îndoială suntem devo­ mătârea soire: O frumâsă şi simţitâre miş­
taliânele, ou care vom redobândi odată taţi ou toţii. mari din partea armatei grecesc!, care a care a fraţilor noştri AlbanesI se observă
stăpânirea naţională a Cernăuţului. Ea nu Veţi fi aflat din organele de publici­ bombardat comunale Paltinu, Preveza, Da- atât în Albania cât şi în Macedonia. Căr­
masi eto. Indignaţi de acâsta, 100 de voi­
trebue să se temă de societăţi surori în ţile albanezeştî. cari se ÎDtroduo aici, des­
tate şi veţi afla pâte şi din rapârtele con- nici Armâni s’au pus sub comanda tînă-
districte, ci din contră trebue să dea ini­ chid ochii voinicilor Albanezi. Acei din-
sistoriului arohidiecesan, oa vi se vor pre- rului Tegu-Iani din Periovoli şi au cerut
ţiativă şi sprijin spre crearea lor cât mai tr’enşii cari posed oonsciinţă naţională, re­
senta, oă situatiunea biserioii nâstre, în arme dela guvern ca să lupte alăturea cu
ourend. pudiază orl-ee amioiţiă cu duşmanii impe­
oeea ce privesce referinţele din afară, în armata imperială. în contra Greoilor. Gu­
Ideile, cari le divulgăm aici sunt în riului otoman, oăoî numai aoesta pâte să
general nu este în stare să ne faoă acea vernul otoman s’a grăbit să le acorde ce­
esenţă acele de cari sunt conduse persâ- garanteze consolidarea şi desvoltarea ele­
roulţămire, care o am dori şi o am merita; rerea şi astfel Românii au putut să lupte
nele, ce sunt chemate a conduce ac}l des­ mentului albano-român. Mai ales cărţile
âr situaţiunea în cele interne ale vieţii nos­ ou bravură în contra duşmanilor imperiului.
tinele partidului român din Bucovina. Noi fraţilor S. H. F. şi N. G. F., tipărite îu
tre bisericesc! încă nu corăspunde pe de­ J'La Paltinu. a avut loo prima ciocnire între
le-am ounoscut şi le-am acceptat din epis­ Bucureseî, sunt cetite cu multă tragere de
plin dorinţelor, de cari au fost conduşi ur­ aoâsă armată şi banda numerâsă de insur­
tola unuia din cei mai bravi fruntaşi. Do­ inimă, căci ele sunt cele mai bune cărţi
cătorii Statutului nostru organic, şi cari de genţi greoi, condusă de renegatul român Talii.
rim din inimă, că membrii „Concordiei** să albanezeştî, oa şi autorii lor, cari sunt cei
atunci încâoe le-am exprimat şi nutrit la După o luptă crânoenă banda de insur­
nu se abată dela aoesta vederi clare şi fo- mai buni naţionalişti albanesî.
tâte ocasiunile. genţi a fost exterminată cu totul. Taki
lositâre şi să le suocâdă a le pune în praxă.
Nu voifl întră, pentru-oă starea sănă­ abia a putut scăpa cu viaţa, legu-lani este Ţarul la Viena. Abia s’a reîntors îm­
Dorim, oa adunarea din 10 Maifl să aclame
tăţii mele nu-mi permite să întru, în spe­ un tînăr de vre-0 20 ani, absolvent al gim- păratul E ranciso Iosif dela Petersburg, şi
aceste principii; âr în comitetul ei să fiă
cialităţi pentru a ilustra cele atinse în ge­ nasiului Eforiei române din Bitolia. Pen­ o telegramă din Viena ne surprinde ou ur-
aleşi bărbaţi, ce ar fi în stare să realiseze
neral cu privire la situaţiunea bisericei tru prima dată Românii dela Pind au ri­ mâtârea soire, oare însă mai ara lipsă de
acest program de aotivitate. Apelăm la toţi
şi în special a arohidiecesei nostre; trebue dicat armele îu contra Greoilor. confirmare: Ţarul Nicolae IE va veni în
partisanii curentului nou de a se ralia pen­
însă să accentuez greutatea timpurilor, în * luna lui Decemvre a acestui an erâşl la
tru oa alegerea să reuşâscă în sensul nos­
oare trăim, simţită de toţi, dâr mai cu Viena pentru a face o visită împăratului
tru, căci numai atunci putem spera, oă In camera din Atena, despre a căreia
sâmă de noi, cei ce ţinem mai mult la cre­ Franciso Iosif. Dela Viena va merge în
viaţă şi sistem vor întră în „Conoordia**. şedinţă da Duminecă am raportat deja erl,
dinţa şi naţ’onalitatea nostră; âr ou acâsta Italia pentru a se întâlni ou regele Um>
încă o vorbă am avâ. întrebarea cine a cerut deputatul Phaleretos oa prinţii să
vrâu să vă dau un îndemn de a Yă ocupa berto. întâlnirea însă, din oonsiderare faţă
va ocupa fotoliul presidenţial se pâte răs­ fiă rechemaţi de pe oâmpul de răsboiu.
şi în acest sinod cât mai serios cu mijlâ- cu Papa, nu se va întâmpla în Roma, ci
punde numai în un sens. Decă trecem în PriDţul de oorână (Constantin), disa el e
oele, prin cari ne-am pute întări în partea probabil în Veneţia, seu în Monza.
revistă persânele de oarl am putea dispune, prea „obosit** (Cuvintele acestea au fost pri­
morală si în cea materială, şi întăriţi am
mărturisim oă în afară de orî-oe comparare mite ou aplause de publicul de pe tribune). Daruri împărătesei- Maj estatea Sa Fran-
putâ să oreiăm oondiţiunile pentru prospe-
îl găsim de oel mai potrivit pe d-1 M. cav. Deputatul Papanichalopulo şi-a esprimat apoi oisc îosif din inoidentul visitai sale la Pe­
rarea bisericii.
de Grigorcea, a oăruia exemplară conduită mirarea că flota grecâsoă nu desfăşură nici tersburg a dăruit pentru săracii de aoolo
Să nu perdem însă nici pe un mo­
naţională îl predistiuâză pentru aoest post o aotivitate. 3000 ruble, societăţii de ajutorare austro-
ment din vedere, oă noi, ca biserică vie,
tocmai aoum, când după tâte perspeotivele Ministrul-preşedinte Rallis a oonfirmat ungare din Petersburg 1500 ruble, socie­
cu iustituţiunl liberale, oum nu le are nici
activitatea „Conoordiei** va deveni eminent învingerea trupelor grecessl la Velestino, tăţii de ajutorare din Odessa 500 ruble şi
una din celelalte biseriol ortodocse, trăim
şi neşovăit naţională. Modest Grigorcea în în tâte detailurile sale. Ce privesce situaţia Metropolitului catolic din Petersburg pen­
în stat, şi trăim aiol oa un element de pace
fruntea unui oomitet de bărbaţi conduşi de în Epir, retragerea trupelor greoesol cel pu­ tru scopuri bisericesol catolice 1000 ruble.
şi de ordine; de aceea ps când ne folosim
principiile curentului nou şi sănătos, acâsta ţin a unei părţi a infanteriei s’a făcut in Servitorimei dela palatul de ârnă, unde
de dreptul nostru nedisputabil de a ne pro­
ar fi o garanţă puternică pentru viitorul tâtă regula. O panică a isbuonit numai a petrecut Majestatea Sa îu timpul visitei,
mova interesele bisericesol şi culturale şi
românismului în Cernăuţi, în nordul Bu- între poporaţiunea ţerenâsoă. ia dăruit 2000 ruble. Generalului Maoho-
eventual a le apăra între marginile legilor
oovinei. După aceste declarări camera a pri­ tin, şeful institutelor militare, Majestatea
piua din 10 Maifl. va arăta ori de faţă ou ori şi cine — avem să fim cu res­ mit unanim propunerea ca se-şl susp3ndeze Sa îi conferise marea oruce a ordinului
priceperea pentru situaţiă e deja destul de pectul obligat faţă cu puterea statului, să şedinţele. Leopoidin şi ducelui Baryatinsky marea
generală. De n’ar fi, cu îngrijire am trebui oultivăm iubirea de patrie înnăsoutâ în noi, * cruce a ordinului corânei de fier.
să ne gândim la viitorul dulcei Bucovine. şi mai ales să nc păstrăm şi pentru următorii Din Constantinopol se telegrafâzâ, că
Seneca. noştri din neam în neam fidelitatea stră- Saaăd-Edin-paşa cu 8000 de âmenî, trupă Portretul împăratului Germaniei batjo­
moşeseă câtră Maiestatea Sa, prea bunul alâsă, au plecat dela Monastir în marşuri curii de Greci. Iu Salonichi au produs