Page 92 - 1897-04

Padina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 92—1897.

Din tractai Făgetului am publicat în s’a născut în intervalul de un an al sus­ mele paroohienilor gr.- or. din Hăghig oăl- In nâptea dela 5 spre 6 Maiu
nr. 49 (de Dumineoa) al f6iei nâstre un pendării, „a înmatriculat’o la oancelariă, durâsele mulţămirl, dorind să trăiâsoă la s’a dat ordinul de retragere a arma­
artioul la rubrica „Edacaţiune . Jn acel ar- dâr la biserioa din Bod nici n’a botezat’o, mulţi ani. Gel de al doilea fiind şi eoitrop tei grecesc! spre Domoko. Aici,
a
tioul a’a arătat, oare trebueso să fiă însuşi­ niol n'a înmatrioulat’o, niol n’a eşit la bi­ numai din anul aoesta, a dat dovefil, că unde era mai demult graniţa greco-
rile unui bun învăţător şi a’au arătat anu­ serică, ignorând aşefiămintale ndstre bisa- este la înălţimea chiămărei sale şi că pe turcâscă, armata grecâscă, se fiice,
mite defeote, pe oare avendu le un învăţă­ rioesol, erecte dela moşi şi strămoşi *. Aces­ viitor sf. nbstrâ Biserică pbte conta şi mai vre se aştepte atacul Turcilor. Noue
1
tor, nu va pută faoe în veoî progres cu tea şi alte plângeri asemenea primim în mult pe diliginţa aoestui epitrop. — Hăghig, însă ni-se pare, că prin retragerile
elevii săi. Tema a fost tratată în general, oontra preotului dela Bod, pe care nu-i 23 Aprilie v. 1897. losif Bucşa, paroch; acestea în momentele hotărîtâre,
fără a se aminti numele nimănui. Artioulul mirare, dâcă în astfel de împreiurărl cre­ Alexandru Bucşa, învăţător. Grecii voesc numai se câştige timp,
;
a fost soris ou bunăvoinţă şi cu datorinţa dincioşii săi nu-I pot avă n cl idecum la sperând, că p6te într’aceea se va
Concert. Musioa militară va concerta
de-a îndrepta. Ou tăte acestea, învăţătorii inimă. Oe va «fio© bre Prea Yen. Consistor face o mijlocire de pace din partea
mâne, Dumineoă, la villa Kertsoh. începutul
din traotul Făgetului s’au simţit ofensaţi, dela Sibiiu oând vj, afla, că nici după atâ­ marilor puteri.
l
la 7 / bre eâra. Intrarea 20 or. — Astă
2
fiind-oă la sfîrşitul acelui artioul s’a că tea pedepse aoest preot nu vrâ sâ se în­ Speranţa acesta e şi întemeiată,
sâră, Sâmbătă, musioa lui Oosti-Găluşoă va
sunt în traotul Făgetului „şi unii învăţă­ drepte ? căci în adevăr se asigură din mai
cânta la otel „Europa .
u
tori, cari se stărueso oât numai se pote, multe părţi, că marile puteri sunt
„Valahisarea“ Maghiarilor din România.
oa să corăspundă grelei lor misiuni de edu­ Concert filarmonic. Iu 15 Maia st. n. gata a face o mijlocire de pace,
Episcopul catolic Dessewffy dela Oianad, cu
catori; der, durere, sunt mai mulţi de aoeia, se va da cu ooncursul cântăreţei de opere decă ea va fi cerută do Grecia.
ocasiunea sărbătorilor Paseilor a trimis în
cari n’au habar de nici un principiu peda­ a d-nei Daisy Krones în sala de ooneerte. Tot-odată, pentru a susţine bu­
România pe preotul August Pacha, ca să
gogic şi nu fac niol un progres cu elevii Yenfiarea de bilete se începe în 13 Maifi st. n. nele disposiţii ale puterilor, s’au lăţit
predice Maghiarilor catolici, să-i spovedâcă
lor în so61ă“. scirî din Atena, că Turcii au fost
De sigur, cuvintele acestea din urmă şi cuminece. Reîntorcendu-se acasă, Pacha 0 puşcă de venat ou două ţevi, în ţinuţi în loc de trupele grecesc!,
a început să alarmeze pressa ungurâscă cu
au făcut pe învăţătorii noştri din traotul etui, dimpseuDă ou o taşoă de vânat, s'a care s’ar fi bătut vitejesce, că mai
esperienţele, ce fiice că le-a făcut acolo.
Făgetului să se simtă vătămaţi şi în adu­ pierdut erî, în 6 MaiQ n. pe strada lungă ales bataliânele de Efzonî (vânător!)
Preoţii maghiari dice, că nu sciu urgu-
narea lor dela 17 Aprilie v. o. au adus ur- din Braşovul vechiu, în direoţia spre dru­ au fost la culme şi au silit pe Turci
resoe, în şcole însă nu se propune ungu- mul Ghimbavnlui. Aflătorul e rugat a se
mătorea hotârîre, pe oare d-1 Tr. Unipan, se se retragă pentru un timp âre-
rece şi aşa generaţiunea tînără şl-a uitat insinua la administraţia foiei nostra, având
notarul despărţământului învăţătorilor din care.
» cu totul limba maternă. In BucurescI dice,
aoel traot ne rbgâ a-o publica. Etă-o: a primi o frumosă remuueraţiă. Prin retragerea trupelor gre­
că sunt peste 15,000 Maghiari, în Brăila
„Respectivul corespondent este pro- cesc! dela Pharsalos este ameninţată
aprbpe 3000, preoţi însă n’au, decât numai
„vooat în restimp de 4 săptămâni dela pu- NECROLOG. Societatea aoademică posiţia dela Velestino a brigadei gre­
câte unul. Cere deci, ca Ungurii să ia
„blioarea acesteia să numâsoă — tot pe „Junimea" din Cernăuţi aduce la ounos- cesc! comandate de generalul Smo-
măsuri pentru apărarea fraţilor lor din Ro­
„oalea aoâsta — cu numele pe toţi aoei oinţă rnult întristătorea soire despre trece­ lenski. De aceea se fiice, că şi acâsta
mânia contra „valahisărei“. — Ya merge
„învăţători presupuşi de D-sa, de felul des­ rea din viâţă a scumpului şi neuitatului său brigadă se va retrage spre Volo,
cam cu greu însă cu „luarea măsurilor
crierii D-sale; la oas ooDtrar vom fi con- membru Vasiliu Yesaîon stud. teol., care unde se va afla sub scutul corăbiilor
căci decă nu pot ajuta nimic măsurile luate
„strînşî a ne cere pe altă cale satisfacţiă. a repausat Luni în 21 April (3 Maifl) o, în cuirasate grecesc!. Cu data de 6
contra emigrărei în România a Săcuilor,
„— Din însărcinarea înv. Traian Unipan, no- etate de 22 ani. Fie-i ţărîna uşoră! Cer­ Maiu se anunţă chiar, că în o Maiu
cu atât mai puţin vor putâ dispune asupra
„tarul despărţ.“ năuţi, 22 April (4 Maid) 1897. Comitetul. a fost o luptă crâncenă la Velestino
Ni-se pare, că hotărîrea aoesta este lor după ce au trecut acolo. De-altimin- între Grec! şi Turc!. O telegramă
trelea nici naiba nu-şl bate în România
prea pripită. Dâoă d-nii învăţători vor să din Atena vorbesce de 5000 de morţi
capul cu „valahisarea slujnicelor şi vizi­
u
scie, cari dintre ei „nu fao niol un progres Resboiul tiirco-grecesc. şi răniţi pe partea Turcilor, pe când
tiilor unguri. Tot e numai o apucătură şo-
ou elevii lor în so61ă“, eto., n’su decât să Grecii se fi avut numai 10 morţi şi
vinistă. Nu mai încape îndoâlă, că Grecii,
cetâscă raporturile, ce le-am publicat la cari dela început au fost, în ce pri- 64 răniţi, — lucru cam greu de cre-
timpul său despre decurgerea esamenelor Congregaţia comitatului Arad. Luni, în vesce numărul oştirei, mai slabi de­ fiut. In tăte bisericele grecesc! s’au
din aoel traot. Sperăm, oă un asemenea 1.0 Maifi n., se va ţinâ congregaţia de pri­ cât Turcii, prin retragerea lor dela tinut litargii spre înălţarea acestei
raport vom primi şi în anul aoesta. Atunci măvară a comitatului Arad. învingeri.
Larissa şi prin pierderile, ce le-au
d-lui autor al articulului ’i se va oferi ooa-
Strossmayer otrăvit. Din Agram se avut în luptele cu Turcii în Tessa- Etă câte-va scirî privitâre la
siunea cea mai bună pentru a satisface con­
comunică, că episcopul croat Ioan Stross­ lia, nu se mai pot reculege aşa, ca ocuparea oraşului Pharsalos de Turci:
dusului de mai sus.
mayer s’a bolnăvit (filei© trecute greu în­ se fiă în stare a da lui Edhem-paşa In 5 Maifi dimineţa 4 diviziuni tur-
Din Bod, lângă Braşov, primim o co­ tre nisce simptome suspecte. Medicii au o bătălia decisivă. Mai mult: cu oesoî au înoeput să înainteze asupra ora­
respondenţă plină de tânguiri în oontra constatat, că s’a otrăvit prin mâncare. 3e t6te că în fiilele din urmă, după de- şului Pharsalos şi au ocupat diferite sate;
d-lui preot de acolo Filip Creiţar, care deşi crede, că „din nebăgare de sâmă se vor sastrul dela Larissa, comanda arma­
u
inimicul a fost peste tot respins, Pharsalos este
a fost suspendat în trei rânduri dela ofioiu, fi otrăvit bucatele în bucătăriă, După lua­ tei grecesc! şi noul guvern grecesc înconjurat în partea sa nordică. Drumul de
şi anume odată pentru 14 cfil©» a doua oră rea unui antidot starea 9ăuălăţii bătrânului au făcut tot ce li-a stat în putinţă, fier este distrus lângă Barakli.
pentru 3 luni, âr mai în urmă pentru un episcop, oare aoum e de 82 ani, s'a îmbu­ ca se adune din nou şirurile şi se Pharsalos a fost luat de Turci. . Turcii
an întreg, nu vre, se vede, nicidecum să nătăţit. le concentreze la Pharsalos, Grecii s’au arătat în 5 Maifi diminâţa pe vârful
se îndrepteze. Ou ocasiunea alegerei depu­ vefiură, că nu se mai puteau îm­
Baia Kneipp din li vadea Poştei Nr. 14 munţilor Tekes; Greoii au atacat pe Turci
taţilor pentru sinodul arohidieoesan din ăst potrivi cu succes trupelor turcesc!,
s’a deschis şi se capătă bilete în biroul de şi i-au silit să se retragă puţÎD. Artileria
an, preotul Creiţar atâta a întors lu- care au luat ofensiva, şi aşa prinţul
informaţiunl. Strada Yămii, unde se dau şi turcâsoă a bombardat ap«i satul Driskoli.
orurile pe o parte şi pe alta şi atâta a de corână cu armata sa o hotărît
desluşiri amănunţite. Prinţul moştenitor a ordonat înainta­
şicanat pe bieţii omeni, încât a făcut im­ se se retragă şi dela Pharsalos, care rea diviziunilor grecesc!. îndată 30.000 de
posibilă alegerea deputaţilor, fiind bieţii Daruri pentru biserică. Ni-se sorie din era atacat de trei divizii turcesc!
Turol au descins muntele Tekes şi au des­
omeni siliţi să pârăsâsoâ biserioa scârbiţi Hăghig, oomit. Treiscaune: Yrednioii eco­ în front şi de divizia lui Hairi-paşa chis un foo de artilerie în contra armatei
şi disgustaţl de purtarea preotului. Ni-se nomi din Hăghig: loan Elie Cucu ou soţia în flancul stâng.
greoesol, oausându-i pierderi simţitbre. Taroii
mai spune despre acest preot Creiţar, că sa Maria năso. Aitean şi George Zacharie După mai multe lupte mic! pe au înaintat atâta, încât s’a angajat o luptă
deşi are o paroohiă bună, de vre-o fiece ou soţia năso. Bucşa văfiend, că sunt nu­ înălţimile de mâfiă-nâpte din apro- corp la oorp.
ani în oontinuu se împărtăşesoe din mila mai 6 minee lunare în sf. Biserică, pe ce­ piarea oraşului Pharsalos, unde tru­ Mai multe obuzurl au căcjut asupra
împărătâsoă şi, deşi a promis solemn, oă lelalte 6 miuee şi un liturghier le-a oum- pele grecesc! s’au ţinut altfel destul oraşului Pharsalos. Armata prinţului moşte­
nu va mai cerşi milă, aoum din nou se părat Ioan Elie Cuou ou soţia în preţ de de brav, Grecii au fost siliţi se se nitor a operat retragerea sa şi a ocupat
aude despre el, că a înaintat cerere în 50 fi., er George Zaoharie ou soţia au cum­ retragă, mai ales după ce artileria posiţiunl mai ridicate. Intrând la Driskoli,
causa acesta. Şi în alte privinţe dă esemple părat o dveră la uşa împărătâsoă în preţ turcescă a deschis focul asupra ora­ Turoii ar fi măcelărit un preot şi familia
prbste poporului: pe-o copilă a lui, c.e ’i de 25 fi. Esprimăm aoestor dăruitorl în nu­ şului. sa. Ei au dat foo satului Tatari.

care-i văduvă tînără şi fără copii, pe la Anghilina, puneau trebile la — „Ba l’a jurat să nu mai tea, gândiai că ai pus unsâre pe foc,
ca şi el. Lumea se încruci, când cale şi într’o Duminecă dup’ amefi! abată p’aicî", adăugea altul. atâta se boboti şi, înjurând dă se
aufii vestea acesta. Unii fiiceau: (3re se cununară şi traseră un ospăţ ca Şi aşa, din vorbă ’n vorbă, din se repâdă la ea să-o apuce de cap,
Anghelina urîtu-şî-a (filele ori lumea tinerii, nu ca văduvoii. La ospăţ a gluma ’n glumă, prinseră a-i închina. dâr Anghilina num’odată îl împinse
orî luatu-i-a Dumnefieu mintea? fost multă lume, că dela voia bună El, vefi! bine, nu se codea, ba ceru şi, beat cum era, căfiu grămadă
Alţii clătiau numai din cap şi fii- cine se mai feresce, rogu-te?! şi el beutură, şl stătu în crişmă lângă vatra focului, borborosind la
ceau: Amu şi-a afla sacul petecul; - Der ospăţul ţinu o fii-două şi pană nâptea târfiiu, când merse îm- înjurături de te mirî, că nu l’a trăs­
de-i Mitru Pascuiui drac, apoi mai rămase Mitru Pascuiui cu Anghilina brâncindu-se cătră casă. Anghilina nit din senin. Ca fript sări de jos
drac e Anghilina Pricină, că ea ar lui singur!. Câte-va fiile trăira ca îl aştepta cu cina, făcuse carne de şi se uită în jur, doră va nimeri
fi în stare se cărunţâsca şi pe dra­ miriteii, el nu se prea ducea de-a- găină, că scia, că beţivii tot carne ceva cu ce să dâe în ea. Hei! der
cul. De a băgat el în gr6pă pe Mă- casă, âr ea tot rânduia şi făcea bun ar mânca. Dâr el întră în casă după nu zări nicî o bucată de lemn de-a
riuca, nu-i cel lucru mare, că a fost de mâncare. Der după puţină vreme cum îi era agodul, înjurând şi fă­ îndămână, nici un sucitor, or! alt­
o biAtă muiere slabă, der Anghelina îi veni lui Mitru dorul să încâpă când larmă. Ei, dâr Anghilina nu ceva, cu ce să pâtă da în ea, după
a băgat în grâpă pe Marcu Ursului, viâţa lui cea veche. Se şi duse la era Măriuca, să rabde şi să tacă, cum da în Măriuca, că Anghilina
care era cât un urs de mare. Amu crîşrnă, unde se întâlni cu âmen! de ci se puse în mijlocul casei cu mâ- fermecase tot ce era în casă, de nu
s’a vedâ, care pe care?! sema lui, car! toţi începură ca dâ­ nile în şold, ca un căpitan, şi-i strigă mai scia ce şi de unde să iâe. Da
Toţi se bucurau âreşî-cum de rele la el. începutul îl făcu crîşma- num’odata: „Sci ce, Mitre, de ai însă Mitru cu ochii de clescele dela
acâstă însoţire. Ba unii bătrân! pă­ riul: „Ni-a muri mâţa, Mitre, că n’ai beut şi te-ai îmbătat, hai şi mă­ foc şi, înfuriat cum era, se repede
ţiţi proroceau: încă aveţi se vedeţi fost de mult pe la noi!" nâncă de-i nimeri gura, de unde nu, se le iâe. Dâr cum le strînse odată
plângând pe Mitru Pascuiui dinaintea te culcă şi dorm!, că eu nu-s Mă­ sdravăn în mâna lui cea mole de
Anghelinei; atunci apoi se rîdem una — „Dă-i pace, răspunse un be­ riuca să mă sfârşesc de înjurăturile nelucrare, le aruncă jos ÎDjurând:
şi bună! ţiv, dâr îl vefi! că a luat năframă ’n tale, nici să nu crefiî, că mă tem Mi-ai mâncat mâna ’mpuţita, pul-
Omenii vorbiau în trâba lor, că cap, nu-i cu pălăria, cum sunt băr­ dâră de pumnii tei, tot te melestu- hără ce eşt! tu, şi prinse a sufla în
gura lumii numai pământul o as­ baţii care-s bărbaţi ! u esc de nu te ogoi, aşa mare cum palma, din care eşia sânge.
tupă, er Mitru Pascuiui se găta de — „Se teme de Anghelina", eşt!! “ Anghilina inse rîdea cu hohot
ospăţ: umbla tot gătat, mergea des răspundea altul. Când aufil Mitru vorbele aces­ de mânia şi batea ’n pumni: „Dă