Page 79 - 1897-04

Nr. 89.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
(
mare esoitaţiă soirile nouă despre răsboiu. cari pentru pionicul din 8 Maiă din loca­ mâne . Apoi spune despre decursul pentru şobîa din Geaca 5 fi., pentru oe i-se
14
In tbtă 4iua părăsesc oraşul mulţime de lităţile redutei, în mod afabil au promis şedinţei, în care s’a votat acel pre­ aduce cea mai profundă mulţămită.
familii de târna răsboiului. pilele treoute anumite mâncări şi beuturî, suDt cu t6tă miu, următorele: G e a o a, (p. u. Moos) 18 April 1897.
poliţiştii aflară în oasa unui oâroiumar stima rugaţi, ca luorurile promise să bine- D-1 B. P. Haşdău, care din partea loan Paşca, paroch.
grec, arunoată la o parte, fotografia împă­ voâscă a le preda în diua amintită de 8 Academiei a primit să studieze lucrarea
ratului Germaniei. Chipul împăratului era Maiă a. o. (Sâmbătă) în deoursul orelor 10
d-lui CJoşbuo, a fost de părere oontrară. ULTIME SOIRI.
batjoourit, ochii scoşi. inima străpunsă, âr a. m. pănă la 8 bre p. m. în redută (în D-sa a presentat în oomisiunea de premii
la o parte a fotografiei era scris: „Fiă-oare sala vânătă). Spre a înounjura la redarea Budapesta, B Maiu. De doue c[ile
un raport — să-mi ierte vorba ilustrul
Greo să-şi ţină de datorinţă a scuipa aoâstă farfuriilor şi castrbnelor ori şi oe erore, măestru — crud. Desconsiderând ou desă­ decurg consfătuirile verbale între
u
fotografiă . La intervenirea oonsulului ger­ sunt rugate prea onoratele dame, de a bi­ vârşire activitatea şi talentul poetului, d-sa subcomitele deputaţiunilor cuotei.
man, oâroiumarul greo, la oare s’a mai nevoi, a aplioa în dosul obiectelor amin­ nici n’a întrat în apreoiarea luorării, resul- Astăcjî înse s’a constatat, că nu se
aflat o cantitate mare de praf de puşcă, tite, un semn, oe să pote recunbsoe uşor. tatul unei munoî îndelungate, ci s’a mul- pot uni, căci nici Ungurii, nici Aus-
dimpreună ou alţi părtaşi de ai lui au fost •— In fine se amintesce la locul acesta, că triacii nu vor se cedeze.
ţămit numai să enunţe o suverană sentenţă
arestaţi. biletele de intrare se află deja gata de vîn- de câte-va râudurl şi fără nioi o motivare. Bucurescî, 3 Maiu. Agenţia ro­
dare şi adecă la: Domnul librar Hiemesoh, Acestă mare nedreptate a îndemnat mână anunţă, că Regele Serbiei, în
Cor6ne eterne. Dbmna Eufrosina Axen- fraţii Simay confecţionări, BittermaDn con­
}ie Severu născută Blebea din incidentul trolor la oasa municipală şi la biroul de pe distinsul academician, d-1 Gr. G. Toci- drumul seu spre Cetinje, unde a
răppsării domnişorei M. C. Panţu a dăruit bilete de drum: Aronsohn. lescu, ca în raportul său general cetit în mers se visiteze pe principele Ni-
şedinţa plenară să dea poetului o satisfaoţie chita, trecând pe la Fiume s’a dus
suma de 5 fi. v. a. la fondul studenţilor
săraci şi bolnavi dela gimnasiul româneso Tinerimea română din Blaşiu învită şi să cjioă următorele vorbe oalde: şi la Abbazia, unde a făcut o visită
Regelui şi Reginei României, la cari
din loc. la petreoerea ou joc, ce se va ţinâ Dumi- „Iacă tot ca ne spune învăţatul nos­
ua
neoă în 9 Maiu n. o., cji oonsaorării nou­ tru coleg d-1 B. P. Hasdău asupra lucrării a stat 2 ore.
u
Noue staţiuni telegrafice. Ministeriul lui episoop al Lugoşului, în sala otelului talentatului şi mult preţuitului poet : „Chiar Atena, 3 Maiu. Aici a sosit soi­
4
unguresc de oomeroiu a împreunat ou ofioii „Univers* . începutul la 7 bre sâra. Intra­ „dâoă luorarea lui Coşbuo ar fi originală rea, că Grecii au început se eva­
telegrafice următorele oficii poştale din co­ rea: de personă 80 or,, în familiă 2 fi. Ve­ „şi n’ar ave multe defecte, totuşi nu me- cueze Arta. Se asigură, că guvernul
mitatul Târnavei mici: Blăjel, Bacna, Bom- nitul ourat se va adauge la fondurile: oa- „rită premiul cel mare. Cartea se încheie a hotărît a rechiăma trupele grecesc!
nul de sus, St.-Paul, Coroi-St.-Mârtin, Ceta­ sinei române şi al reuniunii femeilor ro­ prin: din Canea. Tot-odată se vorbesce de
tea de haltă, Mica, Tirimia mare, Nadăşa, mâne din Blaşiu. Damele sunt rugate a se Astfel picând cu mânie de foc îi străbate cu spada un apropiat armistiţiu. Volo a fost pă­
Şona şi Jidvei, T6te aceste staţiuni tele- presenta îu toalete simple. Peptul întors. Iar’ îngheţul topesce-i aceluia trupul. răsit mai de toţ! locuitorii greci. Se
grafo-postale stau în legătură şi ou reţâua Sboră prin gemet la umbre ’n Infern mâniosul său aşteptă un atac al Turcilor.
u
telefonică din comitatul Ternavei mioi. Operă germană. „Der Evangelimann [suflet. Londra, 3 Maiu. „Standard pri-
44
se numesoe cu drept cuvânt „dramă musi- „Orî-cât de tare s’ar mănia poetul, mesce din Atena scirea, că princesa
u
„Cordiana . Primim spre publicare ur­ cală* , căci se deosebesoe în multe puncte „premial ce-1 mare nu i-se pbte da“.
4
mătorele: Fondatorii „Oordianei“ rbgă pe de alte opere. Ea nu oonţine atâtea arii, „Noi ne-arn permite, — observă d-1 de corona Sofia, când s’a depărtat
D-nii primitori de prospecte pentru sub­ oavatine şi duete precum conţin celelalte Tooilescu, — să adaugăm la aeâstă refleo- din spitalul cu răniţi, mergând, la
scrierea de acţiuni, să binevoesoă a-le îna­ opere, şi cuvintele din text nu se repetă siune a colegului nostru, oă orî-cât de palat, a fost flueratâ şi insultată de
poia or.t-eum ar fi pănă la 15 Maiu st. v>. în cânt atât de mult, cum se repet cu deo­ multe ar fi defectele oe d-sa a descoperit mulţime, aşa că s’a vedut silită a se
deore-oe a doua rfi de Rosalii, 2 (14) Iunie sebire la operele italiane. Drama musioală în opera în cestiune, acbsta merită din reîntârce la spital, de unde s’a dus
a. o. se va ţină adunarea generală consti­ de eri conţine tot mai mult recitativ. parte-i o relaţiune mai amănunţită. apoi mai târcfiu intr’o birjă la palat.
tuantă conform § 154 din legea oomer- Uvertura acestei mari oomposiţii, care „Traducerea în versuri după epopei
oială în Foventea (Fofeldea) villa Cordiana. abia a împlinit anul de când a eşit la lu­ clasice, nu este un lucru aşa de uşor; când D I V E R S E .
La adunarea generală sunt invitaţi prin mina cjilei, e de tot poropbsă şi înălţătbre, ea atinge perfecţiunea, este lucru din cele 0 nonă invenţiune. Cea mai nouă in-
acbsta conform § 155 1. c. toţi aoţionarii, şi întrega operă face mai mult o impresiă mai rari; oritica pbte ou ore-oare ouvânt venţiuue este pregătirea globurilor de bi­
cari vor pută participa seu în persouă seu
seriosă religiosă ou escepţia aotului I, (la de temeiu să găsbscă oă rău a făcut poe­ liard din cartofi. Făina de cartofi prin
prin plenipotenţă, având de fiă-care ac­ fine) unde corul vesel şi vioi ai sătenilor, tul de a tradus Aeneida în formele me­ amestecare cu anumite aooide se învârto-
ţiune câte un vot, dbr mai mult ca 10 vo­
cari petrec juoând popice şi rîd de un tricei antioe, că metrul antic nu se potri- şbză aşa do tare, înoât couourbză cu orîoe
turi nimenea nu pbte avb, fiă numărul ao- biet oroitoraş. Acbsta cu tote oă nu e oşor vesoe cu firea limbei nostra; oă pe ici şi glob de os de elefant, pre lâDgă aoesta mai
ţiunilor ori cât de mare. Obieotele de per­ de eseoutat a reuşit aseră de tot bine şi colea se va fi străcurat oâte-o neoorectitu- sbrnănă şi în colore, aşa câ cu greu le
tractare vor fi. 1) Raportul fondatorilor; coriştii toţi au fost forte bravi. dine a limbei; câte-un provincialism, chiar poţi deosebi. Avantagiul este, că globurile
'2) Constatarea subsorierii capitalului so­ In genere s’a vătjut oă s’a ţinut cam câta-un contra-sens, — dbr ce sunt tote din cartofi sunt ou mult mai eftine, deoâfc
cial; 3) Constituirea societăţii ou un capi­ puţine probe, ceea oe nici nu e altfel po­ acestea faţă de munca titanică desfăşurată, cele de os.
tal deocamdată de 30,000 corbne; 4) Ad­ sibil într’un timp aşa de sourt, dâr totuşi faţă de limba cea bogată, neaoşă româ-
miterea operaţiunilor de pănă acuma ale e de admirat oât s’a purtat de bine brava nbsoă, faţă de talentul adevăratului poet Cedrii Libanului, oari sunt pomeniţi în
oassei „Daniel R. Cordesou“ de aioi; 5) Sta­ sooietate împreună cu musioa orăşenâscă şi maestru al formei faţă în fine de atâtea biblie că existau pe timpul regelui Solo-
bilirea statutelor; 6) Alegerea comitetului sub conduoerea esoelentă a mult dibaciu­ bucăţi frumose şi de mare valore literară mon sunt fără îndoială oei mai interesanţi
de supraveghere, şi a 7) Absolvirea fonda­ lui măestru diriginte Staps, pe care e o ce întâmpinăm în lucrarea d-lui Coşbuc, arbori ai lumii. Astâcfi sunt numai şbote
torilor de responsabilitatea prevăc|ută în § plăcere sâ’l vecji oât de perfect şi viu în tote lucrările de pănă acum ale d-sale? cedri; pe timpul lui Hiram, regele Tirului,
152 al legei corn. dirige. „Etă să desohidem bună-oră, la pag. întreg muntele Liban era acoperit cu ce­
Să simţia lipsa mai multor violine, 66 începutul cărţii a IY (v. 1—28); la dri. Hiram a dat lui David lemne de oedru
Defraudare la o bancă. Un funcţionar pentru oonstruirea palatului din Ierusalim.
d-1 Lassel la pian a înloouit la perfecţia pag. 129 îuoeputul cărţii a VII (v. 1—36).
dela banoa ungurbscă din Budapesta, aşa In anul 1550 călătorul Ballon a găsit pe
harfa, cello eşea câte-odată prea mult la
numită „Peşti Magyar Kereskedelmi Bank* , „Fiă chiar ca simplă încercare de tra­ Liban 28 cedri, Sohultz în 1755 a găsit
4
ivblă. Părţile soliştilor au reuşit ca tot-
încă cu trei săptămâni înainte de Bsta a ducere, preoum însuşi d-1 Coşbuo consi­ însă numai 20, Riohardson la 1818 ultimii
deuna. Tenorul d-lui Matray pare că de­
pus la busunar 16,000 fi. şi a fugit cu ei. deră Aeneida sa: fiă ca o încercare numai cedrii ai lumii. Lamartine, oare a călătorit
vine tot mai rotuncjit şi mai flexibil şi s’a
Direcţiunea bănoei n’a făout arătare con­ pe jumătate isbutită, căci tot poetul ne prin Siria şi Palestina, descrie cedri ast-fel:
făcut deosebit de frumos când a cântat la
tra defraudatorului, ci a întrat în tratări spune „că pbte n’am priceput multe şi „Aceşti copaci sunt cele mai faimbse mo­
începutul aotului al doilea, uude păşesoe
cu familia lui, oare se (fice, oă e destul multe s’ar fi putut spune mai bine şi n’am numente naturale ale pământului. Arabii
u
ca „Evangelimann . Puternicul bariton al
de bogată, sperând oă-i va suooede a-o îu- sciut aoum şi a trebuit să mă lupt ou for­ cred, oă cedri.trăeso vecinie, şi numai mâna
d-lui Lorenz iese în totdbuna în relief pre-
dnpleoa să restitute bănoei suma defrau- mele hexametrelor, ou formele de gândire omeuesoă îi po e nimici. Aceşti uriaşi co-
f
oum şi basul d-lui Svoboda. D-rele Segheo
dată. Se vede însă, oă tratările n’au suoces ale celor vechi, ou felul lor de exprimare paoi — a căror etate pbte să fiă de 4000
şi Fried şi-au eseoutat la perfeoţiă pâr­
şi de aceea banca a cerut urmărirea de­ şi mai ales cu alegerea ouviutelor româ­ de ani — creso pe pisourile Libanului,
tiile lor. In actul al Il-lea amintim aria
fraudatorului, ale căruia urme însă au dis­ nesc^ — fiă şi ca o simplă nisuinţă de a acolo unde înoeteză ori oe vegetaţiune, Ei
de tot frumos cântată de d-ra Fried. Am
părut cu totul. Numele lui este Lobi Ar- atinge perfecţiunea ideală a lui Virgiliu, — au perit inoetul cu încetul, s’au stins. Dâoă
admirat siguranţa şcolarilor-corişt! ai d-lui
min, — Maghiar făout, br nu născut. Se oredem că Ao&demia, decă du pbte acorda ar putea ei să vorbesoă de câte imperii
Lassel, cari au cântat în două voci şi atât
vede, că asemeni elemente nu dau tocmai marele premiu Năsturel, va găsi căi ouţiu dispărute, de oâte popbre şi de câte reli-
de ooreot.
mare garanţiă despre soliditatea băncilor cuvinte de laudă neutru o lucrare atât de giunl ne-ar vorbi* . Arabii şi chiar Turcii—
4
Astă<jî, Marţi, se va representa pentru
unguresc!, care sunt espuse la atâtea de- trudnică, atât de meritorie şi menită ca să cari nu prea au respect de relicui — ve-
a doua oră şi ca penultima representa-
fraudaţii. înzestreze literatura română cu o operă, nerbză cedrii şi nu-i ating cu nici un fel
ţiune „Faust* de Gounod cu d-ra Rosen-
oe puţine alte literaturi cu sutimi de ani de uneltâ tăetbre. Sunt legende între ei,
Mort pe mormântul miresei sale. In krauz ca Margareta. — e.
mai vech decât a nbstrâ o posedă* . oari vorbesc de mari nefericiri întâmplate
4
T
«Baja (Ungaria) s’a întâmplat mai cj’lele
Şi lând pe rând luară ouveotul mem­ unor bmenî cari au tăiat cedri. Bătrânii
treoute următorul fapt în adevăr tragic:
Nagy Bela din acea comună, brutar de pro­ Dela Academia Română. bri de frunte din tote secţiunile, în favo­ cedri au o înălţime de 10 pănă la 30 me­
rul poetului. Cartea s’a pus la vot şi a tri şi o'grosime de 10—13 metri. Tulpinele
fesiune, se fidanţâ înainte cu oâte>va luni
Am anunţat deja, că premiul obţinut 14 voturi contra 4 Rsre-ori am lor sure sunt pline de insoripţiuni de ale
ou o fată frumosă tot de aoolo Roşa Be-
cel mare din fondul Năaturel-He- văcjut în Academie entusiasmul, care s’a călătorilor din tote ţările.
nedek. Curând după fidauţarea lor, mirbsa
rescu s’a dat din partea Academiei manifestat la proclamarea acestui resultat.
îşi atrase o răoâlă la o petrecere şi în
Române poetului George Coşbuc.
scurt timp şi muri. Caşul aoesta aduse pe D-1 I. Vulcan încheia comuni­ L i t e r a t u r ă .
D-1 Iosif Vulcan, vorbind despre
Bela întru atâta desperare, înoât după în­ când, câ d-sa a fost cel dintâiu, care In Colecţiunea Şaraga din Iaşi au apărut
acest însemnat eveniment literar,
mormântarea miresei, el se împuşcă pe s’a grăbit a duce vestea bună tine- două luorărî ale ounosoutului publicist A.
cum îl numesce cu drept cuvânt, în
mormântul ei. Nenorocitul mire era unicul rului poet şi a-1 felicita. Steuerman: Sărăcie (poesiă) şi 0 tdmnă la
41
„Familia , cjice, că toţi au aprobat Paris (versuri şi prosă). Preţul unui volum
sprijin al mamei sale bătrâne, de la oare
cu cea mai mare bucuria votul Aca­ (câte 300 pagini 8°) numai 1 leu.
îşi luă rămas bun printr’o epistolă plină *
demiei, căci „era lucru firesc, ca ♦
de tânguiri. iViiil|ămită publică.
Academia se dea premiul ei cel mai In editura şi proprietatea Tipografiei
1
Picnicul reuniunei: „Crucea roşie* , mare aceluia, care de câţî-va ani Ilustritatea Sa preasânţitul D n Nicolae „Aurora A. Todoran din Gherla a apărut:
4
„Părintele Nicolae, schiţe din vibţa preo­
dela 8 Maiu. Comitetul arangiator ne tri­ s’a avântat la locul prim între toţi Popea, episcop în Caransebeş, in urma
ţilor de George Simu“. Format 8° mare de
mite următbrea î^cunosciinţare: Tote prea poeţii noştri şi prin iDspiraţiunile apelului nostra publioat şi în Nr. 13 al 50 pag. Preţul 50 cr.
44
onoratele domne şi preaonoraţii domni, sale dă o direcţia nouă lirei ro­ „Gazetei Transilv. a binevoit a ne trimite *