Page 83 - 1897-04
P. 83
Nr. 90 —1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
siunea comitetului, a sinodului parochial. pripitei retrageri a oştirei grecesc! forte crud. In Larissa au fost jăfuite tote ţân ungur, cu vieţă nepătată, care a împli
Se vede că, pentru Şieu, — ca şi comandate de prinţul de coronă oasele oreştinesoi si în biserici ioonele şi nit 20 ani ai etăţii , având de-a plăti o
11
dealtcum pentru întreg tractul Bistriţei — Constantin. Edhem-paşa înse, pre obiectele sfinte au fost carte nimicite, parte taxă de 5 cr. la săptămână; acâstă taxă
nu esistâ comitetul din Decemvre, nici si cum se afirmă, este de astădata furate. Tot asa, se efioe, s’a petrecut lucrul însă nu-i obligătore, oi. de bună voiă.
0
nodul ordinar din Ianuarie a fiă-cărui an; acela, care nu vrea se grăbescă şi în satele creştine; se (fio chiar, că mulţi La adunarea de constituire au luat
nici §§-ii 7, 12, 17, 23 p. 11 etc., din lupta decisivă. Aşa se vede, că mai creştini au fost uoişl. Turcii de altă parte, parte vre-o 800 de Unguri atât din Buda
statut, organic, nici „Regulamentul pentru întâiu vrea se se asigure de posi- tot în mod ofioial, desmint faima, că ei ar pesta, cât şi din provincia. Adunarea a fost
adm. aver. bis.“ etc., — de vreme ce acum ţiunile dela Velestino şi se ocupe fi dat foc satelor creştine în vilajetul Ia- deschisă de SzederJcdnyi, la a oăruia reco
se ticluiau raţiociniile parochiei, cari tre portul Volo, de altă parte mai aş niua. mandare au fost aolamaţi ca preşedinţi
buia re vă ciute şi aprobate de ani înainte. teptă întăriturî cu deosebire arti- O telegramă din Volo anunţă, că Marţi Ugron Ga bor, Polonyi Geze, Csertân Laszlo
Ou tote aceste continuarăm lucrarea leriă. Seim, că Edhem-paşa în total 8’au văcjut trupe turcesoi cam la 15,000 şi Betegh Ferenoz.
pănă la 1 oră după meciul nopţii.... Im opereză cu 6 divizii şi cu o diviziă omeni, înaintând spre Velestino. Tricota a Jn discursul de desohidere, Ugron pleda
posibil! Mii de florini păpaţi... Nimic la (a 7-a) de reservă. El pare a voi se fost părăsită de Turci şi ocupată de un ou multă vehemenţă în oontra Austriei,
locul său... Posiţii nedocumentate------------------ ia ofensiva contra armatei grecesc! oorp mai mare greoesc. Legătura între care (fise, „nu este o aliată a Maghiarilor,
imposibil! dela Pharsalos, cu tote forţele sale Trioala, Cardiţa şi Pharsalos s’a restabilit oi o esploatatâre a lor atât pe terenul in
In sfârşit, rămânând a se revida ul militare. âr&şi. dustria), cât şi pe cel al economiei de câmp
terior ticluelile aceste în mod regulamentar, Din Atena se împărtăşesce, că Colonelul Smclenshy n’a primit să fiă şi pe tâte celelalte terene. Aliatul trebue
le-am pachetat într’un convolut, ca să le Grecii fac mar! pregătiri pentru apă şeful statului major general trupelor gre- să respecteze nu numai puterea materială
aştern Consistoriului drept dovadă, că în rarea oraşului Pharsalos. Ei au ri cescl diD Tessalia, pentru oă n’a voit să şi spirituală, oi şi oea morală a soţului său
Şieu nu se raţiocinase, că protopopul minţise dicat aicî întăriturî tari şi fdrte es- părăsâscă brigada sa. De aceea a fost nu aliat. Austriacă însă se silesc să jăfuâsoă
şi că poporul avuse drepţate cu plânsorile tinse, de unde urrneză, că Edhem- mit şef al statului major general majorul naţiunea maghiară de acest sentiment mo
sale, am cerut însă a se scontra cassa pa- paşa trebue se pună în mişcare Constantinidis, care s’a întors dela Creta. ral. Aliatul e dator să apere stindardul
rochială, în carea după insă-şi ticluelile multă artileriă, ca se potă lua întă- Generalul de diviziă, Malcris, precum şi celuilalt aliat; aliaţii noştri însă nu ne per
aceste trebuia să se afle încă cassa restul riturile dela Pharsalos. Der tocmai generalii de brigada Andonovits şi. Mustra- mit să folosim colorile nbstre naţionale.
de — paremi-se — 390 fl. pentru artileriă este mare dificulta pas vor fi rechiemaţi de pe câmpul de răs- (Infamiă!), rup stindardul unguresc la Agram
Atunci parochul locului îmi arată aci tea de a străbate pe cărările strimte boifi şi vor fi înlocuiţi de colonela Metaxas şi o tac acesta nenedepsiţi. Susţinem ar
în casa sa lada parochială, der adause, că şi greu de umblat din munţi. (fost ministru de răsboih), Corpus şi Vassi- mată, pentru ca în sinul ei vorba ungu-
aci nu este nici un crucer, pentru-că Flo- Se constată dela Atena faptul liadis. râsoă şi sentimentul maghiar să fiă batjo-
riţă în trei ani de dile nu a băgat într’ânsa rechiemării colonelului Vassos din in Din Constantinopol se anunţă cu dată ourit. In armată ofioerii maghiari sunt re«
nici un crucer. . . . sula Creta, der se asigură, că acăsta de 4 Maitt: Din Larissa se vestesoe, oă presentaţl cu 6°/ , pe oând oei austriac!
0
Uimit şi indignat de aceste, ced to n’are se aibă nicî un efect asupra divizia Hairi înaintând dela Cardiţa spre cu 94°/ . La deschiderea Porţilor de fier au
0
tuşi şi mai departe şi cer acum dela Flo- acţiunii de resboiu, care se va con Pharsalos a ocupat localităţile Kurtessi, Ku- fost arborate stindardele tuturor naţiunilor,
riţâ cassa restul.... Nici un crucer. tinua în mod energic. Se mai con mades, Deliveli, Dautli, Cetatsi şi Caputsi, numai al. naţiunei maghiare a lipsit, sâu
Iau pe protopop la o parte şi fâcându-i firmă, că colonelul Vassos, a şi fost Luptele dela Velestino şi Filaftepe, cari oă a fost aruuoat la o parte aşa, că n’a
plausibil, că absolut nu ne va succede a numit cu decret regal comandant- s’au început la 27 Aprilie st. n. se conti oorăspuns destinaţiunei. Dâcă stindardul
reconcilia poporul, dâcă nu-i putem elice : şef al armatei grecesc! din Epir în nuă înoă; Turcii au primit nouă întăriturî maghiar este insultat, nu ni se dă satisfac
Etă am revedut socotelile, am aflat banii locul colonelului Mănos. şi se aştâptă din oră în oră soirea despre ţia. Asta e causa, oă noi nu avem autori
şi sunt de faţă;—bănuelile vostre sunt nefun Rechiemarea din Creta a colo luarea orăşelului Velestino. După soirile tate, oă la Petersburg regii se sărută îm
date etc. etc., făcându-i mai departe plausibil nelului Vassos se consideră cu tote turoesci, trupele otomane mai vor să faoă prumutat şi vorbesc despre împărat, despre
că altcum va trebui se se facă arătare cri acestea ca un semn, că în curend o diversiune în jurul lacului Caria spre ţar, numai despre regele maghiar uu“ eto.
minală pentru delapidare, care pote ave vor fi retrase tote trupele grecescî din Volo şi peste Karadagh spre Velestino, După Ugron, mai vorbi Bartha, oare
rele urmări.... etc. îl rog cu sâ înfluinţeze Creta. De părerea acesta sunt şi Tot cu data de 4 Maih se anunţă din dise, oă dela leagăn pănă la mormânt nu
asupra lui Floriţa ca din păwent de sub po foile berlineze, car! spun, că rechie capitala turoescă, oă Sultanul a rechemat putem face un singur pas de însemnătate,
meni se arete banii. . . . marea lui Vassos n’a schimbat ni pe Gazi-Osman-paşa, pe oare îl trimisese să fără a nu ne lovi de ingerenţa guvernului,
mic în situaţiă. Numai atuncî situa
Nici un cruceriu ! . . . înloouâsoă pe Edhem-paşa. După oe însă, fiă prin matrioule, fiă prin soole, oompetinţe
ţia se va schimba, dâcă tote trupele
Şi ftstfel pe diminâţa urmâtore, Dum. acesta din urmă, avu succese, se vede, oă de timbru, dare de consum etc. eto. Nu
grecesc! vor părăsi insula, şi dâcă
16/2 a. o. — nesuccecjându-ml tactioa ou consiliul de răsboifi din Constantinopol a mărul funcţionarilor şi al căpătuiţilor sue
guvernul grecesc va recunâsce auto
!
„e 'ă tbte sunt în regulă“, nu mi-a rămas decis să-l lase acolo, unde este şi să re- la sute de mii. Aoâstă putere monstră, sta
nomia Cretei, căcî numai în acest
alta spre asigurarea scopului principal, al oheme pe Osman-paşa. tul a folosit’o pentru perpetuarea unei do-
cas se p6te aştepta o intervenire,
reconvertirei decât tactica contrară, carea După o scire din Atena, oolonelul minaţiunl de partid. Pentru soopul acesta
său mai bine fiis mediaţiune, a ma
era totodată şi cea mai dreptă, adecă se SmolensJcy anunţă din Velestino, oă a avut a stricat morala publioă şi a făcut nesigură
rilor puteri pentru curmarea resbo-
spun poporului: „Da, avurăţi dreptate, cu cu totul 180 morţi şi răniţi. El mai spune, puterea obligătâre a legilor. A confiscat
11
iului. piarul „Fost mai spune, că
plânsorile vostre,... vi s’a folosit rău şi că atacul contra brigadei sale s’a făcut de drepturile cetăţenesoi şi a oreat un parla
preţul învingerii trupelor otomane
ilegalminte avutul vostru, aţi fost ignoraţi 6000 de Turci. ment, care nu representă voinţa naţională.
este, că Grecia pierde Creta. Numi
-----’ş’a bătut joc epitropul vostru de drep Libertatea convingerei cetăţenilor o suprimă
tul c|i ar ma * află, că trupele tur
turile văstre; — însă ’şi va lua pedâpsa O telegramă din Atena spune, că pe totă linia, dreptul de întrunire îl supune
cesc! s’ar mulţămi cu aceea, se ocupe
meritată.........er voi — întorceţi-vă ! ... starea sănătăţii regelui George al Greciei arbitriului, confiscarea dreptului electoral
u
Tessalia ca gagiu pentru Creta. Sulta
Aşa am făcut, numai aşa am trebuit este din du în cţi mai rea. El sufere de ner- se dă în voia preşedintelui alegerei, liber
nul nu doresce umilirea deplină a
să fac şi numai aşa am obţinut succes............... vositate în grad tot mai mare şi nâptea nu tatea pressei o ameninţă ou ştirbire eto.
vecinului seu, şi dâcă Grecia va cere
Er pentru-ca acest succes se aibă şi pdte durmi. Din causa acâsta este atât de Trebue aşa-dâră să ne grăbim, dise
un armistiţiu, el i’l va concede, însă
timbrul legalităţii şi durată, Ven. Consis- slab, înoât nu-şi pote face nici obicinui mai departe Bartha. Faţă cu armia de eor-
Sultanul nu va primi se i-se impună
toriu ’i-am raportat între altele următorele: tele, preumblări în grădină. De când s’au teşi ai puterei organisată cu bani publici,
pacea din partea marilor puteri, dâcă
1. ) Se-’i se dee comunei spre mân- întâmplat in Atena primele demonstraţlunl
Grecia nu o va cere. Sultanul — se numai o organisaţiă socială puternică mai
găere un ajutor de cel puţin 300 fl. la antidinastioe, el nicî nu se naşi arată în pote mântui vieţa constituţională şi elupta
cjice în fine — e fârte îngrigiat de
edificarea biserieei ; palat. Medicii i-au ordonat să mârgă la independenţa naţională eto.
familia regală grecâscă şi e dec!
2. ) Se-’i se trimită fără amânare cele Corfu, dâr regele nu cutâză să mârgă, de- Au mai vorbit vre-o doi inşi, după
gata a fi cu prevenire.
1800 fl; ce-’i are depuşi la Consistoriu în oreee se teme, că acâsta ar fi considerată oare adunarea s’a închis.
In fine mai e de observat, că
oblig, de stat, ca se potă continua şi ter din partea poporului ca o deşertare, îu
scirile venite din isvor turcesc, cari
mina edificarea biserieei; — oare oas isbucnirea unei revoluţiuni în Gre-
vorbesc de o fărte grăbită şi desă
3. ) Să se constate neamenat prin ex- oia s’ar putea oonsidera ca sigură. ErI a 0 mare catastrofă la Paris.
vârşită evacuare a Epirului din par
actorat, care e suma precisă a fraudelor fost onomastica regelui, oare altă-dată era
tea trupelor grecesc!, nu se adeve Alaltăerl, Marţi, la 4 ore după amâcfl
-epitropului; împreunată cu mari serbări. Pentru oca-
resc pe deplin. Cele două divizii de a isbuonit un inoendiu înfricoşat în marele
4. ) Să se facă contra acestuia imediat siunea de acum însă, în vederea oritieri
sub comanda lui Hissi-paşa au ocu bazar de binefacere, pe care damele aris
arătare criminală; situaţiuni a răsboiului, nu s’a făcut nici o
pat, ce e drept, partea cea mai mare tocratice din Paris s’au obicinuit al araugia
5. ) Să-’i 'se dee protopopului a înţe serbare.
a Epirului, der mai multe localităţî în fiă-care an în folosul săraoilor.
lege, că nu are a mai sprijini pe acel epi-
şi înălţimî la graniţă sunt încă în Pe un spaţiu liber din strada „Rue
trop, nioî pe faţă, nici ve sub mână... „Coaliţiunea poporală dela 48“.
mâna trupelor grecesc!, şi nu se pote Jean GoruorA era oonstruită o mare olă-
Aşa cred, că propunerile aceste pre-
vorbi încă de o imediată amenin Sunt câte-va luni, de oâud Ugron, dire de lemn, deoorată cu postav. Clădirea
at’sunt de adecuate stărei faptice a cau-
ţare a oraşului grecesc Arta. Bartha şi Szederkânyi au pornit o acţiune era lungă de 100 metri şi largă de 60
sei, pe atât de juste sunt şi echitabile sunt.
* pentru formarea unei societăţi politice, cu metri, având numai două uşi. Inăîntru
In locul lor însă s’a pus la cale şi scopul, de-a „elupta, desvolta şi ocroti in
u
Din Constantinopol „Neua fr. Pre8sa erau arangiate loourl pentru vânejare, £r oa
aici, ca în multe alte caşuri,de importanţă
publică urmâtârea soire da sensaţiă : Mai dependenţa de stat a Ungariei şi vieţa ei vânejătora figurau dame din aristooraţia
mai mare, seu mai mică, — o muşamali economică independentă .
11
mulţi notabili de naţionalitate română (cuţo înaltă.
zare dintre oele mai necredibile. Aoâstă sooietate s’a oonstituit Dumi
vlahă) în Macedonia într’o telegramă adre In momentul, când a isbuonit focul,
(V wms.i N. Manegnţiu. neca treoută în Budapesta sub numirea se aflau în acâstă clădire 1500—1800 per-
a
sată direct Sultanului i-a oferit formarea
u
unui corp de voluntari, compus din 8 — 10,000 „Coaliţiunea poporală dela 48 („48-asnâp- soue. La vederea primei scântei, mulţimea
1
Kesboiul turco-grecesc. 6meni, pe cheltuiala lor propriă. Ei (fio, că szovetsâg -)- Soopul este, ca acâstă socie erupse în ţipete sfâşietbre şi începu să
printr’aata voeso să dea o espresiune deo tate să se estindă peste întrega ţâra, adu fugă spre uşi. Se isoâ o confusiă grozavă.
După scirile cele mai noue, cari sebită sentimentelor lor de supunere pentru nând sub un stindard comun pe toţi ade Fiă-oare alerga spre uşi, unde îmbulzâla
se contracjic în multe privinţe, divi domnitor şi de iubire pentru patriă. Sulta renţii partidei ugronisce. Cu alte ouvinte, deveni grbznioă, oăloându-se unii pe alţii
zia întâi şi a doua turcâscă de sub nul le-a mulţămit pentru aoâstă dovadă de după oe Ugron, Bartha şi alţi soţi ai lor în picibre.
comanda lui Eăliem-paşa înaintdză patriotism şi a declarat, că îu cas de ne au fost sooşi din parlament ou ocasiunea Focul se lăţia ou celeritatea fulgeru
spre Pharsalos, de care s’a apropiat cesitate va face us de ofertul lor. alegerilor treoute, aceştia vor să inaugureze lui, aşa că în timp de 10 minute tot edi
deja forte mult. Aici se aşteptă # acum o acţiuue înafară de parlament. ficiul era în flăcăii. Priveliştea era peni
acum bătălia decisivă, care nu s’a După scirile oficiale, ce au sosit îu Acesta e soopul oonstituirei nouei so bilă. Dame din societatea îualtă a Parisu
-fost dat la Larissa din causa prea Atena din lessalia, Turcii au prooedst acolo cietăţi. Membru al ei p6te fi „ori-ee cetă- lui alergau la drâpta şi la stânga cu hai-
