Page 85 - 1897-04
P. 85
m. „Saîeta" iese în Şi-care Si.
Şi uiiusuaM ADonameate pentru Anstro-Dngarta:
Braşov, piaţa taars Kr, 80. Pe un an 12 fl., pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scsriaotrf ne&B!»o»to an us N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
priîsesa, — M.onusorit'fi« nm w
snirimei. Peatra România st străinătate:
iHSEftATE 3o pnmoso fa Arlml- Po un an 40 franol, pe ş6se
isUtraţlnna în Braşov ţi la nt- luni 20 fr„, pe trei luni 10 fr.
mâtâvele Slrour! de (tmsROlurt: N-rii de Dumlneoă 8 franol.
In Yioan: M. JOu'ms, Ksinnch
Schalsk. Rudoif Mosss. A. Oiyeliks Se prenumără la t6te ofloielo
îfaobXolger; Anton OţşeWi, J. poştale din întru şi din aiară
si la dd. ooleotorî.
Dc.nne.bcr, in Endapsota: A. V.
Qolăbertjersi, Soksteir. Bemat; în iPHiameutil pentru Brasnr
Bucnrssci: Atjencc Havas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
nntaaio ii» Konmanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 otagiu
bar^: Karoij/t & Uebmann. I.: pe un an 10 fi., pe şobo
luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Proţul Insopţiunilor: o «oria Cu dusul în casă: Pe un an
B'armond po o eoiduă 8 el. iji 1211., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
80or. timbra pontra o pabii- KT TJ L ZL-ZZ. 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
utiio. Publicări mai doso după său 15 bani. Atât abonamen
t.urită şi învoială.
îloolame pe padina a 8-a o tele cat şi inserţiunile simt
slavi»: IC or. aeu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 91. Braşov, Sâmbătă 26 Aprilie (8 lai) 1897.
J)
V
Nouă lapte pentru limbă. Se mai susţine în acele resolu- caute dună cutiile de dinamită şi aoeste se 15.000 de greoi s’au retras din nou
ţiunî, că ele conţin o umilire a po şi aflară. An acelaşi timp se auiji o împuş la Domokos, în dosul Farsalei. Un număr
Seim, ca în urma cunoscutelor porului german, pentru-că esclud pe cătură şi bătrânul, care mă avertisase, oăcju considerabil de Turol să află în faţa Far
ordonanţe privitbre la limbă ale ca Germanii din celelalte provincii dela lovit de glonţul unui bandit grec. Eu lăsai salei. Se aştâptă o luptă însemnată. Greoii
binetului Badeni, s’a aprins din nou oficiile publice în Boemia şi Mora să fie prins acesta şi poruncii, să fiă legat continuă să apere ou energie Yelestinos.
lupta pentru limbă în Austria, âr cu via prin aceea, că cer cunoscinţa de părete şi împuşcat. Omenii mei însă’ml Din Atena sa telegrafbză cu data de
deosebire în Boemia şi Moravia. limbei cehice. declarară, că pentru a împuşca pe un pri- B Maiu:
Lupta pentru limbă! Ce fericiţi In fine se accentueza, ca prin sonier e de lipsă o iradeă împărâtbsoă. Uoi- Colonelul Smolenslci a respins în mod
sunt Austriacii, car! portă aebstă amintitele ordonanţe se face înce gaşul rămase în viaţă. Acest episod arată victoiros pe Turci la Velestinos. De ambele
lupta cu înoite puteri. La noi, cei putul realisărei dreptului public ce cât de tolerant pbrtă răsboiQ şi ce ordine părţi sunt perderl seribse. Actualmente
de dinebee de Laita, pare că ar fi hie şi că asfel aceBte ordonanţe câş domne8ce în armata turcâscă (?) Turcii atacă alte două puncte. O depeşă
amorţit acel nobil imbold, de-a lupta tigă o importanţă decisivă pentru In Larissa, dise mai departe paşa, dela ambcjl anunţă oă lurcii sunt înşiraţi
pentru limbă ca pentru tesaurul cel viitbrea desvoltare a lucrurilor în s’au bucurat mult Musulmanii vecjându-ne, în linie de bătae în câmpia Farsalei, în faţa
mai scump al poporului, cu abnega- întreg imperiul, precum şi pentru oăoî fuseseră groznic chinuiţi de arestanţii armatei elenice cure numără 23,000 de omeni.
ţiune şi cu cea mai mare hotărîre. interesele întregului popor german. greci liberaţi şi înarmaţi. Larissa e un oraş O depeşă dela 6 bre dice, că o luptă s'a
Pare că în faţa acţiunei cutropitore Lupta pentru egala îndreptă- frumos, luarea lui nu ne-a costat niol un dat la Aivali, între Velestinos şi Farsala.
a celor dela putere, luptătorii naţiu ? ţire a limbelor ţerei a luat deci, în om. Totul era părăsit. E neesplicabil tbte Două baterii de obuziere au sosit.
nilor neîndreptăţite stau încremeniţi, | urma mişcărei de protestare a Ger 3 drumurile prinoipale, ce duceau spre La Trupele turcesol din jurul lui Velestinos
nesciind ce se mai începă în apăra manilor, din nou caracterul unei rissa erau escelent apărate prin redutele, au primit oa întăriri 14 batalibne, 4 esoa-
rea limbei naţionale şi a dreptu lupte între slavism şi germanism, rădicate de Greoi, dâr tbte redutele au drone şi 4 baterii. Un resultat decisiv este
lui ei. împrejurarea acesta este tocmai fost părâ.site cu grabă. Grecii au lăsat tot iminent.
acum, când s’a săvîrşit o apropiare acolo numai tunurile le-au dus ou ei. Cor
Nu va trece însă mult şi se vor Indigenii rămaşi la Larissa apreoiază
reculege şi luptătorii! dela noi, căci între Yiena şi Petersburg, de mare pul de geniu grecesc merită mare laudă. în mod fbrte aspru pe comandantul tru
altfel nici că se pbte. Limba este însemnătate. Dbr şi altfel nu pbte In fortificaţiile dela Larissa am aliat 6 tu pelor grecescl; ei aousă chiar pe şefi de
cbeia boitei menite a scuti şi apăra fi indiferent, ce atitudine iau cele nuri Krupp de 12 centimetri, le luaseră trădare şi urează apropiata intervenţiune a
esistenţa şi vieţa naţională a popb- opt milibne de Germani din Austria numai înohicjătorea. Am aflat apoi multă Europei.
relor. Dreptul de limbă este alfa şi faţa cu nouăle esperimente de gu- muniţiune, cară de muuiţiune, proviant, fu- Soirea după care Greoii ar fi părăsit
omega al tuturor drepturilor. Fără | vernare austriace. ragiu etc. Amintitele 6 tunuri, ddcă ar fi fost Epirul este prematură. Greoii ooupă înoă
de el nu pote fi egală îndreptăţire Este caracteristic pentru stările servite de 60 artileriştl ne-ar fi prăpădit. Kambos şi Pestiana, preoum şi oâte-va alte
naţională, nu pbte fi libertate naţio din monarchia acăsta, că atunci, Despre armata turcescâ (\ise Grumb posiţiunl în munţii HerovunI.
nală. Acesta ni-o dovedesc şi luptele când unii sunt mulţămiţî, ceilalţi kof între altele: O corabie de resbel s’a cufundat
de ac|î din Austria, la care, după strigă şi protesteză. Mai erl protes Armata de acum oare se sflă in luptă lângă eşirea golfului Arta. Corăbiile de
observările de mai sus, voim să ne tau Cehii, astăzi protesteză Ger este una dintre cele mai frumdse, ce le-a resbel grecesol sunt ast-fel închise în golf.
manii şi în cele din urmă iese la
întbrcem. avut imperiul Osmanilor. Soldaţii sunt mai Din Constantinopol să depeşâză dela
lumină că nici unul nu este mul- presus de orl-ce laudă, conducerea ase
Ordonanţele pentru limbă, ce au ţămit. 5 Maiu. Comandantul corpului din Epir
fost date de cătră guvernul Badeni menea este escelentă. Toţi ofioerii cari au anunţă, oă după ocuparea lui Luros, oare
cu scopul, de-a mai împăca pe Cehi, Dbr la noi, sub „părintesca“ eşit din şoola Galtz (Germania) se află a avut loo alaltăerl, Turoii au mai oou-
făcând astfel posibilă apropiarea lor oblăduire ungurescă, cine pbte acjî acum în aoţ’une. Stăruinţele lui aduc aoum pat fără rez'stenţă înălţimile din Kil-
4ice, că este muîţămit?
de guvern, au produs, precum seim, Şi totuşi nu pot rămâne lucru fructele lor. In Seifullah-psşa avem un şef berini care dominâcjă contra-pantele spre
cea mai înfocată resistenţă în sînul rile aşa, nici dincolo, nici dinebee, de stat major eminent. Toţi comandanţii Arta. *
Germanilor, nu numai în al celor ci odată trebue cu necesitate să se de diviziă sunt ofioerl harnici, precum şi Se anunţă din Petersburg Corespon
din Boemia, ci a Germanilor din tbtă găsbscă chip şi modru, decă nu de-a oomandantul ds artileria Rizza-paşa, oare a dentei Politice, oă contele Muraview a a-
Austria. fost mult în Germania. Admirabil e spiri
împăca, cel puţin de-a face pe cât tul trupelor. Răniţii nu voiau să mergă în dresat în 3 Maiu d-lui Onou, ministru rus
Numai de curând s’au ţinut se pbte dreptate la toţi, — 6r acesta la Atena o depeşă cjicsnd oă având în
două mari adunări de partid ger nu se pbte fără cea mai rigurosă spital, oi cereau să se reîntoroă în luptă. vedere teama oe provbcă situaţia difioilă a
mane în Boemia, cari mai cu sernă respectare a dreptului de limbă. In munţi bmenii mei trăgeau tunurile cu dinastiei grecescl, guvernul rus este gata,
au fost visitate de mii de bmenî pericolul vieţii. Cu deosibire s’au distins în cas de cerere din partea cabinetului grec,
şi Germanii din tbte părţile au tri Albanesii cu fesurile lor albe, cari au ajuns se încerce o mijlocire între beligeranţi de
mis representanţii lor la aceste în a fi groza Greoilor. acord cu cel6-l’alte puteri. Representanţii
truniri, ce s’au ţinut una în Teplitz, Resboiul turco-grecesc. Eu, clise Grumbkof, nu ounoso sol Rusiei pe lângă 'poterile mari au comuni
alta în Reichenberg. Este o mişcare Corespondentul c}i aru u daţi mai perfecţi ca cei prusian!, der tot cat erl aobstă depeşă guvernelor pe lângă
l i „N. fr.
de protestare a tuturor Germanilor, Presse“ a avut Marţi o convorbire respectul de aceşti AlbanesI, cari merg
cântând printre ploia de granate la atac. oare sunt acreditaţi. După cât se soie pănă
ce s’a manifestat puternic la aceste cu Grumbkof-paşa, un oficer german, aoum, puterile ar fi exprimat consimţimân-
întruniri şi care nu este îndreptată care se află în serviciul Turcilor ca întrebat despre perderile Tur tul lor la acestă propunere.
atât în contra guvernului, cât mai inspector de artileriă. Acesta a fost cilor, Grumbkof, că armata de ope
vîrtos în contra nisuinţelor cebice unul dintre cei dintâi, care a intrat raţiune în Tessalia a perdut cu. to
pentru restabilirea dreptului public în Tirnavos şi Larissa. tul 1200 bmenî, dintre cari 300 morţi, Deschiderea Sinodelor eparchiale.
al Boemiei. Despre intrarea în Larissa (fise 300 greu răniţi şi 600 uşor răniţi.
Spiritul acesta al apărării con Grumbkof între altele: In fine întrebat despre trupele Sesiunea sinodului eparcbial din
tra tendinţelor Cehilor, care precum Grecii fugeau mânoând pământul, ca grecesc! Grumbkof (fise: Caransebeş a fost deschisă de P. S.
Sa părintele episcop Nicolae Popea
se pretinde ar fi atât de periculbse şi când ar fi pierdut o mare bătălie, deşi Soldaţii, oficeril şi subofioerii greci
pe oarl i-am văcjut, erau ca vai de ei, prin următbrea cuvântare:
germanismului, răsuflă şi din reso- au pierdut numai o luptă. Eu pornii cu
fricoşi şi cuprinşi de grbză. NenumeraţI „Christos a înviat! Domnilor deputaţi!
luţiunile luate în amintitele adunări cavaleria dela Tirnavos în diminâţa (filei
de protestare. de Pascile grecescl spre Larissa, aveam soldaţi greci se desbrăoară ÎDaintea nbstră Mă bucur, domnilor deputaţi şi mulţu
Astfel se c]ice în aceste resolu- sub oomaDda mea 3 regimente de artileriă de hainele lor soldăţesol, se îmbrăcară în mesc bunului Tată oeresc, că ne-a învred-
ţiunî, că amintitele ordonanţa, — şi o bateriă oâlăreţă. Ne întâmpină un oă- hainele civile (de unde iau avut ei haine nioit a ne vede în aoeste grele şi oritice
prin care se stabilesce, ca în Boe pitan, care ne spuse, oă în Larissa dom- civile? — Trad.) şi cbseră: „Nu mai voim timpuri, ârăşl întruniţi, archiereu şi repre-
mia şi Moravia să fiă egal îndrep nesce mare panică, toţi fug în tbte părţile. să ne batem, numai să nu ne faceţi nimic 8entanţl ai clerului şi poporului în sinodal
11
tăţite limbile ţerei (cehă şi germană) Când ne apropiarăm do oraş, furăm salu să nu ne tăiaţi manile, limba şi capetele . nostru dieoesan.
în tbte oficiile publice şi funcţionarii taţi d’un foc de pusoî, susţinut de cei 400 Soldaţii noştri rîdeau pe asemeni nevoiaşi, Aşa e, domnilor deputaţi, grele şi
să cunbscă ambele limbi — sunt ne arestanţl, cărora le-au dat Grecii drumul îl închideam pentru 36 bre şi apoi le dă- oritice sunt împregiurările timpului de faţă,
legale, pentru-că în urmările lor din înebisbre. Le respunserăm cu câte-va deem drumul. Grbza îl stăpânea aşa nespus de mari şi ameninţătbre sunt furtu
schimbă în mod însemnat raportu împuşcături de granate, atunci bandiţii o de mult, încât ni se părea a nu ne mai nile, ce se ivesc din tbte părţile duşmane
rile de drept public al Boemiei şi luară la fugă. Când voiam sâ trecem peste fi de aol încolo periculoşi. nouă, astfel că vom fi nevoiţi a ne lupta
Moraviei cătră celelalte provincii ale podul de peatră, veni un bătrân şi’ml cjise: * cu încordate puteri, dâcă voim să ne con
imperiului, stabilindu-se pentru aceste „Ai de grje paşă, că podul este subminat . Prinţul Constantin a telegrafat în B servăm şi să ne înmulţim şi sporim tesau
w
două ţări prescrieri deosebite de Eu am dispus ca soldaţii să trâoă cu tu Maiu de dimiueţă, că două regimente tur- rul nostru cel mai scump, oe ’i-am moşte
limbă, care se pot face numai pe nurile peste un alt pod de lemn construit cescl înaintâză asupra Kardiţei şi Tertipi- nit dela părinţii noştri de veacuri, în între-
calea legislaţiunei. t provisoriu de Greoi şi dădui ordin să se sului. El oera întăriri. gitatea lui. înţeleg credinţa nostrâ strămo-
