Page 84 - 1897-04
P. 84
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 90—1897.
nele aprinse pe ele, ţipând după ajutor. D I V E R S E . Cursul ia bursa din Viena. Yadiul are se constea din pa
Der nu era ou putinţă a le veni în ajutor. rale gata seu din hârtii de valore.
Din 5 Maiă 1897.
Uşile erau înfundate cu trupurile celor ce, Inflninţa civiTisaţiunii asupra tipului înainte de licitaţiunea verbala
Renta ung. de aur 4% . . . . 122,25
vrând să scape, se căloară unii peste alţii, în unei rasse. Sooietatea etnografică din Paria Renta de corone ung. 4°/° . . . 99.75 este de a se depune un vadiu de
1
timp ce flaoările oonsumai repede edificiul. a fâout unele observări înterensante şi Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ . 122.35
î 0 10°/ din preţul de stigare.
0
1
In timp de 15 minute, înainte ohîar de-a forte greu de esplicat. "Vorba este despre Irrpr. căii. fer. ung. în argint 4 /j.°/o 101,10 în ofertele scripturistice, a că"
Obiig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.50
fi sosit pompierii, întrâga clădire a ars. Japonezi. T6tă lumea scie, cum acest po ror deschidere va ’ave loc după lici
Bonuri rurale nngare 4°/ . . . 97,60
0
Nu se scie încă positiv, câte vieţi por dela revoluţia din 1868 se străduesoe Bonuri rurale croate-slavone . . 97.50 taţiunea verbală, este de a se amin
omenesci au oâcjut victimă acestei catas a-şl însuşi tot mai mult civilisaţia europână. Impium. ung. cu premii . . . 153.75 ti agrul seu livadia pentru care se
trofe. In ora dintâiQ au fost aflate 30 ca Mai interesant este oum paralel cu oivili- Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin, 138.50 ofereză ; mai departe dechieraţiunea,
davre, âr pănă sera la 7 ore au fost aflate saţia, Japonezii sunt supuşi unei schim Renta de hârtie austr............ 101 70 că oferentului ’i sunt cunoscute con
80 cadavre. Numărul oelor morţi treoe peste bări fisice. Albert Gauttard cjice, că el ar Renta de argint austr................. 101.60 diţiunile de arendă şi că se supune
Rente de
aur austr...................... 122.60
200, er al răniţilor încă nici nu se pote în fi observat la mai mulţi Japonezi, că de Losurî din 1860 .................................. 143.— lor necondiţionat.
chipui. Numai la un otel din apropiare au fost când aoeştia au adoptat oultura apuseană Napoleondorî............................................... 952 în caşul când în primăvara anu
1
transportaţi vre-o 250 răniţi, er alţi mulţi nu mai au ochi ascuţiţi în formă de tăie Mărci imperiale germane . . . 58.b2 / 2 lui 1897 prin predarea judecătorescâ
M
au fost duşi în spitalul „Beanjon . tură şi umerii obrazului eşiţl afară; pe London pista....................................... 119 55 se va face o schimbare în pămân
Paris vista................................................ 47.60
îngrozitor este tabloul, oe-1 presentă lângă aoeea, mulţi copii japonezi, cari s’au Reute de corone austr. 4% . . 101.35 turi, atunci arendatorului nu i sta
născut îu anii din urmă, nu mai au nas
cadavrele. Cele mai multe din ele sunt Note italiene............................................. 45.15 în drept, ca se ceră dela oraş vr’o
timpit şi colărea feţei gălbue, ca antece
prefăoute în sorum, carnea fiind cu desă- despăgubire.
sorii lor. Er Europenii cari locueso în Ja Cub*suG pieţei Braşov.
vîrşire arsa, ia altele chiar şi osăle sunt P ă m â n t u r i l e d e a r â n d a t
arse şi deslipite de-olaita. Altele sunt arse ponia de cjeol de ani, şi-au perdut colârea Din 6 Maih 1897. s u n t u r m ă t b r e l e :
numai in partea de sus a trupului, în timp roşie a feţei şi au căpătat ochi în formă Bancnote rom. Cump. 9.44 Vând. 9.47 1. Complexul cam de 100 jugere
de tăietură, usouţiţl, După aceste observări Aigint român. Cump 9.42 Vând. 9.43
ce partea de jos, chiar şi hainele, au ră catastrale din prejuruf noului Ioc
mas întregi. îde’nţelege, recunoscerea per- tipul unei rasse ar atârna aşa-dârâ dela Napoleon-d’orî. C mp. 9.49 Vând. 9.52 militar pentru tragerea la ţintă sub
Cump. 5.55 Vând. 5.60
Galbeni
săuelor nu mul e posibilă. Numele şi nu nenumeraţu laotorl, cari formezâ mediul Ruble Rusesc! Cump. 126.— Vând. —,— eondiţiune, ca pe loc se se permită
mărul celor morţi se va pute constata nu- hsio şi spiritual ce se nuiuesce oivilisaţiune. Mărol gemane Cump. 58.50 Vând. — un drum de comunicaţiune cu local
fipai in urma reclamărilor familiilor atinse Adhemar Lecierc a aliat, că Erancesii, cari Lire turoescl Cump. 10.60 Vând. — dârei la ţîntă şi cu obligământul, ca
se aşecjă cu locuinţa in ludo-Chiua, dupâ Scriş.fonc. Albina 5°/ 100.75 Vând. 101.75 în cas când pe ac.e3t loc se va zidi
de nenorocire. 0
un timp oi'e-oure nu numai ca pnmeso obL un magazin de muniţiune arânda-
Dintre damele înaltei aristocraţii a
ueiunle indigenilor, ci şl tipul lor. FouSard-Seide 60 kr. tbrele se cedeze din acest complex
Parisului, oe erau ooupate in bazar cu veo-
cjarea, cele mai multe se cjice, că au câcjut în focul pocăinţa. Era în postul mare. bis p. 3.35 p. ZHet. — japartefifcpe, djine* recerutul loc. In fine se deobligă
victimă fiaoărilor, aşa că nml nu s’a putut Ţâranu sa spovedeau ca de obiceiu. Un ftfdje ctc. in beri neueften Defpins unb ^ar= arândatdrele, ca în decursul tragerei
bert, foiuie fcpmarje, tncipe unb farbtge
da inoâ de urma cadavrelor lor; altele au ţârau îţi înşira păcatele. — Apoi, de pă MernieSiefi'g-Seide non 35 fr. bis la ţîntă se urmeze îndrumărilor date
tost ramte, intre acestea am urmă se află rinte, de furat nu-i vorbă! Der uite ce-i, p. (4-65 p. Zlîef. — glatt, geffreift, farriert, de miliţia. Complexul se pbte folosi
şi pnncfcsele JpelaiQrre şi iCotsehubey, 00U-- am furat şi dela tifinţia Ta... — î^i ce-ai gemuftert, Damafte etc. (ca 2^0 uerfdp Q>ual. pentru arătură seu livadie.
| unb 2000 nerfdpb. ^arben, Deffins etc.). 2. Aşa numita livadia lui Dick
iesa (losfu.ke născ. pfiuăăââ Ccimay, apoi furat anume, fiule? mtreuâ popa. — Ean.
| Porto- und steuerfrei ins Haus. — ZTÎuper (poiana Neagului) din 5 jugere 960
prmoipele şi pnncesa AUşon eto, Sfiuţia Ta. Ţâianii nu aveau fan; ema a I umgepenb. Doppeltes Briefporto nadj ber stânjini patraţî. Este a se folosi nu
Bazarul, care s’a fondat ineâ în seou- Iost iuuga. Dopa a vea destui. — Râu, fiule, Sdjtneij. mai ca livadie.
lui trecut, a fost ar&Dgiat de societatea fi Dâr îţi pare râu do oe-ai fâout? — R ă i , G. Honneberg’s Seiden-Fabriken 3. Locul pentru livadie, aşa nu
lantropica sub presidiul prinţului August părinte. — Şi făgâduesol eâ n’ai sâ mai a (k- u. k. Hofl.), 5E «aricim
mit „Dillenloch cu 7 jugere II
11
de Ahrtnberg şi ai contesei GoefuJke. Aprin iaci? — Iacă, fagâuueso, părinte. Popa în stânjini □.
Nr. 66H—1897
derea lut a iost eaus&tâ de soânteua elec cepe sâ-i obtesoa dtsiegariie, ţâranui tăcea B r a ş o v , 1 Maiîi 1897.
trica a unui chiuematogral. sub patrafir. Deodată popii îl veni Ceva PUBLICAŢIUNE.
1257.2-2 [magistratul orăşenesc.
Telegramele de erl spun, că totă nop- in minte. — Dâr bine, fiule, cât fan rni-ai S â m b ă t ă în 8 Mai a. c. înain
tea am şi mu de omeni steteau ingrămâ- furat? — Opt oopiţe mari, părinte. — Der te de prânz la 10 bre se va ţ i n e Nr. 5500-1897.
diţl la porta bazaruiui incendiat, aşteptând când iooul lui Dumnecieui' — (Jand ? Patru la oficial orăşenesc economie o l i c i P u b l i e a ţ i u n e .
să afle lămuriri. Bărbaţii aşteptau să afle alaitâsâra şl aoue asera, şi dacă om trai şi t a ţ i u n e v e r b a l a ş i p e r t r a c t a
scirl despre nevestele lor, mamele despre nt-o ajuta Dumntcjeu, doua am ue gând r e scripturistică de oferte p e n t r u Socotela anului 1895 dimpreună
hicele lor. Mulţi servitori şi vizitii îşi cău se le tur deserâ. arendarea pe anii 1897, 1898, 1899 şi cu raportul coraptabilităţii şi opinio-
tau stăpânii. întreg Parisul e cuprins de-o *900 a mai jos amintiţilor agr ii şi narea oomisiuneirevidarei socotelei se
jale adâncă. Catastrofa se pote asămăna cu l i v e z i date oraşului Braşov în ur află în sensul §. 142 al ait. de lege
w
arderea h.inngtheutei -ului din "Viena şi a L â 4 e p «a t au a* ă. i ma comassaţiuneî. XXII din 1885 din 5 inclusive 17’
n
„Operei comice , întâmplată tot ia Paris Reflectanţii au de a-şi aşterne a 1. c. în decursul orelor de oficiu
11
„Foia pentru toţi , revistă pentru fa la comptabilitatea orăşenescă spre
u
înainte ou oăţl-va ani. milie, oe apare Dumineca sub direoţia d-lui ofertele scripturistice provăcjute cu
timbrul recerut şi cu vadiul de 10°/ examinare, stând fiă-cărui plătitor
D. btăncescu iu Buouresol Nr. 18 cuprinde: 0 de dare în drept, de a-şî face ob
din suma anuală de arendă oferatâ
Convorbiri săptămânale de 8aroey; Amâ servările scripturistice în decursul
ULTIME SCIRL nările de Ciinstian-Felix-Weisse; Ammtire cel mult p â n ă l a 10 b r e înainte
de pânz & amintitei <Ţ1 l oficiul amintitului termin la subscrisul ma
0
a
(poesiă) de George Gr. Catr; Pasărea al
Atena, 5 Maiu. Turcii în număr orăşenesc economic, unde se pot gistrat.
de peste 30,000 înainteză spre Phar- bastră (novela) de Anatole France; Hotă- tot-deodată şi vedea în decursul ore B r a ş o v , 24 Aprilie 1897.
salos. Grecii le fac o resistenţă des rîrl pentru vremea când voi îmbătrâni de lor ofieidse şi condiţiunile de arendă. 1259,1-1. Magistratul orăşenesc.,
Swift ; Bicioleta, şi femeile; Obiceiuri de
perată. S' aşteptă o bătălia decisivă.
Carteanu; Legenda lui Aprilie; Spicuiri;
11
Paris, 5 Maiu. „Figaro spune, Ilust-aţiă: Gr. M. Alexaudresuu, poet şi
iQOOOOOQOO&i
că între victimele catastrofei dela bazar fabulist; Vrăjitorul alb, roman de Emile
se află şi ducesa de Alengon, sora îm Richebourg (urmare); Veste trista (poesiă)
O specialitate naturală nepreţuibilă
părătesei Austriei. Acestă scire o de G. Crâciunesou ; Domanul unui câlugâr,
confirmă şi „Agenţia Havas , cada roman de Jean Rameau trad. de 1. S.
11
vrul ducesei n’a putut fi cunoscut. Spartali (urmart); Mode de Ciara; Partea este apa minerală alcalin-accidă Teicarbonată
Intre cadavrele arse s’a aflat însă scienţifică de Henri de Parviili; Glume;
un inel al ducesei, ceea ce face a Sfaturi pentru soţi de Piutaroti; Felurimi: Isvorul „MATHDA“ de Bodok,
se crede, că cadavrul ei a fost aflat. Noutăţi etc. Abonamentul, oare e de a se
care după experienţele făcute sau dovedit ca 0 apă medi
11
Londra, 5 Maiu. Lui „Times ’i plăti înainte pentru Austro-Ungaria costă
se raportăză din Atena cu data de 5 fi. pe an. cinală prea eficace şi plăcută, mai ales: 3a COSltui*llârî
erî, că în şedinţa din urmă a consi de mistuire* maladîele stomacului, a rinichi
•I»
liului ministerial grecesc s’a hotărît, lor, a heşicBB udului şi ale organelor respira-
ca se continue resboiul. A apărut: „Românii în revolnţiunea tore etc.
lui Gheorghe l)oşa (1514), studiu din is
Viena, 5 Maiu. Poliţia din Paris
toria Românilor de peste munţi“, de Septi- f^T de
a constatat oficial mortea ducesei de Alen-
miu Sever Secula. Format mare 8° de 33
gon. Soirea acesta, sosită la curte, a Q care prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu ma
pag. Preţul 85 cr. trimis francat. De ven-
produs cea mai adâncă întristare. re în acid carbonic natural — de un gust şi efect prea plă
dare la autor în Bucurescî, Hotel Imperial K
Impărătesa Austriei Elisabeta se c|ice, cut şi binefăcător—va îndeplini chiar şi pretensiunile cele
(Calea Victoriei.) — Scopul autorului, cum
că plânge necontenit. Din causa tris I mai delicate, ca cum nici o altă apă minerală. ,
tei scirî, nu se va ţină nici prânzul arată în prefaţă, a fost sâ arate, că nu
numai la 1848 şi 1784, ci şi la 1514 au X DEPOSIT PROPRIU în BEa-aşwv: strada Găldărariior Nr. 68, în
la curte, ce era să se dea în- onărea
fâlfâit în mâni românescl stogurile pentru Siliiin, SigBîiş&im şi în AHha-«Unita î Ia D-i I. B. fifisselbacher
tinerei regine a Ţărilor de jos.
sfărmarea lanţurilor robiei. Studiul de faţă sen., în €Sasj î ia Segesvâry es tărsai, în lUeva: la Balog Gyula,
Se asigură, că la catastrofa din de-altmintrelea a fost presentat facultăţii în ©a'cşîies ia Nemeth Jânos.
Paris s’a nenorocit şi Henrietta, du de litere şi filosofîă din Bucureşti ca tesă Cu totă stima:
cesa de Belgia, fiica contelui de de licenţă. D-l autor îşi reservă a com io25,7o - ioo Âdministraţmnea isvomlm
Flandra şi soţia fiului ducelui de pleta acestă lucrare şi prin consultarea
r
„M A f ÎL® A. 4i
Alencon, care a fost împreună cu altor isvoră.
ducesa de Alenpon ia bazar.
josef
(comit. Hâromszek). J B o d o k . ( T r a n s i l v a n i a ) .
Proprietar: Ba*. Au&*el Mui’eşianu.
ŞL
Redactor responsabil: Gregoriu MaS®r. =ilosoo«o©@os
Tipografia A. Muresianu, Braşov.
