Page 86 - 1897-04
P. 86
Nr. 91.—1897.
şâscă; înţeleg instituţiunile nâstre religiose, Când fiă-oare din noi, liber de inte De atunci n’a mai venit la putere, Nemaipomenit....
datinile şi obiceiurile nâstre sfinte, ou cari rese partioulare, liber de patimi, de ură şi dâr a primit, la 1 Iulie 1881, a representa ( P i n e ) .
ne-am pomenit din moşi din strămoşi; înţeleg vrăjmăşia, străbătut în adâncul său de su România la Londra, ca trimis estraordmar
biserica nâstră drept oredinoiosă răsăritenă, flarea Duohului sfânt al dragostii de-aprâ- şi ministru plenipotenţiar, post oe a oou Se vedem acum modul necredibil,
care de veaourl, ca o fortărâţă tare, neîn pelui în adevăratul înţeles evangelio, unul pat pănă la 30 Septemvre 1890. cum s’a făcut muşama şi afacerea dela
trerupt şi într’un mod admirabil ne-a con căutând a purta saroina celuialalt, şi toţi In anii 1878 — 1881 Ion Ghioa a fost Şieul-mare:
servat sub soutul său naţionalitatea nâs- împreună purtând cu plăoere saroina sfintei direotor ganeral al teatrelor, în care post Mai întâiu primesc o epistolă dela un
tră, fâoend front la tâte vigeliile timpuri- nâstre biseriol, având în vedere binele şi a făcut mult, relativ imens de mult pentru amic din Sibiiu, în care mi-se spune, că
rilor, la tâte loviturile grele, ce fără milă avutul ei material, spiritual şi moral, — soena naţională română. publicarea informaţiunei mele despre acest
14
erau îndreptate asupră-’i ameninţând a o toţi, toţi împreună luorând, toţi împreună Membru al Academiei Române, Ion cas în unita de „Gazeta Transilvaniei (Nr.
outropi ou desăvârşire. luptându-ne pentru sporirea şi înflorirea Ghica a presidat mult timp aoest înalt ins 40 a. c.) a făcut sânge rău în ortodocşii
Nu-’i vorbă, domnilor deputaţi, avut’a instituţiunilor nâstre bisericesol, şcolare şi titut oultural şi nu a depus preşedinţia noştri din Sibiiu 9» • • •
biserioa nostră şi în trecut să trâoă prin fundaţionale, toţi căutând biuele şi ferioirea Academiei deoât atunol, când slăbiciunea Apoi primesc dela parochul D. Rusu
vijelii şi mai mari, astfel că trebue să ne nâstră în aceste ideale ale biserioai nâstre fisică nu-i mai permitea s’o conducă. din Şieu epistola s’a din 2/4 a. c-. de ur
mirăm oum ’şi-a putut ea păstra existenţa drept-oredinciâse răsăritene, atunci, iubiţii înmormântarea răposatului bărbat de mătorul cuprins:
sa pănă astăcjl, toţi fiindu-ne contrari şi mei, fiţi siguri nu are să ne fiă târnă, oă stat se va faoe acjî, Vineri, la ârele 2 după „Eu şi poporul meu de aicia, care
neavend niol un ajutor, nici un sprijin, lă va fi putere, oare să pâtă sparge fortărâţă amâ4l la capela oastelului din Gherganî, din causa unui om era să ia lumea în cap,
saţi fiind numai puterilor nâstre proprii. puternică a bisericei nâstre. vă bineventeză cu ani mulţi fericiţi, că Y’a
Şi dâcă din t6te acele grele şi ne Dorind din inimă, ca graiul meu ar- vădut, că ţineţi la adevăr şi dreptate, —
faste ispitiri şi aspre lovituri ale sorţii fiii ohiereso să fiă împărtăşit ou oăldură de Vă rugăm se mijlociţi la Consistoriu, a
biserioei nostre în trecut au eşit teafăr!, d-vâstră, fiii mei sufletescl, şi cre4ând că ni-se trimite banii, ca să putem lucra la
-- 25 Aprilie v.
oui avem de a mulţămi, deoât numai unui lucrările nâstre vor ţinti tâte la binele de biserică, căci cu cea-ce mai avem în sat
44
singur Dumne4eu, oare ou braţul său atot obşte, abstracţiune făcând de interese şi „Picnicul se amână. Dela presidiul abia putem plăti datoriile, ce le-au făcut
u
Societăţii „ Crucea roşiă primim următârea
puternic ne-a cârmuit barca biserioii nâs- veleităţi partioulare, şi oonvins fiind în sfîr bravul epitrop Floriţă şi pe cari abia acum
tre printre furturile şi vijeliile vremilor; şit, că actele nâstre administrative oficiale încunosciinţare: Prin catastrofa focului din ni-o, fost dat se" le seim şi cunoscem
6r în a doua linie avem a mulţămi tena- se află în bună ordine şi regulă, după cum Paris a fost lovită în mod însemnat şi „De când v’a-ţl depărtat de aici, Flo
înalta nâstră casă domnitâre. Iu urma
oităţii poporului nostru, oare ou trup şi su vom vede din rapârtele oe se vor aşterne, riţă tot a umblat pe la protopopul şi pe
acestui fapt Picnicul reuniunei „ Crucea roşie
44
flet s’a fost alipit de credinţa şi biserica implorând şi aiol darul şi binecuvântarea la Sibiiu------- acolo ’i s’a dat mângâiere şi
sa strâmoşâseă drept oredinoiâsă răsăritenă, oerâscă asupra lucrărilor nâstre sinodale, proiectat pe mâne 8 Maiu se amână. — drept, ca să fiă erăşî epitrop şi cantor.
Presidiul societăţii „Crucea roşie .
u
încât putem 4i° i alipirea acesta 'i-s’a declar sinodul periodului al X, sesiunea I, Eu mă tem, că dâcă astă faimă e adevă
0
44
fost prefăcut în a doua natură. în care deja am intrat, de deschis . Ateniatnl din Roma, Tribunalul din rată, apoi poporul intru adevăr se va învrăjbi
Aşa este, domnilor deputaţi, Durane- Roma în jumătatea a doua a lunei lui aşa, cât mai mult nimeni nu-l va mai re-
1
4eu ne-a ajutat, pentru-că poporul nostru f ION GH1CA. Maiii va şi aduce sentinţa contra lui Aooia- întorce' ...
a fost alipit cu trup cu suflet şi s’e ţiuut rito, care a comis atentatul asupra regelui „Dâcă Ven. Consistoriu nu a avut în
fon Ghioa, care a încetat din viâţă
încleştat de biserioa şi credinţa sa strămo- Italiei, Umberto. Cercetarea este aprâpe la credere în P. O. D-Ta, râgă-1 se trimită
Marţi diminâţa, la ârele 6 la moşia sa
şâsoă, preţuindu-o ca pe cel mai scump sfîrşit, dâr încă nu s’a putut oonstata, oine alt delegat, însă nu protopop străin, de care
Ghergaul, a fost de 81 ani.
odor al vieţii sale. sunt complicii lui Aociarito, căot acesta mâne-poimâne erăşî să cţică, că nu a lucrat
S’a năsout la 1816 în Bucurescî. El
Dâr’ e întrebarea, fi-va tot aşa şi în n’a voit să descopere numele nimănui. Con pe drept, ci vr’un asesor consistorial, căci dâcă
a fost fiul marelui ban Dimitrie Ghioa, cu
Q
39
viitor ? noscut sub numele de „barbă-roşie . Con- vins, oă-1 vor maltrata, Aooiarito 4^ .j ‘ nu se tace aşa, apoi urmările de sigur au se
44
Dâcă privim la cele oe se întâmplă şoolar al lui Al. Golesou la liceul Sf. Sava delui investigator: „Bine sciu, oă-ml veţi fiă fo'rM rele* ...
împrejurul nostru, şi anume, dâcă căutăm şi mai târ4iu la şoâla oentrală din Paris arde pioiârele, îmi veţi strivi mânile, Mai departe:
44
la curentul materialistio oel anticreştinesc, (1837—40), se întâree eu dânsul în ţâră îmi veţi smulge unghiile dela piciâre Iese în Nr. 29 al „Telegr. Rom , o
ireligios şi moral, oe vedem oă bântue as- şi se asooiă la oposiţia condusă de Câmpi- şi mâni, dâr tâte acestea vor fi za corespondenţă anonimă, în care un tătălete
tă4î societatea omenesoă, şi ameninţă a se neanu. La 1841 a luat parte la conspiraţia darnice. Am oetit, oât au suferit neno „bine informai“ ne spune, că trecerea dela
2
întinde ca o peoingine în tâte sferile de rociţii anarohiştî din Barcelona. Lăsaţi-mă Şieu a fost numai o insinuare la trecere, )
din Brăila şi la 1843 trecu la Iaşi unde
viâţă publioă şi privată, trebue să mărtu în pace, oăoî vă jur, oă n’am nimio ce să că totă trâba şi isprava a fost pusă la cale
ooupâ o catedră de matematioă şi econo
44
risim, oă în faţa acestor rele sufletul nos spun . Regele Italiei dela 4i > oând de mai dinainte prin „neobositul protopop
ua
44
mie politică la Universitate şi conlucra, în
tru se umple de îngrijiră pentru viitorul 8’a făcut atentatul, se preumblă mai mult al tractului Bistriţa şi Comisarul consistorial
anul următor, ou Alexandri şi Cogălnioeanu
u
biserioei nâstre, căci aoest spirit negativ, pe strade, numai calâsoa numită „Vio- „numai a conlucrat , a avut, aşa dicend, nu
arl
la 4i fl „Progresulrevistă sciinţifioă şi
ireligios şi anticreştineso prea uşor pâte toria , şi-a sohimbat’o în una mai uşâră, mai rolul de a 4i 00 : Amin!
44
literară. Ion Ghica a luat o parte fârte
să se întindă şi să se încuibe şi la noi şi .ou o capră înaltă, de pe care însu-şl Şi în fine ne spune una şi mai boa
aotivâ la mişcarea dela 1848; a fost ohiar
să învenineze inimele cele curate ale fiilor mână caii. După atentat, regele întor- cănă, că publicarea informaţiei mele în
unul din cei mai aotivl dintre organisatorii
44
biserioei nostre. cându-se dela Quirinal, 4i rî4end vi- „Gazeta Transilvaniei ar însemna; „a-şî
S0
acestei revoluţiunl, dâr activitatea d-sale
44
Şi ce e de făout, domnilor deputaţi, sitiului său: „De aici încolo îmi yoifi discuta meritele in organe străine — audi-
şl-a desfăşurat’o într’acel timp nu în ţâră,
a
în faţa aoestor porniri dujmănâse şi primej- face preumblările în faetoD, nu oum-va tum’ai, — că acest organ străin „se bucur ă
ci în Oonstantinopole, uude-1 trimisese gu
diâse pentru biserioa năstră? Cine şi cum să se pâtă vârî pănă la mine vre-un ne- — de năcasul bis. ort. rom. — „simte o
vernul provisoriu, după ab4ioerea prinţului
u
1
să ne apere aoest tesaur sfânt .moştenit dela mernio . satisfacţia' ----- „7 gâdilesce etc. etc. 3 * * * * * ) • • •
44
Bibesou, ca însărcinat de afaceri, şi unde
părinţii noştri? Şi mai departe:
continuă a rezida după căderea loootenenţei
Eu ored, oă nimeni altul nu e ohemat Darurile Ţarului. Ţarul Ruşilor pri- Cu epistola s’a din 11/4 a. c. părin
princiare.
şi dator a o face acâsta, de cât însăşi bi mesce mulţime de daruri preţiâse, atât tele Ioan Rusu din Aiud îmi notifică, că
La 1854, lord Sfcrattford de Redoliffe
serioa nâstră viuă, representată în sinodele dela privaţi, oât şi dela ccrporaţiunî. Aoum d-sa, ca martor ocular al pertractărilor
îl învesti ou caimacami» sâu loootenenţa
nostre eparchiale. Nimeni altul, decât inte însă Ţarul a aflat de bine a mulţămi do dela Şieu, vădend schimosirea atât de ne
principatului Samos, In Ianuarie 1856 fu
ligenţa nâstră olericală şi mirenâsoă repre natorilor, deolarându-le, că-i pare fârte bine ruşinată a adevărului, încă la 1 Aprilie c.
numit guvernator (bey) de Samos şi Pârta
sentată în sinodul nostru dieeesan, este de darurile fâoute, dâr de aiol înoolo se va trimisese la „Telegr. Rom. o rectificare a
44
îl ridică la rangul de musir.
chemată a priveghia neadormit, ca nu cum buoura mai mult, dâoă darurile, ce i-le fao minciunilor descrise mai sus, — şi „se
Intoroându-se în ţâră, a stat mai întâi
va fortărâţa biserioei nâstre să sufere vre-o lui, le vor da pentru scopuri de binefacere. miră 9, că nu se publică"....
oât-va timp în Moldova, unde a ocupat un
spărtură din partea dujmanilor, cari (Şilnic
post de profesor în şoâla Mihăileană, apoi a 0 bună locuinţă pentru farailiă, spre Şi tot mai departe:
dau năvală asupra ei. 44
trecut în Valaohia, în 1857, a luat parte stradă, constătătâre din două odăi, buoă- In N-rul 53 al „Tribunei Poporului
Acesta este, domnilor deputaţi, scopul la divanul ad-hoo şi a fost unul din cei tăriă, grădină etc. se pâte închiria înoe- iese tot dela Bistriţa şi tot anonim o nouă
oel adevărat al constituţionalismului nostru mai zeloşi apostoli ai unirei. pând din 4' de St.-Mihaiu. Locuinţa se corespondenţă, de acelaşi calibru ca şi cea
ua
bisericesc! din „Telegraful şi cu aceeaşi intenţiune,
44
A intrat pentru prima dată în minis află în Strada oastelului Nr. 36.
Spre acest sfîrşit se întrunesoe oierul ter în Moldova, oa prim-ministru şi minis de a micşora însemnătatea causei şi a face
44
şi poporul mirean inteligent în adunările tru de interne, la 6 Martie 1859, dâr a 0 puşcă de venat ou două ţevi, în „Stimmung în contra boţului de păgubaş.
nâstre sinodale, pentru oa în solidaritate, demisionat peste seurt timp, adecă la 26 etui, dimpseună on o taşoă de vânat, s’a Trebue să recunosc de astă-dată, că
ou toţii împreună, ou puteri întrunite să Aprilie aoelaşî an. La 11 Octomvre, tot în pierdut erl, în 6 MaiQ n. pe strada lungă prin intenţiunea unui bărbat cinstit, mi-a
luptăm, să întâmpinăm ataourile ameninţâ- 1859, a ocupat aceleaşi demnităţi în Vala- din Braşovul vechiu, în direcţia spre dru succes a introduce în acel 4i rectificarea
ar
târe şi astfel să ne asigurăm viitorul şi chia, în oare a stat pănă la 27 Maiă 1860, mul Ghimbavului. Aflătorul e rugat a se neadavărului şi că răspunsul meu s’a pu
existenţa biserioei nâstre naţionale, fiă-care insinua la administraţia fâiei nâstre, având blicat în N-rii 66 şi 67 în întreg cuprinsul
apoi n’a mai ooupat niel-odată postul de
oăutând a fi nesmintit la postul datoriei ministru în timpul domniei prinoipelui a primi o frumâsă remuneraţia. afară de următorele :
sale, oa adevăraţi soldaţi plini de jertfire Cuza. Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma a) La observarea de sub lineă: „Este
ai bisericei nâstre sfinte drept credinoiâse A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena
După răsturnarea aeestui Domn, a
răsăritene. ocupat postul de prim-minisiru şi ministru Tuclilauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de ’) De notat, că eu dedusem aceea infor
fotografare, articolele sale necesare pentru a fo
maţie, cu totul obiectivă, anume pentru-că „Gazeta
Eu ored, domnilor deputaţi, oă numai al afaoerilor străine în guvernul provisoriu tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi
Trans.“ singură luase notiţă despre acest cas re
astfel ne vom soi validita, arătându-ne demni dela 11 Februarie 1866, pănă după suirea nând preţurile. gretabil din punct de vedere naţional şi ceruse
de posiţia nâstră de representanţl ai bise pe tron a M. S. Domnului Garol I, adeoă anume informaţie dela cei-ce ar cunosce caşul.
rioei nâstre — demni participătorl la agen la 11 Maiă acelaşi an, când a demisionat. Predeal, 24 Aprilie v. a. o. 2 ) 89 de suflete cu mai multe luni înainte
dele organismulului nostru biserioeso con La 15 Iulie 1866 a revenit la putere oa Domnule Redaotor, şi ele fapt primite în sînul bis. rom. cat. din Teaca,
stituţional. prim-ministru şi ministru de interne, a pre- Permutat fiind la Bacău şi ne- cărora li-se servise mai multe misse, care se cu
Da, numai astfel vom da probe înve sidat la prima alegere de deputaţi şi sena minecaseră la — şi se înmormântase prin preot
putend se mai convin cu stimaţii rom. cat.,... cari aveau preot, capelă, altar, clo
derate, că suntem adevăraţi mandatari ai tori, făcută în oonformitate ou noua Cons
mei amici şi cunoscuţi din vecină pote etc___ făcură numai o insinuare?!... Audi
eparohiei nâstre, vreduioî apostoli ai ade tituţie şi s’a retras dela putere la 28 Fe tatea Predealului, spre a’mî lua ră minune !....
vărului şi binelui, ce biserica nâstră are în bruarie 1867. A mai revenit încă odată la 3
mas bun, ve rog, se’mî concedeţî a ) De 50 de ani avem „Gazeta 11 în familie
vedere a-1 realisa, punând umăr la umăr, 18 Deoemvre 1870, tot ca prim-ministru şi nu sciusem, că ea este un organ străin..................
adresa prin stimatul D-v6stre cţi&r
oa cu puteri întrunite să realisăm aoeea oe şi ministru de interne, şi a demisionat la tuturor un călduros salut. 50 de ani am cetit’o pe rând eu şi tatăl meu şi,
oti puterile nâstre singuratice risipite nu 10 Martie 1871, a doua 4i după soandalul < aşa cred, că în ortodocsie o putem lua cu orl-ciue
R. Bersan. din tractul Bistriţei.,...
se pâte ajunge. dela Slătineanu. 9 Nu te mira frate!
f
