Page 93 - 1897-04
P. 93
Nr. 92—1897. GAZETA 1T? A XTC2' Pagina 5
Tote muniţiunile au fost transportat© în arta declamatorieă, ceea ce servescă Cel mai mare efect s’a arătat la in gată în materii hrănitdre, de aceea
dela Pharsaios la Domokos. Bateriile înlilţi- spre ondre atât, tinărului declamator, cât trarea oorului în Zăbalţ, eşindu-i spre în se recomandă dmenilor mai slabi
melor din Domokos sunt gata la acţiune. şi institutului la care studieză. tâmpinare d-l preot cu tot poporul. şi acelora, cari nu pot mânca mân
Din Atena se vestesoe: Armata prin Preste tot tinerii diletanţi şi-au dat Dea Tatăl ceresc, ca astfel de petre cări mai grele ; asemenea se reco
ţului moştenitor şi-a început reţragereă într’o silinţa şi, deşi începători, li-a succes în ceri, fdrte bune pentru sooietate, să se în mandă mamelor ce alăpteză pruncii.
ordine perfectă spre Domolcos, pentru a aş mod neaşteptat a mulţămi publicul. Ser- tâmple între poporul nostru dela sate cât Berea de o colore deschisă conţine
tepta aoolo ataoul Turoilor. vescâ-le aedsta de îndemn şi încuragiare, mai adese-ori. mai mult zachar şi acid carbonic,
Un comunicat ofioial publioă o de spre a ne delecta cât mai des cu astfel de Un participant. este forte plăcută la beut, este re-
peşă. dela 6 HoiQ a lui Edhem-paşa adre producţiuni şi în viitor. coritore şi tot de-odată şi purgativă.
sată ministrului de resbel. „După o luDtă, După producţiune a urmat petrecerea Din Bucovina. Cafeaua este o beutură universal
oare a ţinut t6tă cjiua de erî îu faţa Phar« cu joc, care a durat în mod animat pănă răspândită. Cafeau este un arbus ve
salei“, cjioe aoâstă depeşă, „inimicul s’a re- la zori de cji. Fiind feriile Pascilor, au luat Şiret, 3 Maia st. n. ninos şi prin urmare, grăunţele de
retras, văzând imposibilitatea resistenţii. parte ca dansatori şi mulţi tineri studenţi La 2 Maia st. n. studenţii în teolo cafea sunt probabil venindse. Din
Acostă retragere s’a operat în timpul nopţii. atât din centru cât şi din jur. gia au dat o serată în veohiul oraş Şiret. cafea se scote o otravă fdrte tare
La revărsatul zorilor, trupele imperiale In genere succesul în tote privinţele Un comitet compus dintre inteligenţa ro numită cafeină; de aci se pote con
au atacat F&rsalos. Inimicul a fost pus pe a fost forte îmbucurător, ceea-ce este a se mână din Şiret şi studenţi în teologiă a chide, că nu pdte fi folositdre pen
fugă şi trupele nostre au intrat în Phar- mulţămi în prima liniă d-lor diletanţi, în îngrijit oele neoesare. Şi succesul a fost tru hrana corpului. Un om celebru
salos. al doilea rând Onoratului public din jur, peste aşteptare, mai ales că străinii — Po (jiee: „Cafeaua părăsesce stomachul
0 ăivisiâ de cavaleria urmăresce pe ini care a luat parte în număr mare, la vre-o lonii şi Rutenii din oraş, făcuse tot posibi nefiind mistuită decât pe jumătate,
mic pe drumul spre Domokos. Divisia Hairi 80 de persdne. Primescă şi pe acâstă cale lul spre a nimioi reuşita.
şi duce cu densa laptele şi pâuea,
a primit deja astă-udote ordinul de-a ma- mulţămirile nostre pentru incuragiarea ti S’au înşelat, oăci publicul român ve
ce s’a absorbit în acelaşi timp . Ea
w
mevra spre Domokos. Inimicul a părăsit nerilor diletanţi. nise din tote părţile spre a aurji oânteoul
ridică chiar sucurile gastrice, cu care
multe muuiţiunl şi nutrimente . Rea impresiune a făcut absentarea teologilor, precum si de-a se petrece curat s’a amestecat, şi care cu chipul a-
11
neesplicabilă a inteligenţei române din co românesoe. Publioul german, între cari erau cesta se pierd. Aşa-dără corpul cu
muna învecinată Oomana inferioră, dela şi nisoe oficerî superiori, admirase mult
ProducţiunT şi petreceri poporale. care am fi aşteptat, ca şi ea să ne spriji- oântarea, âră damele fără deosebire de na cafea este rău hrănit şi slăbit. Toţi
cei ce întrebuinţdza cafeaua şi mai
nâscă, cum am sprijinit’o noi ori de câte- ţionalitate erau înoântate de jucăuşi.
Veaeţia-inf'erioră, Aprilie v. 1897. cu sdrnă cafeau numită cafea turcescă
ori a arangiat câte-o petrecere, escepţiune S’ar fi cuvenit, ca nioi o damă să nu
Onorată Bedacţiune! Sunt în plăcută sdu surogată, devin fdrte anemici
a făcut numai On. părinte Ion Popiţa, care se plângă, că n’a jucat, dâr jalea lor se
posiţiune de-a Yă raporta despre produo- (lipsiţi de sâuge); asemenea sdrun-
singur din Oomana inf. ne-a onorat cu justifioă că nioi un jucăuş din Şiret de
ţiunea deolamatorică-teatrală şi petrecerea, cină într’un mod de nedescris sis
presenţa. altă naţionalitate n’a partioipat. Şi bieţii
ce a avut loc în comuna ndstră, în localul teologi vre-o 30 la număr, n’au putut juca temul nervos; provdcă tristeţă, me
şcolei capitale române gr. or., a 3-a cfi de Peste tot venitul brut a fost 42 fi. lancolie, frică, sfială etc.
Sustrăgendu-se spesele de 32 fi., a resultat pe 100 de dame, după oum ar fi dorit p6te.
Pasci, sera, 15 (27) Aprilie c. Cafeau este cunoscută în Orient
un venit curat de 10 fi., cari s’au şi ad Ori şi oum, asta a fost o cercare şi a fost din secuiul al IX. In Europa este
Producţiunea a fost arangiată de ti
ministrat, amăsurat destinaţiunei, la fon peste aşteptate. De se vor face mai multe cunoscută din secuiul al XVII, când
nerimea inteligentă din Veneţia inf. cu
dul şcolei capitale din Veneţia inferioră. conveniri sociale ca aceste, fiă în Şiret sâu un medic a adus’o ca medicament
concursul ştim. D-şore Comaniciu. Anume în alte oraşe din provinciă, atunci la Ba
din partea D-lor învăţători dela şcola capit. Un Yeneţian. din Egipt la Veneţia; der în Ger
lul Junimenilor din Cernăuţi puţini vor
din Veneţia inf. şi din Pârău, precum şi a mania tocmai pe la finele secolului
merge.
gentilelor D-ş6re Elisabeta şi Valerta Co Zăbalţ, 21 Aprilie v. 1897. al XVII s’a început a-se bea cafea.
Trăâsoă studenţii în teologiă, oă soiu
maniciu s’a predat piesa teatrală „Vlăduţul (Corn. Caraş-Severin) Cafeau luată sara pe timpul
astrînge pe Români la un loc, Al lor este
mamei “. On. Redacţiune! Ou deosebită bucu culcărei produce insomniă (lipsă de
viitorul şi, dâcă vor observa, oa toţi şi tote
Rolul principal în numita piesă l’a ria vin prin acâsta a Vă faoe cunoscut, că să fiă satisfăoute, atunci vor fi ou drag somn).
avut D-l I6n Munteanu, învăţ. în Pârău, în 20 Aprilie v. adecă în Dumineca To- chiemaţl de-a da serate ou dans, preoum a Ceaiul (teiul), aşa numit ceaiu ru
care a şi interpretat forte bine şi natural mei, săra, s’a dat un concert urmat de joo fost şi asta din Şiret. sesc, cu tdte că este original din
pe Vlăduţul mamei, ca copil de şcolă. Nu în sala de învăţământ a şoblei gr. or. ro Un ospe. China şi Japonia, el are aceleaşi
mai puţin ne-au încântat şi ceilalţi dile mâne din Zăbalţ, prin noul cor de plugari prpoprietăţî asupra organismului ca
tanţi : anume D-l Mateiu Mateiu, învăţ, din comuna Bruznic, snb conducerea des- şi cafeaua. Ca medicament, ceaiul,
dirig. a interpretat bine şi natural pe bă terului învăţător Titus Popescu. Venitul a Sfaturi Higienice. este fdrte folositor în multe bole.
trânul pădurar Sbâreiog; nu ni-a rămas fost forte mulţămitor şi oonform progra Ceaiul cu rum beut erna este folo
dator apoi cu nimic nici d-l învăţător mei a fost menit fondului corului. sitor pentru-că încălcjesce corpul, tot
Despre Alimentare.
Nicolau Roşea, care a interpretat bine pe Deolamările: „Nepotul lui Traian“ şi asemenea şi vara, însă fără rum, ci
tînărul boier Oostică; nici gentila D-ş6ră „Florea lui Petao' au făcut mare plăoere V. cu lapte; luat peste 4b când omul
1
Elisabeta Comaniciu, care asemenea şi-a pubfioului. Jocurile istorice „Oăluşernl“ şi Berea este o beutură spirtuâsă; e asudat şi obisit, este fdrte răco
jucat bine rolul, interpretând pe lelea „Bătuta“ au fost forte cu succes eseoutate luată în mică cantitate înlesnesce ritor.
u
„Sevasta , mama lui Vlăduţ. Porte corect prin 12 tineri ţărani, conduşi de vătavul mistuirea prin hemeiul, ce-1 conţine; întrebuinţând prea mult ceaiu,
şi-a jucat rolul amabila D-şoră Valeria Co Popesou, fiul învăţătorului din Bruznic. pentru Omenii sănătoşi şi muncitori, este fdrte vătămător, căci irită or
maniciu, interpretând pe „Smarandiţa“, fiica Meritul acestei petreceri se atribue în ea este beutură nutritdre şi întări- ganismul, producte tremurăturî şi
lui Sbâreiog. locul prim on. d n Ambrosiu Popesou preot tore. Este folositore şi pentru cei câte-odată chiar histeriă.
Tot cu acăstă ocasiune s’a predat local, care n’a cruţat spese nici ostenelă ce sufer de constipaţie (încuere de Şocolata este puţin mai nutritdre
forte bine din partea a doi elevi dela şcola pentru buna reuşire a concertului, punând stomac) şi pentru cei au un stomac decât cafeaua şi ceaiul, şi aşa pu
ce
capit. dialogul „Negustorul şi Nărodul“, elegantele sale odăi la disposiţia ospeţilor slab. Berea este o beutură răcori- tem 4i J că este mai mult un nu-
•ceea ce servescă, spre laudă atât lor cât şi şi provăcjeud totodată o parte din bspeţi tdre, mai cu sdrnă în timpurile căl- trement decât o beutură. Şocolata
d-lor învăţători, cari i-au instruat. şi pre corişti cu mâncări şi băuturi. Cei ■ durdse. Ea este una din beuturile nu irită creerii; este fdrte folositdre
Nu pot trece cu vederea nici pe tî lalţi membri din comitetul arangiator, cele mai vechi, era cunoscută Egip pentru persdnele nervdse şi slabe;
nărul de bună speranţă Ion Comaniciu, stu anume d-nii: Iuliu "Weinoert notar comu tenilor, Romanilor şi Germanilor. trebue însă a se bea tot-deuna cu
dent în ci. VII la gim. din Braşov, care încă nei, Petru Bugariu învăţător şi Dragoiu Berea întroduce în corpul nostru lapte şi cu zahăr. Se ia mai bine
ne-a distras prin declamarea poesiei, „Numai Iuou jude comunal, încă ou cea mai mare şi materii hrănitdre, care fiind fluide, după dejun, nicî-odată însă sdra.
una“ de Coşbuc; declamarea a fost uşoră, însufleţire au participat la petrecere pănă fOrte uşor trec în sânge. Berea care Ea este nutritdre pentru per
naturală, dovedind multă dibăciă şi rutină în zori de (ji. are o faţă mai închisă, este mai bo sdnele delicate şi pentru cei ce sufer
tu, câne, în mine, decă ai putere, A doua 4i era plin satul, că linei; ddr ce era se facă Mitru? der ei pănă ’ntr’aceea îşi aflară
•că eu nu-3 Măriuca! Să scii, porcule, Mitru Pascului a mâncat o bătaiă Acum vedea şi el, că s’a pus în ogodul atât de bine, de trăiau ca
-că tote-s furmecate, ori pe ce pui sdravănă dela Anghilina lui. Omenii simbră cu dracul şi-şî gândea: de-s dmenii cei mai do omeniă. Mai că
-mâna, te frige, vădu-te şperlă să te rîdeau şi 4i©© w A m u şi-a dat şi drac eu, mai mare drac e Anghi pătase minte şi unul şi altul şi
au:
văd! Că şi muerea-i om, n’a lâsat’o el de om, aceea nu-i Măriuca“. Care lina. Deci âmbla mânios, ddr să în- când se tre4iră că-s numai cu casa,
Dumnezeu de batjocura bărbaţilor! cum îl întâlnia, cu mâna legată de cepă cu grosul la gâlcevă nu cuteza, erau prietenii cei mai buni; lucrau
. Ai batjocurit şi-ai băgat în grdpă grumazi, îl întreba în batjocură: ddr îşi temea pielea. Decă vă4u şi vă4u, pe la unul şi pe la altul şi când
o muiere, ddr eu nu m’oiu stinge ce-i Mitre, te ddre mâna? Ţi-s’a is că cu răul nu o s’ajungâ în capăt veniau sera acasă osteniţi, nu le
cu (ţii© d© frica ta. De câte-orî vii cat ddră zgaiba? Er el numai crişca cu Anghilina lui, se puse cu frumu mai venia să începă la certe şi bătăi,
cu rău asupra mea, de atâtea ori din dinţi şi răspundea amărît: „M’a şelul: aducea acasă beutură şi beu de abia aşteptau să se culce să-şi
te pădăiez, să scii, că eşti însurat! mâncat pulhăra! Der las’, că mi-a amendoi, er când era la certă şi bă odihndscă cele dse păcătose ca a
Amu bai şi mâncă şi mergi şi te trece mie şi-i sucesc gâtul ca la un taiă, se băteau în parte. In urmă doua 4i © pdtă munci.
s
a
culcă, nu face gură, că rîde dracul puiu de găină . vă4ură amendoi, că nu-i mai bun Decă făcea acum cine-va glume
de tine!* — „Adecă mai încet cu lauda, unul decât altul şi trăiră cât se pdte cu Mitru Pascului şi-l întreba: Ddr
El înjura, ea îpjura, el ar fi bă- îi 4i°© dmenii, că Anghilina nu-i de bine. ce-i, bade Mitre, mai faci câte o
au
tut’o bucuros, der nu putea, că o Măriuca; apoi mai are şi fraţi, cari * clacă cu lelea Anghilina? El se uita
mână-i era numai carne viă, cum de te apucă ’n pălml, te scarmană luDg şi răspundea cumpătat: Mă,
i-o arsese clescele cele înfierbântate; cum scarmeni lâna! Mai bine ve4l Când muri Măriuca, rămase Mi averea dă corne de bou şi picidre
nu cuteza nici a se apropia de ea, tu de fi om ca dmenii, că atunci o tru cu moşidra întrdgă, că deşi el de cal la om; cei îmbuibaţi împung
ca de satana, ci ameninţa printre poţi duce bine cu ea, că ea-i şi de era un becisnic beutor, der ea lucra ca boii şi împrdscă ca caii, der îi
Înjurături să iesă din casă, de-i e rugă şi de fugă, ea-i şi drac şi âu- şi cruţa; de când s’a însurat însă a smeresce Dumne4©u de sunt blân4I
dragă vieţa. Der ea habar n’avea: ger, după cum vrei să o ai!“ doua-oră, mai în tot anul vindea ca mieii. Er cei tineri rupeau în
„Cui nu-i place ’n casă, pdte eşi Cam greu îi veneau lui Mitru câte-o moşiă şi o mâncau şi o beu hohot: Măi, că mare sfânt s’a tăcut
afară, eu nu es, că-i ndpte şi frig, Pascului aceste vorbe şi puţine-i cum puteau, mai şi cu pace, mai badea Mitru!
ci stau aci în călduriţă, că eu am erau cari ’i-le spuneau aşa orzin în mult însă cu cdrtă. După vre-o I. P. R.
.lncalcj.it casa, nu tu!“ faţă, cam numai neamurile Anghi- câţî-va ani se treeji numai cu căsuţa,
