Page 82 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr.. 90.—1897.

berbolică a meritelor dubiose ale fanfa­ dut şi grindină de mărimea ouelor de po­ Nemaipomenit „din agitaţiunile străinilor efcc. etc...
14
ronilor; ci judecând nepreooupat şi rigu­ rumb, oare a stricat mult pomilor, vielor Sapienţi sat....
Cetitorii „ Gazetei “ îşi vor aduce
ros fiâ-eare mişcare, are să ne presinbe o şi sămănăturilor. P9 hotarul oomunei Petri- V. Se începe edificarea bisericei şi
iconâ fidelă a tuturor puterilor după canti­ sat din apropierea Blaşiului, fulgerul a lo­ aminte de apostazia în massă a Românilor aceea ajunge pănă la un brîu de funda­
tate şi calitate. Eşind relele odată la vit o păreohiă de boi, cu cari ara un ser­ noştri din Şieul mare, trecuţi la legea rom.
catolică; — de bucuria şoviniştilor, cari ment de circa 2 metri înălţime, deja aci
ivîlă s’ar Du’â separa şi salva elementele vitor. Pe servitor aerul greu al fulgerului stagnări, — în lada bisericei nici un cru-
săuătâte, s’ar pute cresoe earaotere naţio­ îl trânti la pământ, dâr după oâte-va mi­ presentau afacerea ca un triumf mult pro­
miţător al maghiarisărei, şi de satisfacţiu- ceriu, sutele şi miile sunt păpate. ba se fac
nale, nepuntâudu-se întâmpla ca bărbaţi nute el se deştepta ârăşî şi făcu cunoscut datorii de vr’o 600 fl. şi în locul tuturor
eşiţî din op’ncă să se înfrâţâscă cu duş­ stăpânului său despre cele întâmplate. Anu- nea, ce am avut cu toţii, când a succes
împăciuirea spiritelor învrăjbite şi recon- acestora — avem un brîu de zid, 2 m.
manii cei mai crunţi ai neamului. timpul, ce privesce pe economi, e forte ne­
vertirea creştinilor noştri la legea strămo- înălţime.
Piarul trebue să urmărâsoă şi să spri- favorabil. Sămănăturile de primăvară au
şâscă. Ori cine ’şi pote închipui amăriciu-
jinâseă întrâga desvoltare pe tote teranele. întânjiat mult, căile pe hotar şi locurile
nea poporului.
Aşa se vede, că acest succes nu are să
E uşor deci de înţeles, ce persone mai la şes sunt inundate de apă. Dâcă
trebue angajate la colaborare; politica timpul nu se va îndrepta, eoonomii ou fiă de durată şi causa însăşi are să devină El cere cu insistinţă socoUlâ dela epi­
militantă p6te fi condusă numai de acei, slabe speranţe vor întră în vară. nu numai celebră, ci şi ruşinosă, pentru-că trop peste anii 1894, 1895 şi 1896, pe care
muşamalisarea ăstorfel de cause a devenit timp acesta, sub oblăduirea neobositului
cari cunosc legislatura şi administraţia. Faure nu va merge la Petersburg. 0 acum de ani de dile regulă în centru, ca- protopop, nu a dat nimenui vr’o socotălă ba­
Pănă acuma au îmbătat destul lumea telegramă din Copenhaga comunioă soirea
cu apă rece diletanţii speculanţi cu frase primită din Petersburg, şi încă cum se racterisând şi ea destrăbălarea nemaipo­ rem de un şir şi în care timp nu a intrat
în cassa bisericei nici barem un erueer.
gole, excitând numai zimbetul plin de dis­ cjice, din isvor demu de încredere, oâ pre­ menită şi halul, în care am ajuns.
preţ al autorităţilor. Am constatat atunci căuşele acestei Consistorial însărcinâză pe protopop cu
şedintele Republicei francese, Faure, nu luarea şi aşternerea socotelilor, âr acesta
Văclend d-1 Modest cav. de Grigorcea, regretabile întâmplări după actele oficiale,
va face în anul acesta visita anunţată la îşi permite infamia a raporta, că „s’a făcut
a cărui bunăvoinţă şi merite nu le trage curtea din Petersburg. ca şi de pe realitate, cum nestrămutabil le raţiociniile restante 1891 — 1896*, aşterne
nimeni la îndoâlă, tote neajunsurile „Ga­ constates şi astăcţî, în următorele :
44
zetei , convingându-se de intenţiunile cu­ Regele Serbie; în Montenegru. In 4 1. I. Creştinii noştri din Şieul mare îşi însă numai pe cele din 1891 —1894.... âr
rate şi de puterile tinerilor, a făcut un pas o. după amecjl s’a ţinut în Cetinje serviciu adunaseră de cu vreme şi pe lângă grea eel9 cu pricina, ale lui Ploriţă, 1894—1896,
însemnat, părăsind clica veche conservativă divin din inoidentul sosirei regelui sârbesc muncă şi jertfe materialul trebuincios la sunt gata. . . . „ le-am lăsat Ici parochie* . . . .
„şi se vor aşterne în curund
4
. . . .
4
şi aliându-se cu representanţii direcţiunei Alexandru. De faţă a fost familia princi­ edificarea unei nouă biserici din mate­ Insă „curundul* acesta n’a mai sosit.
nouă. pelui montenegrin şi membrii corpului di­ rial solid; — îşi impuseseră şie-şi reparti- Vădând eu din acte, unde e buba... cel
Dela acest bărbat, în unire cu depu­ plomatic. Regele sârbesc ?. numit pe Da- tiuni de mai multe sute de florini; — cu-
tatul Dr. George PopovicI şi Dr. Ion cav. nilo. moştenitorul de tron montenegrin, trieraseră câte doi—câte doi t6tă ţâra nos­ dintâiu lucru, ce făcui după denumirea mea
de comisar consistorial a fost, că cu scripta
de Flondor, se aşteptă înfiinţarea unui colonel-locotenent în armata serbescâ şi pe tră, adunând contribuiri creştinescl — mai
diar, care corăspunde cerinţelor de astădi, prinţul Mirko de căpitan în regimentul sâr­ multe sute de florini; — primiră şi un aju­ mea oficială Nr. 16/897 am recercat pre
colegul protopop S. Monda dela Bistriţa,
redigeat de un personal, ale cărui puteri besc de infanteria Nr. 9. tor mai mare din fundaţiunea Şaguna —
şi tote aceste le elocară la cassa de păs­ ca „ne cţ'ua ieşuei mele. 15/2 c., raţiociniile
spirituale ne garantâză ridicarea pressei
tt
Premiu literar. Redacţiunea „Familiei* trare pentru timpul folosirei în descrisul bisericei la tot caşul să fiă puse în ordine ...
române din Bucovina la înălţarea chemării.
din Oradea-mare publică concurs la nu scop. Se vede, că prin acâsta au lovit acolo,
Ou bucurie primim soirea din Cer­
premiu de 50 fl. v. a. pentru cea mai bună II. Se întâmpla, că cu începerea anu­ unde durea... şi protopopul, carele pănă aci
năuţi, că s’au întreprins deja paşii nece­
novelă originală, inedită, scosă din viâţa lui 1894 deveni epitrop al bisericei un creduse, că — ieşind la faţa locului — voiu
sari cu succes.
nâstră sooială ori din istoria naţională. Lu­ anumit Ştefan Floriţă, prototipul unui se­ face şi eu blânde cuvântări de momeală
E timpul ca toţi tinerii să dea su-
crările, scrise de mână străină şi nesemnate midoct rafinat şi îndârjit, al acelor esistenţe pentru popor şi alta nimic,... îşi ieşi acum
cursul la întreprinderea acâsta, dela care
de autor, însoţite de un plic închis, care catilinare, ce pe multe locuri se încuibă din sărite..........
depinde chiar esistenţa nostră în viitor.
să conţină numele autorului, âr dinafară prin comunele nostre spre ruinarea lor, Acest lucru îi pâte fi orl-cui lămurit
Eiă-cărui e cunoscut cu câtă ură ne
un mofcto, ce se va afla şi în capul nove­ cari ţăreni fiind, der nimic având; — cu şi invederat din următorele fapte pripite
atacă diarele străine, contra cărora e ne­
lei, sunt a se adresa la Redacţiunea „Fa­ ale protopopului:
cesară o sumă de intelegenţă activă şi dis­ carte fiind, der învăţătură şi mai ales edu­
miliei în Oradea-mare pănă la 1 (13) Au­ caţie morală neavend, fug de muncă onestă, a) încă în aceeaşi di îmi răspunde
ciplinată. Căci avend un scop sânt, credem,
gust a. c. lasă hainele ţărănescl şi se îmbracă „ca mie oficial sub Nr. 172, că „raţiociniile bis.
că vom susţine disciplina mai bine, decât
domnii , trăind astfel o viâţă de părăsit. din Şieu sunt în deplină regulă... şi pentru
M
pănă acuma, unde se amestecau chiar Retugiarea corespondenţilor de pe câm­ aceste puteai veni şi pe neaşteptaţe*, . . . . ceea
străini în afacerile nostre împunendu-se ca pul de resboiU. Gând trupele greoesol, fu­ Acest epitrop avea acum chemarea ce, după cum îndată vom vedâ însâmnă:
apărători ai Românilor cu scopul de-a griji gind s’au retras în Larissa, între refugiaţi să chivernisâscă averea şi să grijâscă de 14
mai lesne astfel de interesele proprii, pre­ s’au aflat si cinci corespondenţi ai (fiarelor edificarea bisericei. „Poţi rămânea acasă! ............
cum e foia baronului Mustatza, care aş- străine. Ou ocasiunea aoâsta coresponden­ Acestei chemări el satisfâcu în mo­ b) In ruptul capului, luând cu sine
tâptă ori-ce moment de-a deştepta neîncre­ tul clarului „Times şi-a perdut calul şi dul următor; 2—3 preoţi dm tractul său, eşi la Şieul
14
derea în acţiunile mai nouă. tot ce a avut ou sine. Corespondentul lui III. Dădu edificarea bisericei în în­ mare şi —- ceea-ce doi ani de dile nu avuse
Recomandăm iniţiatorilor, ca noul „Illustrates London News şi-a perdut de- treprindere unui Sas din Bistriţa cu preţul timp a face — făcu acum; încercând cu
14
diar să apară mai des decât „Gazeta Bu­ semnele, manuscriptele, banii şi paohetele. de 7000 fl. şi despre acesta încheia un con­ acest aparat înmulţit momirea poporului,
covinei “ uşurându-se lupta cu diarele con­ Nu şi-a perdut insă şi presenţa de spirit tract, care se aşternu Consistoriului spre însă fără a pune mâna pe bubă; prin urmare
trare. Pe lângă organisare, datoria acestuia şi aşa a putut soăpa ou cojocul întreg. Co­ aprobare drept contract al comunei biseri- şi fără succes durabil; apoi:
va fi regularea cestiunilor economice, re- respondentul lui „Daily Obroniole" în nop- cescî*) şi câştiga acâstâ aprobare, — sig- c) Tot în ruptul capului raporta Con­
feritore la reforma bancelor esistente seu tea catastrofei a rămas în Tyrnavos şi îna­ nând aci, ca prin minune, biroul şi venera­ sistoriului minciuna: „Nu mai e lipsă de
la crearea altora mai convenabile şi diseu- intea locuinţei sale a arborat drapelul Uniu- bila firmă a Consistoriului minunatul advo­ comisar____poporul s’a liniscit şi s’a re­
14
ţiunea obiectivă, dâr francă a stării diecesei nei, ca să soie Turoii, oine locuesoe acolo. cat Dr. Nicolau Olariu. întors, ... afacerile sunt regulate .... şi:
d) Consistoriul, bona fide, aduse pre­
nostre fericite. Nici nu i-s’a întâmplat nimic. Acum se făcu prima învrăjbire. cum deabea acum m’am informat — con­
Impertinenţa străinilor, cari se folo­ Poporul protesta la protopop, la Con- clusul, că nu mai e lipsă de comisar...
sesc de mijlocele cele mai infernale spre Femeile în armată. In America eman­ sistoriu, cerând licitaţiă minuendă, adecă Fericit en, dâcă aşi fi putut primi din
strivirea poporului român în ţâra proprie, ciparea femeilor progreseză cu paşi gigan­ legală. vreme acest decis, mi s’ar fi cruţat teri­
numai atunci va fi nimicită, când Românii tici. Parlamentul statului Colorado, nu nu­ Nu a fost ascultat! Poporul a con­ bila osteneală a unei călătorii atât de în­
Bucovineni vor fi ajuns la acel nivel, ca mai că le dau femeilor drept de vot şi statat de mult şi eu constatez şi aici îm­ delungate în timp de ârnă, imensa muncă
să dovedâscă, că părăsesc mai bine vieţa, dreptul de a figura ca juraţi, ci le permise preună cu dânsul, că lucrarea acesta plâ-
şi mai ales neplăcerile, ce am avut — şi,
decât petecul de pământ nutrit cu sângele să p6tă întră şi în armată. Aoâstă hotărîre tesce cel mult 5000 fi. cum vedeţi, am — după-ce am scormonit
strămoşilor noştri. La întreprinderea acesta, a parlamentului se înţelege a produs mai Sapienţi satis____ în acest furnicar.
noi Sucevenii nu vom sta cu mânile în mare mulţămire în cercurile militare, de­ IV. Se începe edificarea bisericei şi
cât în reuniunile de femei. VL Neprimind însă decisul acesta,
sîn, ci ne vbm alia cu acei bărbaţi, cari fundamentul ei se pune ne un loc al unei rude având instrucţie consistorială de a înde­
urmăresc scopuri clare şi salutare naţiunei Picnicul societăţii „Crucea roşie' din a epitropului Floriţă, nu pe vr’un loc al bi­ plini comisiunea „neamănat — şi fiind din
4
u
nostre. 8 Maiu. Ni-ae comunioă, că bilete de in­ sericei, loc desore carele acesta spunea,
Crispus. oă îi va veni lui şi îl va dărui bisericei, natură conscienţios şi energic, sâu cum
trare (â 50 or.) în sală şi loourl pe galerie dice „Tribuna Pop. „arogant şi „despotic
14
44
ceea-ce n’a făcut nici pănă acţî. . . .
(al doilea sir â 1 fl.) se află de vânejare la am eşit la faţa locului Sâmbătă în 15/2 a. o.
Poporul remonstrâză cu drept cuvânt
librarul Hiemesoh, ooufeoţionarii fraţi Si- sâra şi aci am găsit la casa paroehială pe
contra punerei avutului şi muncei sale pe
may şi în biuroul de bilete al oâilor ferate protopopul Monda, parochul locului şi —
— 24 Aprilie v. acest loc străin. Esacerbaţiunea cresce din
Aronsohn. pe Floriţă...
Studenţii români din Cluşiu la consa­ di în di. Plângerile poporului date cătră
Ticlueau acum bieţii la nisce tipări­
crarea episcopului Radu. Ni-se scrie din protopop se pun ad acta, din care causă turi de raţiocinii,_______ scriind, potrivind,
Cluşiu: Studenţii universitari români din Scirx mărunte din România. poporul deja în plânsorile sale din Iunie
sumând etc....
Cluşiu 8u ales delegaţi, oarî să represeute Sâmbătă sâra s’a închis congresul sil­ a. tr., aşternute acum direct la Consistor,
tinerimea la serbările, ce se vor arangea vio, care a durat trei (fii® de-arândul. Mem­ începe a ameninţa cu apostaziă. Imediat m’am apucat cu răbdare de
ou ocasiunea oonsaorării noului episcop al brii congresului în oursul discuţiuniior ur­ Er la însărcinările Consistoriale, con- revisiunea lor şi aruncându-i protopopului o
mate au arătat fără nici un înconjur tot6 privire de uimire în cestia raportului seu
Lugoşului Dr. Dimitrie Radu, pe următorii soientul protopop raporteză consequent
relele, oare împiedeoă progresul silvio al cu _raţiociniile sunt gata şi în deplină or­
d-nî: Romul Badu stud. în drept (văr de ţării. minciuna, că causa esacerbaţiunei este nu­
frate al noului episcop), Vaier Moldovanu mai aceea, că „ u n i i v r â u s ă p u e b i ­ dine*, şi luând la cunoscinţă raportul pa-
Luni s’a deschis la Galaţi sesiunea' rochului, că Floriţă, de trei ani, neîncetat,
stud. in drept, Alexei O. Bogdanu stud. în s e r i c a din sus, a l ţ i i d i n josul c o m u ­
de primăvară a comisiunei europene a
44
drept, Emil Popp stud. filos. şi Toma Va- Dunărei. nei ,---------că neînţelegerile provin numai provocat să-şi dea sâma, nici nu l’a băgat
în sâmă pe paroch şi că ppopul numai cu
sinea stud. medio. Aceştia vor pleoa Sâm­
La 20 Iunie v. se va face cu mare *) De notat, că acest contract nu se făcu trei ejde înainte îi mandase a face socote­
bătă diminâţa ia Blaşiu. — Coresp. ceremonie la Ploeştl, inaugurarea monu­ în comună, ci în Bistriţa- Parochul nu voia a-1 sub­ 14
mentului comemorativ al batalionului 2 de lile, că „vine comisarul ______ Am trebuit
Mare tempestate. Se scrie din Blaşiu, scrie cu nici un preţ — şi în două rânduri avuse însă să mă conving îndată, că e imposibil,
vânători, oare s’a distins în răsboiul dela
că în 1 Maifi n. între 10 şi 12 ore s’a des- 1878. bărbăţia a denega subscrierea. In fine ’i-se puse a pune în regulă atarl scripte-nescripte...
lăuţuit asupra Blaşiului şi împrejurimei o sula în coste din partea protopopului — şi el sub­
scrise ulterior, nu în şedinţa comitetului, ci acasă Acum se ticluiau, nu apucase nici barem
grozavă tempestate; pe unele locuri a oă- la protopopul. a fi subscrise, nu fusese trecute prin revi-