Page 9 - 1897-04
P. 9
„fiawta" iese în Să-care li.
aimeauuftoa, Aiî'fflîSstTâiiuar.a,
?i Tipografa Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, p}«ţo mar?» Nf. SC, Pe un an 12 ii., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Serisori nefrumsata sm n-s
3>Bfaae«a. .j&sr.u^VpU’. na n» N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
î« trimet, Pentru Bomânia si străinătate;
l.'lSERATE se pmn<mc in Adml-
Jtlstruţluna in Braşov pi la ur- Pe un an 40 franol, pe şăo»
mătdrele Birouri ca aiiuiiolurt: Inul 20 fr.,pe troi luni 10 fr.
în Yiena: M. Duka, Stinnch K-rii de Dumlneoi 8 frnnot.
Schaltk, Hudoif lAosse, A. Oppeliks Se prenumără la- t6te oficielo
Sfaobfolger; Autor* Oppeiik, J. poştale din întru şi din atază
Danncbcr, în Budapesta: A. V. şi la ăd, colectori.
Ooldborgerg, Sr.kittin Bcrncu; în ^nempnţîl pentru, Biaior
Bucurosoi: Agenc» Havcis, Suo- adminiatratiunea, piaţa mare,
ouzsale de Soumonie; în Ham- târgul Inului bfr. 30 otagiu
burj,: Karoiy\ & Liebmann. I.: pe un an 10 fl.,' pe ,şâse
Fraîul Insorţlunllor: o seria lnnî 5 fl., p e trei luni 2 fl. 50 or.
Starmoiid pe 0 colină O or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
30ci. timbra pentru o publi .A. UT *CTL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. seu 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile simt
acrii 10 er. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Ir. 75. Braşov, Joi 3 (15) Aprilie 1897.
politica partidei poporale săsescî a din causâ că n’au vrut se le cedeze priu întroduoerea limbei cehioe la pertrac
întrat în apele guvernamentale şi de cu totul terenul din Blumena. tarea prooeselor şi la poliţiă. In Moravia
Nou a b o n a m e n t când cu deosebire aici in Braşov, Astfel estremii au venit în con înoă s’a aşteptat pe erl, ori pe astăcjl pu
Saşii moderaţi au pactat cu Ma flict cu factorii dirigenţî ai compro blicarea ordonanţei. Faţă cu Moravia, or
la
ghiarii, constituind cu ei „partidul misului saso-maghiar. In urma acdsta donanţa se deosebesoe de cătră oea din
Gazeta Transilvaniei comun liberal", — au început a ri s’au divisat voturile Maghiarilor şi Boemift între altele şi prin aceea, că ea se
dica in timpul din urmă tot mai lista de candidaţi a Saşilor mode estinde şi asupra autorităţilor şoolare, de-
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. mari pretensiunî cu privire larepre- raţi a căcţut faţă cu lista deosebită orece consiliul instrucţiunei publice din
s’a deschis nou abonament la care sentarea lor în tote privinţele. Cu oca- a Saşilor „vercjî", care a dobendit Moravia nu este împărţit în două părţi, ca
Invităm pe toţi amicii şi sprijini sia alegerilor de întregire comunale majoritatea în cercul I, II şi IV elec în Boemia.
torii îoiei nostre. de acum, Maghiarii au emis din sî- toral (cetate şi Braşovul vechili). *
nul lor postulatul, ca suburbiul Blu Compromisul saso-maghiar s’a pilele acestea prinoipele Ferdinand al
tPs»eţ naă @fe©n«55Eraîsratas5a«sîi
mena, unde ei sunt relativ mai nu susţinut înse cu concursul comitetului Bulgariei a profitat de ooasiuuea depărtă-
Pentru Austro-Ungaria: meroşi, se fiă representat în comună esecutiv maghiar în cercul al V-lea rei agentului diplomatic ruseso Czankov
pe •u.an. a,n. .............................. 12 £L. numai de cătră Maghiari. (Blumena), şi aici, după înţelegere,
pe şese 1-u.n.î .............................. © £L. Agitaţia cu refrenul „Blumena au fost aleşi 9 membri ordinari şi — oare a fost strămutat dela Sofia la
pe trei lia.ri.1 . .................................... 3 fl. Eoma, — pentru a-şl manifesta marea sa
se fiă maghiară" a eşit din sînul 3 suplenţî dintre Maghiari, şi 7 simpatiă şi aderenţă cătră Rusia.
Pentru România şi străinătate: acelei păture a Maghiarilor din loc, membri ordinari şi 3 suplenţî dintre Prinoi
pe -u-xi. am. .................... -IO fraaa.ci care de când cu statua lui Arpad Saşii moderaţî. pele a dat un străluoit banchet în oDorea
pe şese 1-u.m.î......................... 20 ,, de pe Tempa a început se cânte şi La alegerile trecute comunale, agentului rusesc, la oare a ţinut un toast
pe trei lta.nl ............................. IO „ ea more patrio pe cdrda estrem şovi- Saşii au ales încă în mesură egală pentru Ţarul §i Ţarina, aocentuând mai ales
Abonarea se pote fiice mai uşor nistă. Şi este interesant, că aşa nu cu Maghiarii. De astă-dată înse, ce „resultatele strălucite", ce le-a avut trimi
pi-in msuradlafte pa»sfa3® a mitul comitet esecutiv al Maghiari dând presiunei, ei au conces Ma terea lui Czarikov la Sofia, — resultate,
Admini3lraţiunaa lor din Braşov („Brassbi magyarsâg ghiarilor cu 2 mandate mai mult, oare vor rămână strîns legate de istoria
se
„Gazetei TfanasâSwaraâei 881 . intâzo bizotsâga") a fost de rendul mulţămindu-se cu 7 representanţî, mai nouă a principatului, cb Fedinand.
— Se dă însemnătate acestor cuvinte aie
acesta mai moderat în pretenţiile pe când Maghiarilor li-au dat 9. De prinoipelui bulgar, deore-oe ele sunt o
sale de temă, ca nu cum-va prin aci reese, că şi în suburbiul Blumena,
oonfirmare a infiuinţii desăvîrşite rusesol,
Eesultatele frăţietăţii saso- esagerarea lor se se compromită singurul cerc unde a reeşit lista sub care stă astăcţl Bulgaria.
mag-hiare. buna înţelegere şi pactul dintre Saşilor moderaţi, ei au rămas în
Saşii moderaţi şi Maghiarii bra pierdere faţă cu Maghiarii. *
Saşii moderaţi' din Braşov au şoveni. Eată unde a dus politica opor In pressa serbescă şi bnlgărescă s’a
avut er! la alegerile pentru întregi Pe când adecă estremii Maghiari tunistă pe Saşî, cari încă înainte cu isoat în timpul din urmă o aprigă discu
rea representanţei comunale, o c|i pretindeau morţiş, ca Saşii moderaţi şepte anî se aliaseră în Blumena cu ţia asupra Macedoniei. Şi unii şi alţii ţin
desastruosă. Şi acesta în doue direc se le cedeze pe toţi 16 membri, ce Românii, ca se se apere în contra să-şi revendice pentru ei dreptul asupra
ţiuni: mai întâiîi partida lor a pier avea se i alăgă cercul al V-lea (Blu planurilor de cutropire maghiare! acestei ţerişore şi de aci vine disouţia,
dut din teren în representanţa co mena), pe atunci comitetul esecutiv Noi Românii nu vom deplânge care a început să fiă atât de passionată,
munală ţaţă cu partida Saşilor „ vercţî"; maghiar stăruia se se susţină basele împrejurarea, că de astă-dată prin îuoât ameninţă a turbura prietenia între
al doilea au pierdut mai multe man pactului de mai înainte, încheiat cu tactica estremilor şoviniştî s’a sgu- cele două popâră surori. Aşa de esemplu
date în favorul Maghiarilor pe basa Saşii în acest cerc, şi Maghiarii se duit înţelegerea dintre Saşii mode „Odzivunul dintre (fiarele de frunte bul
unui pact încheiat cu ei în subur- se mulţămescă, decă comitetul par raţi şi Maghiari. Der nu putem se găresc!, li-o spune curat „fraţilor sârbi",
biul Blumena. tidei poporale săsescî dirigiat de mo nu le punem în vedere conlocuito că în Maoedoma, mai ales însă în Uskiib,
Acest pact cu Maghiarii, reînoit deraţi le va concede un avans de rilor saşî ceea ce îi aşteptă încă în Saloniehi, Bitolia şi Tirnova n’au oe oăuta.
de rendul acesta în condiţiunî umi- vre-o doue mandate. Impacienţi însă viitor, dăcă vor continua metoda fa Vestiţii împăraţi sârbi, <fio© foia bulgă-
litdre, a devenit fatal pentru Saşii de-a se vede representaţî de-odată tală oportunistă de pănă acum. râsoă, îşi dorm somnul lor adeno şi nici
moderaţi şi a fost causa pierderei, în numer mare în consiliul comunal, nu se vor deştepta ourând din el. Oe a
ce au suferit’o în genere la alegerile estremii Maghiari n’au mai vrut se CRONICA POLITICA. fost a treout; asupra Macedoniei şi ohiar
de erl. Lucrul adecă s’a petrecut ţină semă de înţelegerea făcută din asupra Serbiei, dâcă ne provocăm la tre
astfel: nou cu Saşii pe basa propusă de — 2 (14) Aprilie. cut, pot să aibă un drept 6re-oare Ita
Maghiarii din oraşul nostru, că „comitetul esecutiv maghiar" şi au In cestiauea ordonanţei privitore la lienii, cari sunt urmaşi ai puternicei na
rora li-a crescut mult cresta mai hotărît se declare resboiu în contra limbă, se scrie din Praga, că aici s’a şi ţiuni romane (întocmai ca şi elementul ro
ales de câţî-va ani încbce, de când Saşilor în t6te cercurile electorale, început eşecutares ordinaţiunai şi anume mân maoedonean) etc. Mai departe „Od-
FOILETONUL „GAZ. TBANS.“ seria asta nu-i venea tocmai la soootâlă ajuns o oăruţă ou patru oai. Oă era vre şi ei, adecă să împărţâscâ banii între dânşii
Beilei, flind-că nu-1 vedea pe bârbatu-eău mea iarmarooului de Sânpetru şi veniau fără vorbă şi gâloâvă. Dâră toiba nostru,
cu dilele pe acasă şi, când se întorcea, fel de fel de bogătaşi din tote părţile la trebue să vă spun înoă odată era ostaş
Jupanul Toiba. venea cu buzele spuzite şi capul plin de bîlciul vestit de cai şi vite, ce se ţinea pe vechili, deprins cu frica de pedâpsă, pote
băutură, dâr Toiba tot sootea cu meşteşu atunci la Cernăuţi. Şi cum stăpânul din şi cinstit din fire, că dă, — nu s’a lâoo-
Chip şi grăiţi din Bucovina. gul său câte doi trei lei pe săptămână. Şi brioica boerâscă era un leah de cei îngâm mit la banii găsiţi, niol nu s’a potrivit
(Fine). oei doi oopii ai lor, —- par’că intrase nă faţi de dincolo de Nistru, a pus pe vizi vorbelor isteţe ale băeţilor săi, deşi erau
Se prioepea Toiba la negoţ,, — vorba ravul tatălui din nascere într’ânşii, — se tiul său să-i tragă lui Beri una ou harap tustrei săraci lipiţi pământului. Şi a luat
ceea, — oa ţiganul la albinl, dâr la un dau la musică ca dracii. Moişele, băiatul, nicul, de i-a făcut dungă roşă pe mână Toiba, — nu’i vorbă, oam oftând din su
lucru tot se prioepea. Luni sera oând tîr- cânta în olarinet, când era înoă de cf©ce şi i-a spart şi toba. Bieţii 6menl au răb flet, lâdiţa, s’a dus a doua (fi la Burgher-
gul era pe mântuială, mânea repede o bu ani, âr Buhălă cficea din peptene şi fruncjă dat ooara, oă ce era alta să facă, în vreme maistrul din oraş, şi n’a treout mult, şi
căţică de tartă de popuşoid coptă la tavă, de o luau pe mamă-sa ureohile şi nici nu ce oaii musoălesol ai leahului, svînturau în âtă oă s’a dat pe faţă şi păgubaşul. Şi
înghiţea oâte-va fire de usturoid şi apoi era bine de şâise-spre-fjeoe, când s’a şi g6na lor nebună valuri întregi de colb ’l-au silit domnii dela oănţălărie pe sume-
vedeai că soote iute din fundul dulăpuşu- măritat cu Beri Biiber, meşter la toba oea peste bieţii jidovi. Dâră nu sciu cam s’a ţul leah să le dea jidovilor zeoiuiala ouve-
lui, uade-şî ţinea tatăl său cărţile cele mare din banda lui Muzicant. La nunta ei făcut, că şi pedâpsa lui Dumnetjdu l’a nită, încât le-a venit la fiă-care câte-o gră-
lungi de rugăciune, o trâmbiţă veche în- însă a fâout rudelor o ruşine de oredeai, ajuns pe trufaşul boer. Că ohiar atuucî a măjoră hăt mărioioă de gălbenaşl ou zimţi.
vâlită în cârpe şi o tulea pe uşă. Soia oă m6re moşul lor Silberstein de mâhnire, sărit de sub învălitorea căruţei o lădiţă de Şi şi-a fâout bătrânul cu banii căpă
Toiba să sune frumos din oorn încă de pe căci n’a vrut să se lase nici într’un chip piele şi a căcjut sfărâmată pe marginea taţi o căscioră în mahalaua nâstră, tocmai
timpul când fusese la Ulau! şi se deprin rasă pe cap şi a fâout ce a făcut afurisita drumului, de curgeau galbenii puzdere din- în dreptul gropei cu gunâe. Beri a răs
sese ou încetul a cânta din fel de fel de de a rămas ou cosiţele netăiate. tr’ensa. cumpărat dela slăbănogul Haim Muzioant
instrumenturl, încât s’a fâout la urmă to Şi s’a întâmplat îatr’un rând, — oâţi- De lua Toiba banii găsiţi şi-i punea dreptul de capei mistru la banda lui, eră
varăş la banda jidovâscă a lui Haim Mu- va aDî pe urmă, — că se întorcea Toiba frumos parte drâptă, în punga sa, a lui Moişele a luat în arendă o rohatcă pe dru
sioant, de lâugă fintâna Turoilor. Şi umbla cu feciorul său clarinetistul şi ginere-său Moişele şi a lui Beri, ce păcat era să fiă? mul împărătesc oe duce dela Cernăuţi la
ou oeilalţl pe la nunţi şi (file mari şi trâm toboşarul, aşa cam pe la crăpatul 4 hor, Câ dâcă s’au ales ei de atâtea ori cu bă- Storojineţl. Şi a stăpânit-o multă vreme,
or
biţa de se clătinau păreţii, oa odiniâră zi deîa o nuntă. Şi cum mergeau pe drumul tae, nu sciu de oe nu s’ar fi ales odată şi oă-1 sciau toţi călătorii de pe acolo. Când
durile oetâţii Ieriehonului. Şi măcar oă me din spre satul rusesc Mamaeştî, âcă că i-a cu parale. Câ la atâta trâbă se pricepeau se nemeria, de se apropia pe timp de