Page 87 - 1897-04
P. 87
Nr. 91.—1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
de notat, că un raport al sinodului proto- şi alt.), atâta ni-se pâte observa (ore să se Atunci vor înmulţi catastiful lor cu celor din jurul său să nu strige, oa să nu
popesc din Bistriţa laudă pe „ n e o b o s i t u l " pâtă?), că particulariele de călătorie au a o nouă criminalitate; — ea mă voiu lipsi provâoe pauioă. Dâr a fost o înoeroare za
se mărgini pe lângă diurne şi spese de
protopop; — constată însă în nescire tot de un oficiu, — nu mă voiu lipsi însă în darnică, oăol la vederea focului vehement
drum*) (nici nu cerusem alta).
aci verbal: „Raţiocinii neîncbeiate pe mai viâţă de dorul, dreptul şi datorinţa, de a
S i b i i u , 4 Martie 1897. fiă-care îşi pierdu presenţa., Cei ce se aflau
mulţi ani,.. . archivele în disordine, banii servi bisericei mele. în apropiarea uşei prinoipale au soăpat toţi,
Consistorial archidiecesan.
bisericelor pe la epitropl — nu în cassa Aşa, mă rog, ca să fiu înţeles................ la uşile laterale însă îmbulzâla a fost atât
parochială" ... etc. etc. s’a aflat de bine Şi pe urmă — după acâstă admira
N. Maneguţiu. de mare, încât în sourt timp uşile se în
a se lăsa afară cuvintele : „Er eu mai adaug bilă resoluţiune — ca stur preste grămadă, fundase ou trupurile âmenilor oăcjuţl la pă
din pracsă, că unde astfel se întâmplă, acolo mai primesc dela parochul din Şieu epistola Catastrofa dela Paris. mânt. Vâncjătârele însă, ale căror şetri se
banii bisericelor sunt într'un loc cu banii sa din 16/4 a. c. carea glăsuesce: aflau pe de marginile, ori în fundul pavi-
penlru monumentul Iancului ... „Acum văd eu şi vede poporul, că Asupra înfricoşatei catastrofe dela Pa lonului, numai prin aceste uşi laterale ar
u
ris avem acum date mai amănunţite. E
b) Şi dela finea răspunsului s’a lăsat numai P. On. D-Vostră aţi avut simţul de fi putut să se refugieze. Asta şi este oausa,
■afară cuvintele: „Pe urmă Vă mulţumesc, dreptate şi bărbăţia, de ne-aţl mântuit pe constatat, că numărul morţilor nu este toc oă numărul preponderant al viotimelor oonstă
(Onorabilă redacţiă, pentru şirele săturate 9 săptămâni de vampirul banilor biseri- mai 200, ci numai vre-o 130, dâr şi aoest nu din dâmne şi domnişâre. Martori oculari^.
măr este grozav, căci cuprinde în sine lamura
•de o ură atât de pronunţată, ce ’ml-aţl cescl"____ afirmă, că după isbucnirea incendiului, nu a
adresat, precum şi pentru scrupulositatea-Vă „Ce să vecii însă, acum când era li fetelor şi dâmnelor din înalta aristooraţiă mai oâte-va minute se aucjiră din pavilou
conscienţiosă, cu care Vă esaminaţl cores nişte şi pace în paroohiă, vine vlădicia şi a Parisului. Bărbaţi fârte puţin!. strigăte şi ţipete, după oare a urmat o li
pondenţele, mai ’nainte de a face atarl nu pune în cumpănă ceea ce a constatat Teatrul catastrofei, oum soim, a fost nişte mortală, audindu-se numai părăitul
atacuri personale". comisariul său, ci ceea ce dfice cel vinovat ? ! un pavilou de lemn mare şi lung. Frontul grinzilor şi soândurilor, ce ardeau. De aoi
aoestuia era pe stradă, în partea dindărăt
„Cea-ce d-vostră numiţi arogant şi Mie ’ml stă mintea în loc ! Creştinii noştri se oonohide, oâ mârtea a urmat forte re
despotic, altora le pare destoinic şi energic; .. de nou s’au întărîtat — şi apoi nime în lume se afla o casă privată, oare servea ca tipo- pede, nu atât în urma arderei trupurilor,
grafiă, âr de ambele părţi era înouugiurat
Bestie de apreţiere.... Nici o supărare !“ ... nu-i va mai pută abate".... oare ar fi reoerut mai mult timp pănă la
cu clădiri înalte. Afară de întrarea princi
„Etă o parte din resoluţiunea V.-Con-
Din soirile parocbului dela Şieu, că espiare, ci în urma înecului, ori a strivirei.
sistoriu din 4 Martie a. c. Nr. 1589, pe pală, de cătră stradă, pavilonul nu mai
Floriţă âmblă şi er âmblă şi că s’a întors In mijlocul pavilonului se afla un ba
carea am fost silit a o publica în biserică, avea, decât două uşi laterale. Ferastrile
dela Sibiiu mare şi tare; — din corespon zin ou apă. Unii dintre nenorociţii, pe cari
din cuvânt în cuvânt" : erau înohise ou drugi de fier, aşa oă prin
denţa „Telegrafului", că causa a fost ec’ ferestri nu era ou putinţă de-a eşi, Noroo, se aprinseseră hainele, se aruncară în acest
„„Suspensiunea- epitropului dispusă
n u m a i d e c o d ă c a m ’şia — şi de oâ casa privată, ce se afla în fundul pavi- bazin. Intre aceştia se afla şi generalul
■cap cam ’ ş i a ; — din corespondenţa încă înainte de, luarea raţiociniului **) (?!) lonului, avea două ferestri în partea de Mennier, care mai târfliu a fost scos din
„Tribunei Pop." carea deja susţină positiv, nu se aprobă (nu, nu!)... nici cu privire apă înoă în viâţă, dâr la o oră duoâ aceea
că „îngâmfatul de mine am fost apostrofat“ la epitropie, nici la cantorie — pănă când cătră pavilon. Culegătorii tipografi în mo a murit în urma ranelor primite. Alţii, cari
mentul periculuîui săriră prin aceste fe
pentru suspendarea lui Floriţa ; — şi mai nu se va constata din f a p t e (uf!) culpo- restri, sparseră păretele de scânduri al ba- au urmat esemplul lui, numai aoestei îm
mult decât din tâte aceste din cunoscinţa, sitatea lui"" ***).... racei şi pe mulţi omeni îi scăpară astfel prejurări au de-a mulţămi, că au mai ră
ce o aveam despre nenumăratele caşuri de In urma acestor acte şi facte orl-ce din gura morţii, fâcându-le posibil să sară mas cu viâţă. Anumiţi bărbaţi curagioşl
muşamalisare neruşinată, ce acu de mai comentar este de prisos şi mă mai simţesc
mulţi ani a devenit regulă în biserica nâs- dator publicului mare şi mai vârtos băr prin ferestrile casei lor şi să apuce astfel s’au aruncat în valurile flaoărilor, oa să
la liber, eşind pe partea de dinoolo a ca scotă pe nenorooiţî, dâr în curând se iscă
tră, eram acum pe deplin în clar cu aceea, baţilor cu tragere de inimă pentru biserica o fierbinţâlă, încât nu mai era posibil a se
că şi causa acesta a pornit pe calea muşa- nâstrâ numai cu o mică esplicare: sei lor.
Bazarul a fost arangiat de cea mai apropia nimeni.
malisărei şi — deci aşteptam cu incordare, Mi-se va pută face şi cu drept cu
alâsă aristocraţia din „Faubourg St. Ger- Ce grozavă a fost panica şi îmbulzâla
să văd, cum o vor pune şi pe asta la cale vânt imputarea:
maine". Venitul lui, oare în fiă-oare an se pâte vedâ şi din faptul, oă între 60 de
căpătuiţii venali, cari atât de neruşinaţi şi Oficiant al bisericei fiind, pentru-ce
atât de mult abusâză de Venerabila firmă nu încerc sanarea relelor la forurile com aducea cam 600,000 franci, era destinat cadavre de femei, oe s’au aflat îngrămădite
a Consistoriului. petente, pentru-ce ies în publicitate cu afa pentru institutele umanitare ale călugăriţe la un loc, erau şi cadavrele a doi poliţişti.
lor, oare îngrijesc de bolnavi. In bazar se In lupta lor desperată, debilele femei stri
In fine după multă adăstare la 9 ceri interne bisericescl?
aflau 22 de prăvălii, în care vindeau oă- viră aşa-dâră şi pe aoeştî doi bărbaţi pu-
Aprilie a. c. primesc următărea cap’o de Răspund: de ani de dile şi numai în lugăriţe şi dame din aristocraţia roialistă; ternioi. Cine a ajuns în aoea îmbulzâlă, sâu
operă de resoluţiune: „Wasch’ mir den Pelz, cercul meu de activitate am petrecut o între acestea se aflau matrâne bătrâne, ne
că s’a prăpădit, sâu că a eşit cu oâte-o
macii’ ihn nicht nass". mare mulţime de atarl muşamalisărl, elu veste tinere şi o câtă întregă de fete dră mână, ori ou câte-uu pioior rupt. Mulţi au
Nr. 1589 Bis. dări de lege, de drept şi adevăr; — unele gălaşe. Se aflau printre ele însă şi câte.va eşit aprâpe desculţi, căoî papucii li-se ar-
chiar mai isbitore, mai neruşinate şi decât dame din cele dintâiă famili ale Republi- seseră de cărbunii aprinşi, peste cari au
Prea onorate D-le Presbitere! aici descrisul cas dela Şieu.... De ani de oei, între care şi tinera Lucia, fiica preşe trebuit să trâoă; câte-va dâmne şi domni-
In urma relaţiunei P. O. D-Tale dto dile remonstrez necontenit în calea legei dintelui Republice], Faure. Publioul cum şore eşiră în liber cu pălăriile aprinse ; unei
19 Febr. a. c. Nr. 45, prin care aşterni pro contra acestor triste stări de lucruri, mai părător de-asemenea consta numai din aris fete ’i se aprinsese părul, atunci o dâmnă
tocolul luat la faţa locului Şieul-mare la întâiu cu reverinţa şi calmitatea cuviinciâsă, tocraţi şi din acea societate alesă, care din apropiare, având din întâmplare la
15—18 Febr. a. c. în causa diferinţelor de apoi în ton mai aspru, mai întâiu prin ra-
acolo, se rescrie, că Oonsistoriul archidie- stetea în atingere ou astfel de persâne. sine o părechiă de forfeol, îi tăia repede
cesan a luat în revisiune raţiociniile*) co pârte oficiali numai în cadrul oficiului, — După prânej târgul era mai vioi. In părul şi prin asta îi mântui viâţă.
munei bisericescl şi va aduce la timpul său apoi am chiămat atenţiunea celor mai com unele şatre erau ocupate ca vân4area chiar Urmară acum scenele cele mai sgu-
decisiune meritorică — (atunci când va petenţi prin rapârte verbali şi scrise, de şi câte 40—50 dame, âr tinerele fete cău
aduce decisiune meritorică în chestia ra- natură mai confidenţială, dorind a-’i an duitâre. Unii dintre oei scăpaţi sa aruncară
’ţiociniilor din Poiana 1885, M.-Sângeorgiu gaja să pună o stavilă destrăbălărei ne mai tau vasele să atragă publicul, oferindu-i din nou în valurile flaoărilor pentru a soâte
1883, Malomfalău 1880 şi nenumărate altele). pentru cumpărare marfa. Bărbaţii, părinţii, pe ai lor; au fost şi da aceia oarl s’au pră
audite___ bătrânii, după oum se obiolnuesoe la ast
Pentru spesele comisionalî vei fi în- pădit în urma aoâsta. Poliţia şi pompierii
■cunoscinţat. pe calea sa — (tot atunci, Pănă adî tote aceste străduinţe ml-au fel de ocasiunl, părăsiră şatrele familielor se apucară acum de luoru şi în ourând scâ-
când mi-se vor da spesele comisionalî dela fost zadarnice; — şi deci nu ’ml-a rămas şi amioilor lor, mergând să cumpere marfă seră la stradă primele cadavre, prefăcute
M.-Sângeorgiu 1894, pauşalul de cancelarie alta, decât să chiăm acum în calea acâsta dela şatrele altor cunoscuţi. Astfel momen în sorum. Morţii fură duşi şi 8şe(jaţî jos
1894, competinţa-ml din fundaţiunea Trom- a publicităţii atenţiunea omenilor de bine tul periculuîui a aflat pe bietele femei des
’bitaş 1889, ajutorul reţinut cu puterea 1894 pe un postav întins în marea sală de in
asupra acestor rele, ce duc biserica cătră părţite de ai lor, avisate la propriela puteri. dustria diD apropiare, la a oăreia portă
*) Notăm: „Raţiocinii“ a luat Oonsistoriul în prăpastie şi ruşine............ La 3 6re se presentâ nunciul papal mulţime de lume străjui tâtă nâptea, cerând
■revisiune ?!—Aici e sîmburele muşamalei neruşi- Clary, dând binecuvântare damelor vânejă-
Ei, — şi decă cei răi vor fi puternici să li-se dea voiă de a vedâ pe morţii' lor.
nate. După lege, raţiocinii sunt acele cărţi de cassă târe. Atuno! se aflau în baracă vre-o 2000
şi mă vor goni şi isgoni?!......................................
cu documentele lor, pe care epitropiile parochiall Transportarea morţilor s’a făcut ou
de omeni. După ce nunciul a visitat şatrele
le portă în regulă c)i de di preste tot anul, comi oea mai mare îngrijire, păzind ca pe cât
sâu prăvăliile, cam pe Ia 6rele 4 S9 de
tetul paroehial în prescrisa şedinţă din Decembre se pote să nu se rupă şi deslipâscă mem
a fiă-cărui an le revede, le stabilesce definitiv, le *) Tare ’i fu temă referentului, se nu me părta. Ou el împreună să depărtară încă brele oadavrelor, cu totul desfigurate. Pe
subscrie, le supune sinodului paroehial în prescrisa îmbogăţesc din acestă grasă comisiune. Pecat, că câteva sute da visitatorî, oeea ce a fost
trupul unei fete tinere numai mănuşile au
şedinţă din Ianuarie spre aprobare şi apoi în calea nu sciusem asta dinainte. Puteam şi eu se şed cât spre mare noroo, căoî altfel în momentul
oficială se transpun Consistoriului spre revisiune şeduse la Topliţa un comisar. Se mai lucrez şi se mai rămas întregi. Se oredea la început,
isbncnirei incendiului îmbulzâla ar fi fost
şi absolvare....... Eu nu aşternuse m Con- mai las.... Se mai dau şi după câte-un chilipir ..., oă cei oe au scăpat din primejdia vor putâ
mai mare şi oatastrofa şi mai îngrozi ţâre.
-sistoriului raţocinii, ci drept dovadă: de, — dragostile-s omenesc! ! ... da lămuriri pentru a ae ounosoe care oa-
La o jumătate de oră după asta a is-
a) că în Şieul mare trei ani de dile nu s’a **) Raţiocinii nu avuse onorabilul de Eloriţă, davru al oui este, dâr mul[\ dintre ei şi-au
făcut nici o raţiocinare; hârtiile, ce şi-le-a ticluit, ’i le luasem, le legasem bucnit incendiul. Asupra preveuienţei aces pierdut de spaimă darul vorbirei, aşa oă nu
b) drept dovadă, că poporul resvrătit avuse în sforă şi ţi-le trimisem ţie, muşamală niisera- tuia sunt două versiuni: unii cj'o, că fooul
mai prin semne pot să vorbâsoă»
■dreptate, când cu nenumăratele sale plânsorî sus bilă, ca să vedl — orbire-ai — că Floriţa nu are s’a iscat din scîntâua electrică a unui ohi-
ţinuse, că nu se dă socotelă, despre avutul seu; raţiocinii!... nematograf, dela oare s’a aprins hărtia ce- Abia nopt9a târrjiu s’a putut faoe o
c) drept dovadă, că protopopul minţise in offo\ ***) Culpositatea lui Floriţa este mai mult consemnare a viotimelor catastrofei. Numă
când raportase Consistoriului şi mai târdiu comi- decât constatată din fapte, pentru-că trei ani de luloidă, pe care erau înfăşurate chipurile rul morţilor s’a constatat la 130, âr.al ră
clile nu deduse semă bisericei despre avutul ei,
şariului său, că „raţiociniile sunt gata, în regulă 11 ohinematografului; alţii spun, că un servi
etc___şi minţise în oficiu, când raportase, că nu trei ani de clile nu pusese nici un cruceriu în lada tor a manevrat atât de prost cu lampa de niţilor la 150, der e mai mult ca sigur, că
ilegalitatea acesta, ci alte născociri fură causa parochială, ci numai în busunarul seu — şi când petroleu, încât a explodat şi tapeturiie, îu după oe se va putâ faoe o consemnare
apostaziei şi amărîciunei poporului; — dic drept după 8 ani de dile venii eu comisariul Consisto cari erau învălitl păreţii de scânduri ai p&- esactă, numărul viotimelor va eşi mai mare.
dovadă de tote aceste: riului şi îi cerul socotelă, — socotelă legală nu
vilonului, au luat numai decât foc, de-ase Intre morţi au putut fi ounosoute ca
Eu asternusem Consistoriului acele t’cluirî avea, der nici în lada parochială, ba nici în busu-
făcute numai în momentul eşirei mele la faţa locului, nar nu avea barem un cruceriu, măcar’că şi după menea şi marfa, ce era spre vâucjare. E de davrele următorilor: Henrietta Himineval, ba-
netrecute prin comitet şi sinod, nesubscrise, nedo ticluelile lui trebuiau s£ fiă câteva sute de florini rest însemnat însă, că fooul în sine putini âmenî ronesa Camei de St,-Martin, vicontesa Ma
cumentate, — necompuse la timpul prescris,; ci de cassă în numerar.... a omorît, cei mai mulţi au fost striviţi, âr rin Bounevald, sora Ginoux, stariţa olaus-
înciocolate numai acum şi reu....; ca sS se vedă, Păpase tot-toticel Floriţă. — Şi astea nu sunt alţii înecaţi. trului St. Vioent de Paul, D-ra Grancey,
aşa cum sunt. fapte culpabile, muşamală ?! — Şi un atare epi- O călugăriţă, căreia i-a succes a scăpa baronesa St.-JDidier, contesa Mimirel, d-na
Şi decă acum sub firmă consistorială ni-se trop mai pote rămâne în serviţiul bisericei ? ! Şi
din primejdiă, istorisesce caşul în următo Jaques Gausmann, baronesa Beille, soţia
spune, că „s’au revSdut raţiocinii“ :... (nu cuteză a nu aşi fi fost şi eu un muşamală miserabil, ca şi
ne spune, cum au eşit acele raţiocinii);... der ne tine, când nu aşi fi dat barem atâta satisfacţiă rul ohip: generalului Mumier, trei domuişore surori
u
ne spune, că „se va aduce la timpul seu — legei şi bisericei adenc vătămate, ca să suspendez Era la 47 6re d. a., când un luoră- ou numele Cheville, oontesa Hanotstein, ba
2
(timpul verei cailor) „decisiune merito- pe un defraudant de cea mai rea specie ? ! — Acesta tor aplicat la chinematograf strigă baronu ronesa Laurent, d-na Hoscier, d-na Boland-
r i c ă“ ... apoi acesta este cuintessenţa neruşină- mi-a fost datorinţa! Tu nu o „aprob 1“ ; — las’o lui Maclcau, că covorul, ce se afla de-asupra Gosseline, d-na Teodor Porges-Gosseline,
rei în muşamalisare. O neruşinare altcum prea neaprobată! Se va mira lumea de ceea ce se pote
des practisată. pune sub firma unui Consistoriu !! ... bazarului, a luat foc. Baronul porunci atunci domnişâra Foulard, doctorul Foulard, gene-
