Page 81 - 1897-04
P. 81
,f
umuuiH, Atoistoţim, ..,Saxeta iese în flă-care di.
şi Hpomfli
Sraşov, piaţa mim Hr, §0, Abonamente pentru Austro-Ungarla:
Pe un an 12 fl., pe şese luni
Borisoci aa&sMOBtij uis a« 6 fl., pe trei luni 3 fl.
pîiaiBîic.. — .itsmcaoiipts na. s* N-rii de Oumlneoă 2 fl. pe au.
.rssrimot, Pentrn România si străinătate:
lifiSESĂTE ne primeso la A.iinil-
nlatraţiona in Braşov ţi la uv- Pe un an 40 franol, pe şăse
mstârnlfl Birouri do KnHRClurl: luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
Sn Viona: X Buktt, ffamrich N-rii de Duminecă 3 franol.
SchaUl:. Iludolf Mosse, A. Oţpittks Se prenumără la tăte ofloioio
Naolifolg^r; Anton Opptiik, J. poştale din Intru şi din arară
Banmbcr, in Rndapenta: A. 7. si la do. aolootori.
Bolibergory, Xckst6in Bernat; In tfnamfintnl pentru grasor
Bucurase!: doinea Afara», 8no- administraţiunea, piaţa mare,
ouroale do Bcramanie; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
barj,: Karolyt & Uebmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inierţlunlim': o asriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe e colină 8 or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
HOor. timbru pentru o pubii- A I ^ T I J L LIS- 12 fl., pe 6 luni 6 d., pe trei luni
* are. Publicări mai duce după 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Reclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
soriă 10 cr. sen 30 bani. a se plăti înainte,
Braşov, Joi-Vinerl 25 Aprilie (7 Mai) 1897.
Guvern reu pe bani scumpi. avend pâte încă mar! planuri în Cestiunea cvotei. aflarea mijlbcelor de apărare. Urmarea fi-
petto, de aceea trebue se şi jertfesca râsoă a fost demoralisarea luptătorilor şi
„Banffy remâne ministru-preşe- cevaşî, ca să păta încheia pactul cu Mult s’a discutat acesta cestiune & glotelor, ceea ce i-a întărit pe duşmani
11
dinte, der cvota Ungariei ae ridica . Austria, căci la din contră p’aei e în cblele din urmă. După ce aşa nu în credinţa, că suntem slabi şi fără de ener
Cu aceste cuvinte caracteriseză una drumul. In fond der are dreptate mitele deputaţiunî ale cvotei nu s’au gia şi i-a înouragiat. a prooede pe oalea
e
din foile oposiţionale maghiaro si- oposiţia când 4i° că, pentru ca putut înţelege în scris, şi-au ales câte apooată.
tuaţiunea după ultimele încercări, ce Banffy se rămână ministru-preşedinte, o subcomisiune de 7 membri cu scop Ou privire la desvoltarea internă, tre
s’au făcut, între comisiunile aşa nu ţâra va trebui să plătescă în cjcce ca să continue tratările verbal. bue să oondamnăm cu desăvîrşire sistemul
mitelor deputaţiunî ale cvotei, de-a anî de-a rândul cu 80—100 miliâne Aceste subcomisiunî au fost întru propagat, prin oare îu locul oousolidării şi
ajunge la o ÎDvoâlă. mai multă contribuţiă. nite calele aceste în Budapesta, dâr, organisârii pentru luptă, în looul unei apre-
Precum arătăm în alt loc, aceste Guvernul, dise ministrul-preşe- precum seim, n’au ajuns la nicî un ţiârl stricte a aptitudinei conducătorilor, se
tractărî verbale între amintitele sub- dinte, voesce se se închee pactul resultat nicî pe calea acâsta a co obperva cultul obicinuit de persbne, cari
comisiunî au remas fără de resultat. chiar şi cu 6re-care jertfe, ca să în- municării verbale. oomiteau chiar orime faţă de neamul lor,
11
Resolvarea cestiunei trebue s’o ia cunjure o „situaţia imposibilă . Pen Acum cei doi miniştri-presidenţî, într’un grad, încât în timpurile oele mai
acuma în mână înse-şî guvernele, şi tru a înţelege aceste cuvinte, tre br. Banffy şi contele Badeni au ra periculosa steteau în fruntea afacerilor eie-
orî vor reuşi, orî nu. In caşul din bue să reamintim, că după lege mo- portat Majestăţii Sale, care i-a pri meute impotente, al căror ideal era mănţi-
urmă vor trebui se se retragă mi- narchul este ultima instanţă şi, dâcă mit în palatul din Yiena, despre ne- nerea. la putere, fără considerare dâcă prin-
nisteriele şi crisa va fi neînlăturabilă. nici guvernele nu se vor pute înţe succesul tratărilor între deputaţiu- tr’asta s’ar jertfi chiar interesele vitale ale
Baron Banffy înse nu vrâ se ajungă lege, Majestatea Sa va ave să de nile cvotei. Ei au primit însărcina poporului. Starea acâsta trebuia să producă
lucrurile până aci, din care causă cidă. Monarchul însă a declarat şi lui rea dela monarch, ca acum cele o reacţiuue din partea tinerimei, de oătră
a declarat în faţa comisiunei ungare Banffy'şi lui Badeni, că nu voesce să două guverne să trateze între ele care s’a oreat o direoţiune nouă în tote
a cvotei, care a ţinut o şedinţă finală ajungă lucrurile aşa departe, ca nu asupra cvotei în sensul legii şi să părţile.
erî, că „guvernul doresce şi crede, mai dela corână să aterne decisiunea, stabilâscă propunerea, ce va fi a se Curentul nou are auspicii mai^bune,
că pactul se se reînoescă^/Ză şi cu ore- de unde urmăză, câ guvernele orî face parlamentelor. căci resultatele activităţii i-au oâştigat în
care jertfe. Sperâză înse, că jertfele nu se vor înţelege orî, decă nu, vor Cu privire la aceste tratărî se crederea poporului, ale cărui speranţe sunt
11
vor trece peste marginele necesităţii . trebui să se retragă. Altă soluţiune (jice, că guvernul unguresc va sta legate de persona deputatului George Po-
Enunciaţiunea acâsta, făcută toc nu pâte fi. pe basa cheei, ce s’a fost stabilit la poviol şi a baronului Vasiloo. Desvoltarea
mai într’un moment când se consta Acesta este „situaţiuneaimposi 1887 de cătrâ deputaţiunea ungară acestui curent a fâout imposibilă „Gazeta
11
11
tase, că între comisiunile alese din bilă , care după părerea lui Banffy pentru calcularea cvotei. După acâstă Bucovinei , oare s’a compromis mai ales
sinul parlamentelor nu se pote sta ar urma, decă nu s’ar aduce acele cbeiă cvota Ungariei ar fi cam de în timpul din urmă total în och'i lumei.
bili o înţelegere, a produs, firesee, o jerfe pentru mulcomirea Austria- 33.2°/ - Se crede, că guvernul ungu Elementele tinere puu oa condiţiă
0
impresiune, care nu este nicidecum cilor. resc va propune acâstă cifră, pe care, pentru cooperare, înfiinţarea unui cjiar nou
de natură de-a arăta pe ministrul- Marea cestiune este acum, pănă pote din consideraţiunî politice o
neinfectat-, indignarea lor e causată în mare
preşedinte Banffy în lumina unui pa unde vor merge jertfele, ce est9 va „rotunji, probabil , după cum
11
parte şi de antologia secetei spirituale în
11
triot gata a se jertfi pentru uşura gata Banffy cu mamelucii săi a-le afirmă „Neue fr. Presse pănă la
ultimii numeri, ale căror colâne zugrăvite
rea sorţii ţerei. impune ţărei ? In privinţa acesta va- nSarginea de 34°/ - R 0 00 basă va
0 cu încercări stilistice fără cap şi fără mă
Oposiţiunea îl acusă chiar, că rieză părerile. Unii susţin, că Banffy face guvernul. Cele două guverne
duvă fac necesară delăturarea definitivă a
numai ca se pâtâ rămâne la putere s’a angajat pentru urcarea cvotei vor continua decî acum tratările
41
„Gszetei Buoov. şi a personalului redac
a luat angajamentul de-a urca con pănă la 36°/ , âr alţii <4ic, că pote asupra cvotei în scris şi se crede,
0 ţional.
tribuţia anuală a statului ungar la va scăpa şi cu 64 / . Ur despre mi- că aceste vor dura cam 3—4 săptă
u
0
cvota cheltuelilor comune cu 5—6 nistrnl-preşedinte austriac Badeni se mâni. încă nu se scie, dâcă schim piarul acesta era menit pentru ele
mentele culte ale societăţii; nu voim eă
miliâne fl. mai mult. Nu pote fi om susţine, că el este gata chiar a se bul de note între cele două guverne
judecăm nivelul oulturei naţionale, mai ales
cuminte în partea de dincoce a mo- retrage, uumai ca Austriacii să pâtă va rămână secret, sâu că vor fi pu
cu privire la stilul şi limba foii, măcar că
narchiei, care se dorescă ca se se reuşi a face să se urce cvota ungu- blicate propunerile, sâu mai bine cjis
urce cvota şi este deci firescă stă râscă. ofertele făcute de o parte şi de alta. atestă stare e uşor de esplicat în urma ac
ruinţa, de-a împedeca o asemenea Orî cum, e destul de trist, că Dâcă şi aceste tratărî între gu tivităţii profesorilor de limba română la
urcare. Maghiarii opcsiţionalî, se’n- resultatul tuturor svîrcolirilor nu este, verne vor rămână fără resultat, atunci şcolele medii şi Ja universitate, unde pre
ţelege, nu puteau se presente lucru decât susţinerea unui guvern rău pe crisa va fi neînlăturabilă şi atât mi- legerile constau numai în nisce încurcături
rile decât aşa, că Austriacii vor erăşî banî scumpi. nisteriul unguresc, cât şi cel aus pe teienul istoriei şi pentru tratarea Jim-
se tragă pe sfâra şi se înşele Unga triac ar fi silit să-şî dea dimisiunea. bei şi a literaturei nu esistă pricepere. De
ria, şi că br. Banffy nu este, decât acestea ne-om ocupa mai târejiu, cu deo
sebire de modul traotârii limbei române la
instrumentul lor.
Adevărul este, că Banffy şi-a f Son Ghica. Oin Bucovina. gimnasiul superior din Cernăuţi.
11
avut marşruta sa din momentul, când Dela Bucurescî sosesce trista Suceam, îu 29 Aprilie 1897. Stilul boribil al „Gazetei Bucovinei
a fost chiămat în fruntea guvernu scire, că marele patriot român şi e deci uşor de explioat; limba e capace,
lui. In tot caşul, când s’a dat gu bărbat de stat Ion Gliica a răposat (Apunerea „Gazetei Bucovinei^ — Înfiinţarea lipsa de spirit dă expunerilor miope şi o
vernului presidat de el disolvarea Marţi la moşia sa Gherganî. unui cţiar nou — Direcţiunea nouă). formă ndiculă împestriţată de archaisme
camerei, acesta s’a făcut mai mult Ion Ghica este una din acele Dumineca Pasoilor a fost o (fi de în antediluviane.
cu privire la necesitatea înoirei pac strălucite ilustraţiunî ale României, tristare pentru redaotorii „Gazetei Bucovi A încerca o dare de semă asupra cu
tului, pe care a accentuat’o Banffy nei , „Christos a înviat! şi fbia a apus. prinsului ar fi un luoru nerentabiJ, oăol
14
44
oare au contribuit puternic cu cu
în enunciaţiunea sa amintită. De vântul şi cu fapta în timp de peste Incidentul acesta apere pentru un ob (jiarul n’ara nici o ţintă fixă, nici nu ob
aci sforţările lui de a-şî crea în ca o jumătate de secul la renascerea servator din depărtare ost o dovadă a slă- servă ud program. Timpul şi seriositatea
meră o majoritate coverşitdre pe Românismului şi la mărirea şi înflo bioiunei Românilor dm Bucovina. nu ârtâ a expune f’asele prin oare a treout
sprîncenă, de aci presiunile, abusu- rirea ţărei. Privind însă mai de aprbpe la popo şi s’a compromitat „Gazeta Bucov“ şi soc.
rile, corupţiunile şi violenţele la ale Pe terenul politic, cât şi pe cel rul acesta, oare, faţă de celelalte pârţî, „Conoordia“. Apunerea cji&nilui e şi finea
geri, de aci şi spiritul absolutist, ce este în ţâra sa inundată de t6te liftele, sistemului vecbiu; astăcjl numai încap pla
literar, economic şi social, Ion Ghica
a străbătut, îmbrăcat în haina parla a strălucit printr’o activitate esem- cari formâză avant-garda slavismului outro- nurile mistice în camera unei oaste prive-
mentară, deja în toţi ramii adminis plară pentru binele şi fericirea nea pitor, oonst&tăm o resistenţă puternică tu ligiate şi egoiste; tote afacerile se tracteză
traţiei statului. mului său. El a fost oglinda viuă turor impilărilor, ba în timpul din urmă un în publio şi diarul trebue să dirigeze şi
In timpul din urmă adevărat, avânt, care i-a pus şi pe contrarii cei mai dirigeze şi raporteze tbte cu acurateţa cea
a istoriei timpului său, care se res
că faţă cu mişcarea oposiţională în trânge în scrierile sale, pătrunse de înverşunaţi în uimire. mai exactă.
contra urcărei cvotei, guvernul şi cel mai curat naţionalism. Apunerea „Gazetei Bacov. e causată Un organ al partidului are menirea
u
organele lui au cântat cam tot pe In tot locul, unde trăesc Ro- aşa-dâr prin alt moment. de-a ridica morala publică, de aceea tre
cdrda, că nu voim, nu putem, nu Menirea (Ilarului era susţinerea poli bue să posâdă o căldură, ale cărei racje să
cedăm. Der în cele din urmă trebue mânî, vestea despre mârtea prinţului ticei militante şi desvoltarea internă. pătrundă în inimile cetitorilor, formând
Ion Ghica va produce cea mai adencă
să trăescî cu dmenii şi n’ai ce face, şi durerosă impresiune şi toţî vor Ne&vend aşa numiţii representunţl ai astfel mijlocul cel mai apt pentru înche
mai trebue se aduci şi câte-o jertfă, deplânge pierderea acestei măreţe poporului nici un succes în luptă, ci reti- garea corpului naţional, deşteptând în
ca să te poţi înţelege cu ei. Acăsta figuri din vieţa şi luptele Românilor. rând necontenit pe tote liniile, colbnele membrii folositori şi entusiasmul, oe pro
e şi vederea lui Banffy. El vră să clarului erau pline de bocete desperate, duce şi energia necesară în luptă; el nu-i
mai trăescă ca ministru-preşedinte, lipsindu-i curagtul şi oopacitatea pentru chiămat a cresce idoli priu glorificarea hi
1
